Orașul Cugir a găzduit, în perioada 17-18 noiembrie, Conferința Rețelei globale UNESCO a Orașelor care Învață din România, devenind epicentrul promovării educației pe tot parcursul vieții și dezvoltării durabile.
Organizat de Primăria Cugir împreună cu Comisia Națională a României pentru UNESCO, evenimentul a adus împreună reprezentanți ai administrației locale, specialiști din educație, cercetare, dezvoltare urbană și politici publice, precum și reprezentanți ai orașelor care fac parte din rețeaua globală UNESCO a orașelor care învață.
Pe parcursul celor două zile, participanții au făcut schimb de bune practici în dezvoltarea durabilă a orașelor și în promovarea învățării continue.
Prima zi a inclus sesiuni de dialog despre proiecte culturale și educaționale care au schimbat comunitățile locale în care au fost implementate, rolul UNESCO în dezvoltarea orașelor într-un mod durabil, inițiative transformatoare bazate pe colaborarea regională și intersectorială, proiecte de prezervare a patrimoniului și de promovare a protejării mediului.
În deschidere, primarul Adrian Ovidiu Teban, gazda conferinței, a evidențiat capacitatea de adaptare la noile realități a orașului Cugir prin valorificarea moștenirii culturale, industriale și prin implementarea unor măsuri în domenii precum educația intergenerațională, patrimoniul istoric, mobilitatea sustenabilă, patrimoniul industrial.
„Orașul Cugir este un oraș mic din punct de vedere al numărului de locuitori, dar ambițios din punct de vedere al dorințelor. Ne dorim ca orașul Cugir să se transforme dintr-un oraș industrial într-un un oraș sustenabil, care își valorifică patrimoniul și resursele locale într-un mod sustenabil”, a declarat primarul Adrian Ovidiu Teban.
La rândul său, Nicolae Moldovan, primar al orașului Beclean și prim-vicepreședinte al Asociației Orașelor din România (AOR), a reliefat riscul autosuficienței în calea dezvoltării orașelor, punctând în același timp nevoia de învățare perpetuă și împărtășire a experiențelor și bunelor practici între comunități pentru dezvoltarea durabilă.
„Cât timp suntem dispuși să învățăm lucruri noi, țara se poate dezvolta. Cred că ăsta este secretul unei administrații care se dezvoltă”, a subliniat Nicolae Moldovan, primarul orașului Beclean și prim-vicepreședinte al AOR.
Ligia Deca, secretarul general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, a prezentat viziunea UNESCO pentru orașul contemporan, care aduce bunăstare cetățenilor săi „numai dacă învață permanent, dacă își valorifică patrimoniul și dacă reușește să stimuleze creativitatea atunci când pune cultura și educația în centrul dezvoltării durabile”.
În context, secretarul general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO a listat o serie de direcții strategice pentru orașele care învață: consolidarea ecosistemelor educaționale locale, promovarea incluziunii și integrarea patrimoniului și creativității în dezvoltarea urbană.
„Orașele sunt locurile în care politicile globale UNESCO se transformă în inițiativă reală, de la proiecte educaționale, la proiecte culturale, la evenimente comunitare. Orașele UNESCO din România nu sunt doar gata să fie parteneri de discuție, ci și să pună în practică efectiv ceea ce decidem că este important pentru comunitățile noastre”, a transmis Ligia Deca, secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO.
Raul Valdes Cotera, coordonator-șef de programe în cadrul Institutului UNESCO pentru Învățare pe Tot Parcursul Vieții (UIL), a scos în evidență oportunitățile de dialog între orașele care învață și orașele creative, punctând că provocările sociale și de mediu nu mai pot fi gestionate doar prin educație formală, ci necesită o abordare complexă, centrată pe o pregătire continuă tridimensională: formală, informală și non-formală.
Acesta a prezentat etapele cheie ale Rețelei globale UNESCO a Orașelor care Învață – ce cuprinde în prezent peste 350 de orașe cu o populație totală de 390 de milioane de oameni din aproape 80 de țări – și a accentuat prioritățile comune ale orașelor care învață și impactul pozitiv al schimbului de bune practici asupra comunităților.
„Învățarea pe tot parcursul vieții înseamnă mai mult decât dezvoltarea competențelor profesionale. Înseamnă să ne asigurăm că persoanele de toate vârstele au oportunități de învățare formală, informală și non-formală în sălile de clasă, la locul de muncă, acasă, în comunități, online etc. Atunci când orașele se angajează să realizeze această ambiție, ele le conferă cetățenilor putere, consolidează incluziunea socială, stimulează dezvoltarea economică și construiesc un viitor mai durabil. Așadar, să îmbrățișăm învățarea pe tot parcursul vieții nu doar ca pe un concept, ci ca pe o parte a culturii pe care o trăim zi de zi în orașele noastre, în instituțiile noastre și în comunitățile noastre”, a subliniat Raul Valdes Cotera.
De asemenea, coordonatorul-șef de programe în cadrul Institutului UNESCO pentru Învățare pe Tot Parcursul Vieții (UIL) a lăudat activitatea inspiratoare a celor trei orașe care învață ce fac parte din această rețea globală: Cugir, Galați și Reșița.
„Dedicarea lor pentru promovarea învățării pe tot parcursul vieții la nivel local reflectă cu adevărat spiritul genului UNESCO. Ele arată cum învățarea poate consolida comunitățile, stimula inovarea și impulsiona dezvoltarea durabilă. Doresc, de asemenea, să recunosc rolul esențial al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, al cărei angajament continuu a fost esențial în promovarea învățării pe tot parcursul vieții în întreaga țară. Felicitările mele călduroase tuturor pentru leadership-ul și angajamentul dumneavoastră în a face din învățarea pe tot parcursul vieții o forță motrice pentru un viitor mai bun și mai incluziv”, a transmis Raul Valdes Cotera.
Geanina Edulescu, consilier în cadrul Ministerului Educației, a prezentat pârghiile legislative naționale și europene pe care instituția din care face parte le are la dispoziție pentru a asigura o învățare pe tot parcursul vieții pentru cetățenii români și cum se conectează acestea cu inițiativa UNESCO și cu rolul orașelor care învață.
În cadrul prezentării sale exhaustive, Geanina Edulescu a enumerat competențele-cheie necesare adaptării într-o lume aflată în continuă schimbare: alfabetizare, metalingvistice, digitale, STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică), civice, antreprenoriale, culturale, de a învăța să învățăm.
„Învățarea pe tot parcursul vieții nu este un slogan, nu este niciun capitol de lege și cu atât mai mult nu este un moft european. Oamenii mai pregătiți creează comunități mai puternice, o societate rezilientă, totul traducându-se într-o economie competitivă, care înseamnă, de fapt, profit”, a arătat Geanina Edulescu, consilier în cadrul Ministerului Educației.
Panelul „UNESCO în România” a evidențiat diversitatea și complexitatea patrimoniului UNESCO din județul Alba, de la cetățile dacice și fortificațiile romane care structurează Limesul Dacic, până la peisajul cultural de la Roșia Montană.
Au fost prezentate exemple de restaurare, cercetare arheologică și punere în valoare a siturilor, precum și perspective asupra integrării acestora în circuitul public, prin abordări care respectă autenticitatea, contextul istoric și specificul local.
Panelul a inclus și o prezentare dedicată orașelor creative UNESCO, cu accent pe exemplul recent al municipiului Bistrița, desemnat oraș creativ în domeniul arhitecturii.
S-a discutat despre rolul educației continue și al formării non-formale în dezvoltarea unei culturi urbane a patrimoniului, în special într-un context în care centrele istorice sunt fragmentate din punct de vedere funcțional și al proprietății.
În cadrul panelului „Prezentări de bune practici ale orașelor participante”, invitații au ilustrat, prin exemple concrete, cum poate fi pusă în practică ideea de „oraș care învață”.
Simion Pop, de la Centrul Cultural Municipal „George Coșbuc” din Bistrița, a vorbit despre nevoia de a dezvolta o cultură a locuirii și a patrimoniului, prin programe dedicate adulților.
Din partea primăriei Iași, Adriana Spătaru a prezentat parcursul orașului ca membru al rețelei UNESCO, prin festivaluri literare de amploare, programe dedicate scriitorilor și traducătorilor, precum și colaborări internaționale care consolidează statutul cultural al Iașului.
Reprezentanții orașelor Durban (Africa de Sud) și Cork (Irlanda) au adus perspectiva unor comunități cu tradiție în domeniul învățării pe tot parcursul vieții, prin festivaluri, rețele de parteneriate cu universități și inițiative care duc lectura și formarea continuă în spațiul public.
Primarul orașului Ialoveni, Sergiu Armașu, a prezentat proiectele de incluziune educațională pentru copiii cu dizabilități și programele de alfabetizare digitală pentru vârstnici, conectate la obiectivul mai larg de modernizare europeană.
Ildiko Pataki, de la primăria Reșița, a vorbit despre „Reșița învață”, un proces de revitalizare sustenabilă, care îmbină investițiile în infrastructură cu dezvoltarea unui campus dual integrat și programe de formare pentru profesori.
Din partea gazdelor, Irina Mihăilă a prezentat proiectul „Just Streets”, prin care primăria Cugir colaborează cu cetățenii pentru a reda spațiul public oamenilor, promovând mobilitatea activă și un oraș mai sănătos.
A doua zi a Conferinței a fost dedicată organizațiilor societății civile, instituțiilor culturale, inițiativelor de mediu și proiectelor educaționale care contribuie în mod direct la transformarea comunităților la nivel local.
Diversitatea actorilor și a intervențiilor prezentate a evidențiat cât de complex și dinamic este ecosistemul educației pe tot parcursul vieții în România, atunci când administrația locală, sectorul non-guvernamental și mediul cultural își unesc eforturile.
Pe parcursul zilei, participanții au avut ocazia să descopere o multitudine de proiecte care aduc învățarea mai aproape de oameni, în forme adaptate contextelor locale: programe de educație culturală prin teatru și arte vizuale, activități de formare în muzee și tabere tematice dedicate copiilor și tinerilor, proiecte artistice comunitare, precum și inițiative colaborative care folosesc cultura ca instrument de coeziune socială. Alte organizații au prezentat proiecte axate pe educația de mediu, cu accent pe efectele schimbărilor climatice, protecția patrimoniului natural sau dezvoltarea de activități interpretative în geoparcuri, ilustrând modul în care cunoașterea științifică poate fi transpusă în activități accesibile comunităților.
Un accent important a fost pus pe patrimoniu, urbanism și dezvoltarea durabilă. Au fost prezentate proiecte care integrează educația pentru patrimoniu în activități practice – de la ateliere de arhitectură pentru copii până la intervenții de revitalizare a zonelor istorice sau rurale, realizate în colaborare cu universități și rețele internaționale. Exemplele internaționale, precum experiența orașului Cork și a Festivalului de Învățare pe Tot Parcursul Vieții, au demonstrat potențialul uriaș al implicării intergeneraționale și al voluntariatului în consolidarea identității comunitare.
Discuțiile au continuat cu prezentări dedicate colaborării intercomunitare, inițiativelor de dezvoltare a rețelelor culturale și educaționale, creării de huburi culturale și consolidării cooperării între orașele membre ale rețelei UNESCO. Au fost aduse în atenție și provocările specifice zonelor montane – de la depopulare la accesibilitate – și soluțiile pe care proiectele locale le pot propune pentru revitalizarea acestora. Panelurile tematice au pus în lumină ideea că procesele de învățare la nivel comunitar pornesc de la identificarea nevoilor reale, continuă cu acțiuni colaborative și se concretizează în rezultate vizibile, cu impact direct în viața oamenilor.
Ziua s-a încheiat cu un World Café, un exercițiu participativ în cadrul căruia reprezentanți ai administrațiilor locale, ai ONG-urilor, ai instituțiilor culturale și ai mediului educațional au lucrat împreună pentru a contura direcțiile de dezvoltare viitoare ale Rețelei Orașelor UNESCO din România.
Atmosfera deschisă și colaborativă a demonstrat încă o dată că orașele care învață nu sunt doar un concept teoretic, ci un proces viu, construit prin contribuția constantă a oamenilor, instituțiilor și organizațiilor care cred în potențialul comunităților lor.
Evenimentul s-a încheiat cu o vizită la Centrul de Asistență și Recuperare a Persoanelor Vârstnice „LOTUS” Cugir, o dovadă a modului în care investițiile în facilități pentru categoriile vulnerabile contribuie la solidaritatea socială.
