Președintele francez Emmanuel avertizat China, duminică, că dacă nu cooperează pentru a reduce excedentul său comercial, Uniunea Europeană va fi obligată să reacționeze în lunile următoare cu măsuri care ar putea include tarife vamale similare celor impuse de președintele american Donald Trump, relatează presa internațională și Agerpres.

Într-un interviu publicat duminică de cotidianul economic francez Les Echos, după vizita sa în China, de miercuri până vineri, care s-a concentrat, printre altele, pe deficitul UE de peste 300 de miliarde de euro față de gigantul asiatic în 2024, Macron propune o agendă de cooperare cu Beijingul, care ar include mai multe investiții chineze în Europa.

Președintele francez a spus că le-a transmis liderilor chinezi că „dacă nu reacționează, noi, europenii, vom fi forțați în lunile următoare să luăm măsuri ferme și să limităm cooperarea, precum Statele Unite, de exemplu în ceea ce privește tarifele la produsele chineze”.

Washingtonul impune tarife vamale puternice la produsele chineze, chiar dacă le-au redus de la 57% la 47% în cadrul unui acord, anunțat la sfârșitul lunii octombrie între cele două țări.

Șeful statului francez, care a discutat această posibilitate cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, consideră că UE trebuie să reacționeze, deoarece este o chestiune de viață și de moarte pentru industria sa, care se confruntă, pe de o parte, cu noile tarife americane și, pe de altă parte, cu o concurență pe care o consideră neloială în multe privințe din partea Chinei.

Citiți și Macron îl curtează pe Xi pentru pace, reechilibrare economică și stabilitate geopolitică, în a patra sa vizită de stat în China: Să nu ne bazăm pe “supraviețuirea celui mai puternic”

Macron recunoaște că provocarea pe care o lansează Beijingului necesită formarea unui front european comun, ceea ce nu este ușor, mai ales pentru că Germania „nu este încă pe deplin pe linia noastră”, întrucât multe dintre companiile sale sunt prezente în China și se teme de consecințe, deși Berlinul devine conștient că „dezechilibrele o afectează și pe ea”.

De asemenea, Macron insistă că a încercat să le explice chinezilor că excedentul comercial pe care îl au față de europeni „nu poate fi menținut, deoarece își ucid propriii clienți” și le reproșează în special faptul că achiziționează foarte puține produse europene.

În timp ce afluxul masiv de produse chineze dăunează grav modelului industrial european, care s-a bazat istoric pe mașini-unelte și pe sectorul auto, tarifele impuse de Trump exacerbează problema prin redirecționarea către Europa a unei părți din fluxul de exporturi al Chinei care se îndrepta înainte către SUA.

Diagnosticul lui Macron este că europenii sunt zdruncinați de cele două mari puteri economice, iar consecința este că Europa a devenit o „piață de ajustare”, iar acesta „este cel mai rău scenariu posibil”.

În fața acestei situații, președintele francez insistă că și Europa trebuie să reacționeze la rândul său și să pună în aplicare „o politică de competitivitate care să treacă prin simplificarea și aprofundarea pieței unice, investiții în inovare, o protecție justă a frontierelor noastre, finalizarea uniunii noastre vamale și o agendă fermă de securitate economică europeană”.

UE trebuie să pună în aplicare celebrul raport al fostului președinte al BCE, Mario Draghi, privind competitivitatea și să-și valorifice piața internă, care este cea mai mare din lume, precum și faptul că UE dispune de cea mai mare rezervă de economii care, în lipsa unei unificări suficiente și a unei atractivități deficitare, se îndreaptă în mare parte către SUA.

Pentru a realiza această schimbare, președintele francez consideră că trebuie modificate unele concepții și acțiuni, cum ar fi vânzarea în continuare de către BCE a titlurilor de datorie suverană pe care le are în portofoliu, întrucât aceasta, în opinia sa, riscă să crească ratele dobânzilor pe termen lung, să încetinească activitatea și să reevalueze euro.

Macron propune, de asemenea, ca Beijingul să-și direcționeze o parte din capital către UE, așa cum au făcut europenii acum aproximativ 20 de ani cu transferurile de tehnologie.

„Noi nu putem să importăm constant. Întreprinderile chineze trebuie să vină pe teritoriul european”, pledează el.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și cancelarul german Friedrich Merz s-au întâlnit duminică la Ierusalim pentru a discuta despre cum să continue implementarea cooperării tehnologice și militare dintre cele două țări într-o „lume în schimbare”, a declarat șeful guvernului israelian, informează EFE, potrivit Agerpres.

„Le doresc oamenilor din Israel ca, după ani de teroare și război, să înceapă o perioadă mai bună. Ca deciziile care vor fi luate să conducă la pace și bună vecinătate. Germania va fi alături de voi, în spirit de prietenie”, a scris Merz, pe platforma X.

אני מאחל לעם הישראלי תקופה טובה יותר אחרי שנים של טרור ומלחמה. מי ייתן ויתקבלו החלטות שיובילו לשלום ולשכנות טובה. גרמניה תעמוד לצידכם בידידות, @netanyahu. https://t.co/GsQlMT2eZ8

— Bundeskanzler Friedrich Merz (@bundeskanzler) December 7, 2025

Într-o conferință de presă comună după întâlnire, Netanyahu a explicat că împreună cu invitatul său a discutat despre „domeniul înaltei tehnologii și al inteligenței artificiale”, care, potrivit premierului israelian, reprezintă „viitorul umanității”.

Netanyahu a lăudat, de asemenea, poziția Germaniei față de Israel, în ciuda faptului că relațiile diplomatice au devenit tensionate în ultimele luni din cauza ofensivei israeliene din Gaza, și a descris națiunea europeană ca fiind „angajată în apărarea Israelului în diferitele sale forme”.

De asemenea, prim-ministrul israelian a cerut implementarea unei „a treia faze” a planului de pace pentru Gaza sponsorizat de președintele american Donald Trump, care ar consta în „deradicalizarea” Fâșiei Gaza.

„Așa cum i-am menționat cancelarului (german), există o a treia fază: deradicalizarea Fâșiei Gaza, ceva ce se credea imposibil, dar a fost realizat în Germania”, a declarat Netanyahu.

Prim-ministrul israelian declarase cu câteva minute mai devreme că prima fază a planului de pace „s-a încheiat”, dar că acum este timpul pentru o a doua fază, „și mai dificilă”, iar ulterior, va începe a treia fază, pe care a menționat-o pentru prima dată duminica aceasta.

În aceeași conferință de presă, cancelarul german i-a transmis premierului israelian că „nu pot exista măsuri anexioniste în Cisiordania”, nici „formale, politice, structurale sau de orice alt tip care să echivaleze cu o anexare”.

Merz a insistat că Germania depune eforturi pentru a se asigura că Statul Israel este recunoscut și acceptat în Orientul Mijlociu și a adăugat că țara sa crede, de asemenea, ‘ferm’ în soluția cu două state și în crearea unui stat palestinian.

„O soluție cu două state poate fi realizată doar prin negocieri și va fi rezultatul acestor negocieri, dar aceste negocieri sunt necesare chiar acum”, a adăugat el.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat duminică la conferința de presă cu Merz că anexarea politică a Cisiordaniei rămâne un subiect de discuție.

Merz a mai declarat că, „în calitate de țară aflată în război” și de „stat democratic guvernat de statul de drept”, Israelul „trebuie să răspundă în temeiul dreptului internațional pentru acțiunile sale militare”.

Reiterându-și sprijinul ferm pentru Israel, Merz a adăugat că acțiunile guvernului israelian în timpul războiului din Gaza au pus Germania în fața „unei dileme”.

„Confruntați cu suferința imensă îndurată de populația civilă din Gaza, a trebuit să ne arătăm sprijinul. Datorită medierii președintelui Trump, avem acum un armistițiu”, a spus el, adăugând că acum „o pace durabilă este posibilă”.
 

Trimisul special al președintelui american Donald Trump în Ucraina a declarat că un acord pentru încheierea războiului din Ucraina este „foarte aproape” și că acum depinde de rezolvarea a două probleme principale: viitorul regiunii Donbas și al centralei nucleare de la Zaporojie, informează Reuters. 

Keith Kellogg, care urmează să demisioneze în ianuarie, a declarat în cadrul Forumului Reagan pentru Apărare Națională că eforturile de soluționare a conflictului se află în „ultimii 10 metri”, care, potrivit lui, sunt întotdeauna cei mai dificili.

Cele două probleme principale nerezolvate, a spus Kellogg, sunt legate de teritoriu – în primul rând viitorul regiunii Donbas – și de viitorul centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, care se află sub controlul Rusiei.

Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, după opt ani de lupte între separatiștii susținuți de Rusia și trupele ucrainene în Donbas, regiune formată din regiunile Donețk și Luhansk.

„Dacă rezolvăm aceste două probleme, cred că restul lucrurilor se vor rezolva destul de bine. Suntem foarte, foarte aproape”, a spus Kellogg.

Kellogg, un general-locotenent în rezervă care a servit în Vietnam, Panama și Irak, a spus că amploarea deceselor și a răniților cauzate de războiul din Ucraina este „îngrozitoare” și fără precedent în ceea ce privește un război regional.

Citiți și Zelenski a avut o convorbire „substanțială și constructivă” cu emisarii americani Witkoff și Kushner: Ucraina este hotărâtă să lucreze onest cu partea americană pentru a obține o pace reală

Săptămâna trecută, delegația ucraineană condusă de fostul ministru al Apărării Rustem Umerov a purtat o rundă de negocieri bilaterale cu delegația americană condusă de secretarul de stat Marco Rubio și de emisarul special al președintelui Trump, Steve Witkoff. Rubio a descris discuțiile drept „productive”, însă a avertizat că „mai este mult de lucru” până la conturarea unui acord final.

Witkoff și Kushner au purtat negocieri și la Moscova, unde s-au întâlnit marți cu oficiali de rang înalt ai Kremlinului. Potrivit consilierului principal al lui Vladimir Putin, discuțiile dintre Rusia și Statele Unite nu au înregistrat progrese către un acord de pace pentru Ucraina, la doar câteva ore după ce liderul rus amenințase că Rusia este pregătită pentru un război cu Europa.

Statele Unite au formulat un plan de pace perceput drept controversat. Proiectul unui plan de pace între Rusia și Ucraina în 28 de puncte, susținut de președintele Donald Trump, prevedea concesii majore pentru Rusia în schimbul unor noi garanții de securitate pentru Ucraina, iar acesta a fost prezentat joia trecută președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, liderul de la Kiev afișându-se pregătit să lucreze „onest” la planul de pace susținut de SUA, în timp ce europenii au avertizat că „pacea nu poate fi o capitulare”.