Connect with us

NATO

Cum ar putea fi influențată și pusă sub presiune activitatea NATO din cauza prețului redus al petrolului

Published

on

oilAnul 2014 va fi amintit ca fiind perioada în care NATO s-a confruntat cu probleme majore de securitate, atât în zona de est, cât și în zona de sud, lucru cauzat de  anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia și ascensiunea Statului Islamic pe arena internațională. În același an s-a constatat începutul unei alte probleme care a afectat securitatea granițelor blocului în cauză: scăderea dramatică a prețului barilului de petrol. Dacă acest lucru va avea repercusiuni asupra stabilității statelor producătoare de petrol care fac parte din NATO, blocul militar ar putea fi pus în fața unor tensiuni la graniță.

Cauza scăderii dramatice a prețului petrolului

De-a lungul celor 2 ani, cei doi indicatori importanți – Brent și WTI – au scăzut de la o medie de 99 de dolari/ baril în 2014 la 53 de dolari/baril în 2015, ajungând ca în anul 2016 barilul de petrol să fie evaluat la un preț de 28 de dolari.

Această scădere dramatică reprezintă rezultatul determinat de mai mulți factori: cererea scăzută a Chinei pentru petrol din cauza economiei, proliferarea producției de petrol și gaze neconvenționale din Statele Unite, care a determinat o scădere a importurilor și a dus la creșterea ofertei la nivel global, decizia Arabiei Saudite de a menține un nivel ridicat de producție pentru a-și asigura cota de piață, lipsa de consens în cadrul OPEC.

Este posibil ca decizia Arabiei Saudite să fi fost influențată și de factori adiționali: pentru a scoate din competiție Statele Unite și pentru a îngreuna reafirmarea Iranului din acest punct de redere.

Datorită progresului tehnologic, industria Statelor Unite s-a dovedit a face față situației, permițându-le producătorilor americani să inoveze, să sporească eficiența costurilor de producție și să rămână importanți competitori pe piața petrolului, în ciuda prețului scăzut.

Perspective de creștere

Anticiparea unei creșteri a prețului petrolului ar fi a priori, având în vedere că unii producători au intenția de a diminua cantitatea extrasă. Un preț mai ridicat al petroului ar duce la exploatarea altor zone bogate în resurse de subsol.

Pentru un timp, prețul nu va depăși mai mult de 100 de dolari. Acest lucru are urmări asupra economiei Rusiei, dar și asupra altor state producătoare de petrol aflate în zona Orientului Mijlociu, Americii de Nord sau Americii de S. Aceste state ar putea fi forțate să scadă nivelul de producție sub pragul rentabil din punct de vedere economic, confruntându-se cu pierderi financiare. Nu în mod surprinzător, Algeria, Ecuador, Nigeria sau Venezuela, dar și alte state mai slab dezvoltate cu o populație numeroasă au încercat să convingă OPEC să scăda nivelul de producție pentru a detemina o creștere a prețului petrolului.

Consecințe

Stabilitatea situației de față este evidentă: pentru multe state producătoare de petrol, o scădere a prețului sub un anumit nivel reprezintă o amenințare la adresa „contractului social” dintre regimurile politice și cetățeni.

Unii analiști susțin că prețul redus va contribui la menținerea stabilității internaționale, având în vedere că va determina statele bogate în astfel de resurse de subsol să se focuseze asupra politicii domestice.

În vreme ce aceste afirmații sunt valabile pentru unele state, predicțiile în cauză contravin situțiilor din alte state, exemplul cel mai concludent fiind dat de rivalitatea dintre Iran și Arabia Saudită.

Nici cazul Rusiei nu trebuie neglijat. În vreme ce aceasta se confuntă cu recesiunea, alocând din ce în ce mai mult capital modernizării militare, nu putem să nu luăm în calcul riscul pe care îl implică intenția liderilor de a distrage atenția cetățenilor de la situția internă, concentrându-se pe politica externă.

Noi alianțe?

Situația actuală conduce la profilarea unei alte dimensiuni: schimbarea hărții geopolitice, ca urmare a stabilirii unor noi alianțe.

O astfel de posibilă alianță se poate stabili între Rusia și Iran. Este evident că Rusia va avea de suferit de pe urma reafirmării Iranului pe piața petrolului și a gazelor. Cu toate acestea, Rusia s-a arătat dispusă să colaboreze în cadrul procesului de negociere „P5+1” ( negocierile conduse de  cei 5 membri permaneți ai Cosiliului de Securitate al ONU privind programul nuclear al Iranului) în vederea ridicării sancțiunilor impuse Iranului.

Strategia Moscovei este aceea de a colabora cu Teheranul, decât de a deveni un adversar de temut. Poziționarea Rusiei față de vecinii săi din Asia Centrală este una similară. De altfel, aceasta urmărește prin acțiunile întreprinse să împiedice statele în cauză să exporte în mod independent gaze în Europa.

O altă colaborare ar putea fi realizată între China și Iran. Actualmente, China este cel mai important partener comercial al Iranului, înclusiv în domeniul energetic. Pentru China, Iran ar putea reprezenta o alternativă în ceea ce privește dependența energetică a acesteia față de Arabia Saudită. China s-ar putea constitui într-un veritabil investitor în Iran.

Urmări asupra NATO 

Statele aliate NATO fac parte din coaliția constituită împotriva ISIL. NATO urmărește să sporească stabilitatea și rezistența țărilor din regiune prin contribuirea la consolidarea capacității de apărare. Astfel, posibilele perturbări politice cauzate de prețul scăzut al petrolului al putea afecta direct statele membre NATO implicate în zonă.

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord va trebui să se confrunte cu mai mulți actori regionali ale căror obiective geopolitice nu sunt în concordanță cu ale statelor vecine.

Mai mult, prețul redus al petrolului ar putea îngreuna și mai mult situația altor țări, precum Iordania, care deja se confruntă cu un val masiv de refugiați. Aceste aspecte vor pune și mai multă presiune pe umerii blocului militar, care va trebui să demonstreze eficiența acțiunilor întreprinse în zonă.

Pentru NATO, Rusia se constituie în cea mai importantă variabilă a securității. Cu exporturile de gaze și petrol care, convertite, reprezintă jumătate din bugetul anual, țara se află la o răscruce: rubla a suferit o devalorizare considerabilă, rezervele Băncii Centrale sunt în scădere, iar investițiile străine se poziționează pe un trend descendent.

Cum va reacționa Rusia?

Teoretic, interesul economic ar trebui să influențeze Moscova să adopte o atitudine conciliatorie față de Vest, mai ales dacă dorește ridicarea sancțiunilor impuse în urma anexării Crimeii.

În vreme ce declarațiile oficialilor ruși indică faptul că sunt conștienți de precaritatea economiei naționale, acest lucru nu conferă siguranța intenției de a coopera. Pentru un moment, Rusia rămâne constată crezului său anti-european. Modernizarea militară, încheierea unui parteneriat strategic cu China, dar și retorica naționalistă de a proteja granițele statului sunt încă prezente în discursul politic.

.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

Ministrul apărării al Țărilor de Jos, întrevedere cu secretarul de stat Simona Cojocaru: Prezența în România oferă oportunități pentru militarii noștri

Published

on

© MApN

Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, s-a întâlnit miercuri, 17 august, cu ministrul apărării din Regatul Țărilor de Jos, Kajsa Ollongren, aflată într-o vizită de lucru la sediul Centrului Național de Instruire Întrunită (CNIÎ) „Getica” din localitatea Cincu, potrivit comunicatului oficial al MApN.

Din delegația României au făcut parte comandantul Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est, generalul-maior Dragoș-Dumitru Iacob, și locțiitorul comandantului Centrului Național de Instruire Întrunită, colonelul Ginel Blaga. Agenda discuțiilor a cuprins teme referitoare la contribuția Regatului Țărilor de Jos la eforturile de descurajare și apărare de pe flancul estic al Alianței prin dislocarea de trupe în cadrul Grupului de luptă pentru apărare colectivă, precum și situația de securitate regională, cei doi oficiali manifestându-și sprijinul ferm și solidaritatea pentru Ucraina, în contextul războiului de agresiune purtat de Federația Rusă.

Secretarul de stat a mulțumit ministrului Ollongren pentru excelenta colaborare între militarii olandezi și cei români în cadrul Grupului de Luptă, evidențiind importanța constituirii acestei structuri pentru securitatea Alianței Nord-Atlantice. Oficialul român a subliniat că acest efort demonstrează coeziunea aliată și a parteneriatului dintre țările noastre, cu rezultate benefice atât pentru asigurarea securității României, cât și la nivel regional.

„Am fost primită călduros de secretarul de stat, care mi-a afirmat faptul că România apreciază prezența militarilor noștri și contribuția la BGFP în vederea consolidării apărării teritoriului NATO. Battle Group-ul a fost dislocat în vederea descurajării Federației Ruse și în situații necesare, pentru apărarea teritoriului NATO. Prezența în România oferă oportunități pentru militarii noștri. Terenul este foarte diferit de cel din Țările de Jos, lucru care constituie o provocare în antrenamentul nostru”, a concluzionat ministrul apărării naționale din Regatul Țărilor de Jos

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

NATO cere o inspecție „urgentă” a AIEA la centrala de la Zaporojie: „Ocuparea de către soldații ruși crește riscurile de incident nuclear”

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat miercuri că este „urgent” ca o „inspecţie” a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) să aibă loc la centrala nucleară de la Zaporojie, în Ucraina, aflată sub control rusesc şi unde loviturile de care cele două părţi se acuză reciproc s-au înmulţit în ultima vreme, relatează presa internațională și Agerpres.

Centrala, cea mai mare din Europa, a fost ocupată la începutul lui martie de trupele ruseşti. Din 5 august, Kievul şi Moscova se acuză reciproc de bombardamente, în contextul în care tirurile au lovit o dată aproape de o clădire de stocare de material radioactiv şi altă dată au provocat oprirea automată a unui reactor.

„Ocuparea sitului de către soldaţii ruşi reprezintă o ameninţare gravă pentru securitatea şi siguranţa acestei facilităţi, care creşte riscurile de accident sau incident nuclear. Este urgent să fie autorizată o inspecţie a AIEA şi să se obţină retragerea tuturor forţelor ruse”, a afirmat Stoltenberg în cadrul unei conferinţe de presă.

Controlul rusesc de la Zaporojie „pune în pericol populaţia Ucrainei, ţărilor vecine şi comunităţii internaţionale”, a subliniat el, după o întâlnire cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic.

Citiți și: Volodimir Zelenski cere din nou retragerea trupelor ruse de la centrala nucleară din Zaporojie: Acest lucru trebuie să aibă loc „fără niciun fel de condiționări”

Loviturile care au vizat recent centrala, declanşând temeri privind o catastrofă nucleară, au provocat săptămâna trecută o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU şi directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a pledat pentru trimiterea unei misiuni la faţa locului „în cel mai scurt termen” pentru inspectarea sitului.

Rusia a acuzat serviciile ONU că au împiedicat misiunea AIEA. Ulterior, Organizaţia Naţiunilor Unite a respins  acuzaţiile ruse.

Vizita unei misiuni a AIEA la centrala nucleară de la Zaporojie va fi unul dintre subiectele ce vor fi discutate în timpul unei întrevederi între Zelenski, Guterres şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, ce va avea loc joi în oraşul Lvov din vestul Ucrainei. 

Reamintim că UE și alte peste 40 de țări, printre care și România, cer retragerea imediată a trupelor ruseşti de la centrala nucleară ocupată Zaporojie din Ucraina, se arată într-o declarație comună semnată la 12 august.

De asemenea, la 10 august, miniștrii de externe ai G7 împreună cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate au adoptat o declarație comună prin care solicită Federației Ruse să își retragă imediat trupele din interiorul Ucrainei și să restituie „imediat” autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie. 

Continue Reading

NATO

Germania a trimis în premieră șase avioane de luptă în regiunea Indo-Pacific: Este cea mai mare și dificilă dislocare globală a Forțelor Aeriene Germane

Published

on

© NATO Allied Air Command via Bundeswehr

Şase avioane militare Eurofighter ale Forţelor Aeriene Germane se aflau marţi în drum spre zona indo-pacifică pentru prima dată, a anunţat Bundeswehr  – armata germană – și Comandamentul Aerian Aliat al NATO.

La 15 august 2022, șase Eurofighter au decolat de la baza lor din sudul Germaniei pentru un zbor de desfășurare către Singapore în 24 de ore, pe o distanță de aproximativ 10.000 de kilometri. Pe lângă avioanele de luptă, această desfășurare în premieră în regiunea Indo-Pacific pentru Forțele Aeriene germane implică aproximativ 250 de soldați.

De asemenea, această dislocare aeriană este susținută de patru avioane de transport A400M, precum și de trei A330 ale Unității Multirol MRTT din Eindhoven pentru realimentarea în aer a avioanelor de luptă.

Proiectul provocator din punct de vedere logistic este numit “Rapid Pacific 2022”.

“Rapid Pacific este cea mai mare și cea mai dificilă dislocare pe care Forțele Aeriene Germane au văzut-o vreodată”, a declarat șeful Forțelor Aeriene Germane, generalul-locotenent Ingo Gerhartz, subliniind importanța deosebită a proiectului.

“Prin această desfășurare, participarea noastră la exercițiile din Australia și alte proiecte comune cu partenerii noștri din Singapore, Japonia și Coreea de Sud, transmitem un mesaj clar: Forțele Aeriene pot fi desfășurate rapid și pe distanțe globale – chiar și cu mai multe misiuni care trebuie îndeplinite în paralel”, a continuat el.

 

Decizia Germaniei de a efectua un prim gest militar către zona indo-pacifică, unde Statele Unite sunt prezente alături de aliații democratici din Japonia, Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă, se dorește a fi o mostră a interesului Europei pentru o regiune indo-pacifică liberă și deschisă și pentru a fi un actor implicat în regiune.

UE a lansat o strategie proprie privind zona Indo-Pacifică, prezentată public anul trecut în aceeași zi în care Statele Unite, Marea Britanie și Australia au decis să anunțe înființarea unei pact trilateral de securitate AUKUS, care a provocat un scandal diplomatic transatlantic între americani și europeni, deoarece acordul prevedea anularea unui contract franco-australian privind vânzarea de submarine.

Pe de altă parte, misiunea militară aeriană germană în Indo-Pacific vine la scurt timp după ce democrațiile din regiune – Australia, Coreea de Sud, Japonia și Noua Zeelendă – au participat în premieră la un summit NATO, cel desfășurat la Madrid în perioada 29-30 iunie, pentru a transmite un semnal de unitate în obiectivul păstrării unei ordini internaționale bazate pe reguli în fața competiției strategice cu China.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA1 week ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.3 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending