Connect with us

FONDURI EUROPENE

Cum se împart banii între partidele din UE

Published

on

European-parliament-strasbourg-insideDin anul 2004, partidele politice europene au avut posibilitatea de a primi fonduri anuale din partea Parlamentului European, din bugetul public european.

Finanțarea se face sub formă de subvenție de funcționare. Aceasta poate acoperi 85% din cheltuielile eligibile ale partidului, în timp ce restul cheltuielilor trebuie să fie acoperite din resurse proprii, precum cotizațiile membrilor şi donațiile.

Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi (Coreper), structură ce pregăteşte lucrările Consiliului UE, a aprobat miercuri, 5 martie, un draft de regulament prin care partidele politice europene pot primi bani europeni.

Proiectul de regulament prevede statutul juridic la nivelul UE pentru partidele politice europene şi reprezintă o precondiţie de a primi fonduri publice de la bugetul UE, potrivit unui comunicat al Consiliului UE.

Noul draft de regulament nu afectează suma finanţată de bugetul UE pentru partidele politice, suma ridicându-se în anul 2013 la aproximativ 33, 9 milioane euro.

Astfel, Alianța Democraților și Liberalilor pentru Europa (ALDE) a primit, în 2012, subvenţii în valoare de 1.950.344 euro, în timp ce Partidul Popularilor Europeni a primit peste 6.482.700 euro din banii publici, potrivit ultimelor date publicate de Parlamentul European (noiembrie 2013).

Partidul European al Verzilor a utilizat, în acelaşi an, aprox 1,4 milioane euro, în timp ce social-democraţii au folosit peste 4, 3 milioane de euro granturi din bugetul Uniunii.

Pentru ce sunt folosiţi banii europeni?

euro moneySubvențiile pot fi folosite pentru a acoperi cheltuielile legate direct de obiectivele stabilite în programul partidului politic. Acestea pot fi: reuniuni şi conferințe, publicații, studii şi publicitate, cheltuieli administrative, de personal şi de deplasare, cheltuieli de campanie pentru alegerile europene şi constituie cheltuielile eligibile.

Normele de finanțare sunt stabilite într-un regulament adoptat de Consiliu şi de Parlament, iar normele de aplicare sunt adoptate de Biroul Parlamentului European.

Pentru a primi subvenții din partea Parlamentului, un partid politic trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

-să aibă personalitate juridică în statul membru în care şi are sediul;

-să fie reprezentat, în cel puțin un sfert dintre statele membre, de către deputați în Parlamentul European sau de către membri ai parlamentelor naționale, regionale sau ai adunărilor regionale;

-să respecte principiile libertății şi democrației, drepturile omului şi libertățile fundamentale şi statul de drept;

-să fi participat la alegerile pentru Parlamentul European sau să-şi fi exprimat intenția de a participa.

 

După evaluarea şi aprobarea cererilor, fondurile sunt distribuite între aceste partide astfel:

-15% se distribuie în mod egal,

– 85% se distribuie între acele partide din rândul cărora au fost aleşi deputați în Parlamentul European, proporțional cu numărul deputaților respectivi.

O primă rată, care reprezintă 80% din totalul subvenției acordate, este plătită în principiu până la sfârşitul primului trimestru al fiecărui an.

Noul regulament propus de COREPER va trebui să fie adoptat de către Parlamentul European şi de către Consiliu în următoarele luni, urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2017.

 

 

.

 

FONDURI EUROPENE

Fonduri europene: MIPE a semnat contracte de finanțare de 1,1 miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii spitalicești din România

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene continuă semnarea de contracte de finanțare în cadrul Axelor 9 și 10 din cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM 2014-2020), pentru modernizarea infrastructurii spitalicești din România. Ultimele 5 contracte au fost semnate pentru finanțarea spitalelor din  județele Suceava, Dolj, Vâlcea și Hunedoara.

„Domeniul sănătății publice, obiectiv de interes social major, este prioritar pentru investițiile din fonduri nerambursabile. Așa cum au arătat-o incidentele regretabile din anii trecuți, culminat cu răspândirea SARS-CoV-2, fie că este pandemie sau nu, infrastructura de sănătate a României și cadrul de furnizare a serviciilor trebuie să fie adaptate la tehnologiile moderne pentru a satisface nevoile medicale ale populației. În acest sens, pot spune că este o perioadă prolifică, în care semnăm numeroase contracte pentru reabilitarea și modernizarea infrastructurii instalațiilor electrice, de fluide medicale și de ventilare și tratare a aerului, precum și instalarea de sisteme de detectare, semnalizare și alarmare incendii. Trebuie menționat că separat de aceste fonduri alocate din perioada de programare 2014-2020, dispunem de fonduri importante pentru domeniul medical atât în Programul Operațional Sănătate, cât și în Planul Național de Redresare și Reziliență”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Axele Prioritare 9 și 10 din cadrul POIM au ca obiectiv Protejarea sănătății populației în contextul pandemiei cauzate de COVID-19 și finanțează în principal achiziția de consumabile și echipamente de protecție și dispozitive medicale. Beneficiarii acestui tip de proiecte sunt unități spitalicești, instituții publice de învățământ preuniversitar și superior, instituții cu competențe în domeniul protecției sociale și unități administrativ-teritoriale.

„Chiar dacă greul pandemiei a trecut, am continuat zilele acestea să semnăm contracte de finanțare pentru a răspunde nevoii de creștere a siguranței pacienților din unitățile spitalicești publice. MIPE a semnat 380 de contracte, în valoare totală de peste 1,1 miliarde de euro, pentru a asigura finanțarea proiectelor depuse. Finanțarea este asigurată prin POIM 2014-2020 în cadrul axelor prioritare AP 9, din FEDR și AP 10, din REACT-EU, iar termenul limită de eligibilitate a cheltuielilor pentru ambele apeluri (apelul 819 și 935) este 31.12.2023”, a declarat Carmen Moraru, secretar de stat.

Până în prezent, au fost semnate 380 contracte cu o finanțare nerambursabilă din partea Uniunii Europene de 5.497 miliarde de lei, aproximativ 1,1 miliarde euro, după cum urmează:

 Axa Prioritară 9 – Protejarea sănătății populației în contextul pandemiei cauzate de COVID-19

În cadrul acestei axe, cu un buget de peste 228 milioane de euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate și 131 milioane de euro pentru regiuni dezvoltate. Ulterior, bugetul a fost suplimentat cu 173 milioane euro, astfel încât proiectele care îndeplinesc criteriile de evaluare și selecție să poată fi contractate până la data de 15 octombrie 2022 și implementate până la sfârșitul anului 2023.

Au fost încheiate până la acest moment 226 de contracte de finanțare, având o contribuție a Uniunii Europene de 3.540.059.446 lei, contracte care cuprind următoarele tipuri de acțiuni eligibile:

Dotarea unităților sanitare publice / unităților publice de intervenție integrată cu:

  • echipamente medicale: ventilatoare / monitoare medicale / injectomate / infuzomate / paturi suplimentare și altă infrastructură de terapie intensivă suplimentară față de cea existentă în unitățile sanitare, recoltoare / teste extracție și diagnostic SARS-Cov-2 / substanțe necesare pentru decontaminare / biocide;
  • echipamente de protecție: combinezon, inclusiv cu glugă şi protecţie încălţăminte, vizieră de protecţie, mănuşi de unică folosință, măști de protecție, izolete cu presiune negativă pentru transportul pe targă;

Crearea unor capabilități medicale mobile / formațiuni medicale mobile de diagnostic și tratament utilizate în combaterea răspândirii COVID-19 / spitale modulare rol 1, 2 și 3 / containere de logistică medicală;

Dotarea centrelor sociale rezidențiale publice pentru categorii vulnerabile (persoane vârstnice/ persoane cu dizabilități / copii, etc), a unităților / instituțiilor de învățământ de stat cu echipamente de protecție.

Axa Prioritară 10 – Protejarea sănătății populației în contextul crizei sanitare cauzate de COVID-19, creșterea eficienței energetice și utilizarea surselor regenerabile de energie

În cadrul acestei axe, cu un buget de peste 700 milioane de euro din REACT-EU, a fost continuată finanțarea spitalelor publice și centrelor rezidențiale cu echipamente medicale și echipamente de protecție (tip A și C), fiind încheiate 75 contracte de finanțare, având contribuția Uniunii Europene de 1.337.855.406 lei.

De asemenea, prin Axa Prioritară 10 au fost finanțate acțiuni care vizează creșterea siguranței pacienților în structuri spitalicești publice care utilizează fluide medicale, fiind contractate 81 de proiecte pentru care contribuția Uniunii Europene a fost de 619.315.589 lei, acțiunile eligibile constând în:

  •  achiziția și montajul sistemelor de detectare, semnalizare, alarmare incendii cu acoperire totală și de detectare semnalizare și alarmare în cazul depășirii concentrației maxime admise de oxigen în atmosferă, inclusiv realizarea schemei/proiectului de execuție și montaj;
  •  evaluarea deficiențelor infrastructurii existente prin expertize tehnice și, după caz, studii, audituri, analize de specialitate în raport cu specificul acțiunii finanțabile, precum și pregătirea documentației de avizare a lucrărilor de intervenții / proiectare de specialitate etc., după caz;
  •  achiziții, montaj, lucrări de intervenție la infrastructura electrică, de ventilare și tratare a aerului, precum și la infrastructura de fluide medicale.

Alți 6,33 miliarde de euro, pregătiți pentru investiții până în 2027

Separat de bugetul alocat prin POIM 2014-2020, prin PNRR și Politica de Coeziune, România dispune de fonduri importante pentru a asigura accesul românilor la servicii preventive, de urgență, curative și reabilitare de calitate.

Până în 2027 vor fi realizate investiții pentru îmbunătățirea eficacității serviciilor medicale de urgență, creșterea accesului la servicii de asistență medicală, îmbunătățirea accesibilității și eficacității serviciilor de reabilitare/recuperare serviciilor de îngrijire paliativă, serviciilor de îngrijire pe termen lung, creșterea eficacității sectorului medical prin investiții în infrastructură și servicii.

În acest sens, din Planul Național de Redresare și Reziliență dispunem de 2,45 miliarde de euro pentru sănătate, în vreme ce Programul Operațional Sănătate din Politica de Coeziune 2021-2027 are o alocare totală de 3,88 miliarde de euro.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Premierul Nicolae Ciucă: Avizul pozitiv pentru prima cerere de plată din PNRR, rezultatul efortului coordonat la nivel guvernamental. Pregătim transmiterea celei de-a doua cereri de plată

Published

on

© Guvernul României

Decizia Comisiei Europene de a da aviz pozitiv primei cereri de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Rezilientă confirmă disponibilizarea a 2,6 miliarde de euro pentru economia românească şi reprezintă rezultatul efortului coordonat la nivel guvernamental pentru îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor asumate pentru ultimul trimestru al anului trecut, a fost mesajul transmis de premierul Nicolae Ciucă.

” Valorificăm resursele de care România beneficiază prin PNRR și pregătim pentru această toamnă transmiterea celei de a doua cereri de plată, fundamentată pe realizarea a ceea ce ne-am asumat că facem în primele două trimestre ale acestui an, mai exact îndeplinirea a 51 de noi jaloane/ținte”, a mai spus prim-ministrul.

Acesta a dat asigurări că Guvernul monitorizează ”cu atenție tot ce ne-am asumat la nivel guvernamental prin acest mecanism european de finanțare pentru ca România să beneficieze de aproape 30 de miliarde de euro”.

”Am semnat deja contracte de finanțare pentru construcția de creșe, renovarea unor obiective sociale importante sau construcția altora noi, performante energetic, pentru realizarea de locuințe destinate tinerilor specialiști din sănătate și învățământ, pentru mobilitate urbană verde și dezvoltarea durabilă a localităților. Autostrada Moldova, proiect așteptat de mulți ani, are perspective certe de finanțare din PNRR după ce contractul a fost, de asemenea, semnat”, a detaliat Ciucă.

Premierul și-a exprimat convingerea că ”împreună cu resursele alocate prin Politica de Coeziune și prin exercițiile bugetare multianule, fondurile alocate României de Uniunea Europeană reprezintă o resursă cheie pentru dezvoltarea pe termen scurt, mediu şi lung a economiei şi societăţii româneşti”.

Comisia Europeană a aprobat joi o evaluare preliminară pozitivă a primei cereri de plată a României în valoare de 2,6 miliarde de euro, din care 1,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 0,8 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), instrumentul-cheie aflat în centrul NextGenerationEU.

Citiți și:
Ursula von der Leyen, “vești bune pentru România”: Comisia Europeană aprobă prima plată din PNRR. România va primi 2,6 de miliarde de euro după ce statele UE vor da undă verde evaluării Comisiei

La 31 mai 2022, România a prezentat Comisiei o cerere de plată bazată pe atingerea celor 21 de jaloane și ținte selectate din Decizia de punere în aplicare a Consiliului pentru prima tranșă.

Acestea vizează reforme privind transportul durabil, decarbonizarea, siguranța rutieră, piața energiei electrice, înlocuirea cărbunelui din mixul energetic, îmbunătățirea proceselor de administrare fiscală, intensificarea luptei împotriva corupției, reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii și sistemul de audit și control al României pentru punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență.

Comisia a transmis Comitetului economic și financiar (CEF) evaluarea sa preliminară pozitivă cu privire la îndeplinirea de către România a etapelor necesare pentru această plată, solicitându-i avizul.

Comisia urmează să țină cont de avizul CEF, care va fi emis în termen de cel mult patru săptămâni. În urma avizului CEF, Comisia va adopta decizia finală privind plata contribuției financiare, în conformitate cu procedura de examinare, prin intermediul unui comitet de comitologie. În urma adoptării deciziei de către Comisie, plata în favoarea României ar urma să fie efectuată.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Bilanțul fondurilor europene: În acest an, MIPE a solicitat Comisiei Europene spre rambursare 3,8 miliarde de euro

Published

on

© Calea Europeană / Zaim Diana

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a solicitat Comisiei Europene în acest an spre decontare 3,8 miliarde de euro, dintre care 3 miliarde de euro au fost solicitate doar în ultimele cinci luni, relevă instituția într-un bilanț al fondurilor europene remis CaleaEuropeană.ro.

În această perioadă, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene își concentrează resursele pentru a valorifica potențialul generat de finanțările disponibile pentru perioadele de programare 2014-2020 și 2021-2027, respectiv cele cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență.

În ceea ce privește perioada 2014-2020, principalul obiectiv strategic la nivel instituțional este evitarea riscului de dezangajare a sumelor aferente programelor operaționale, sprijinind accelerarea ritmului de implementare a proiectelor, pentru a maximiza numărul investițiilor atinse până la finalul exercițiului financiar.

”În luna aprilie am început o aventură nouă în cadrul MIPE, iar unul dintre pilonii strategiei mele a fost să canalizăm resursele de care dispunem pentru 2014-2020 către investiții inteligente care să însemne îmbunătățirea impactului utilizării banilor europeni, pentru ca efectele generate să fie de durată. Prin măsuri precum implementarea voucherelor sociale, măsura de ajustare a prețurilor pentru deblocarea șantierelor, pachetul de 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea mediului de afaceri și pachetul de 500 de milioane de euro pentru eficiența energetică a autorităților locale, facem pași importanți în acest sens. Iar acestea sunt doar câteva dintre măsuri. În final, previziunile noastre arată că, pentru toate Autoritățile de Management, acoperim necesarul de declarații de cheltuieli de transmis Comisiei Europene în acest an, în vederea evitării dezangajării”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene monitorizează permanent stadiul absorbției PO 2014-2020, prin ședințe organizate lunar cu Autoritățile de Management, în cadrul cărora sunt analizate stadiul implementării, progresul înregistrat în vederea maximizării gradului de absorbție, precum și estimările privind realizarea țintelor lunare asumate privind declarațiile de cheltuieli transmise spre certificare.

În acest moment, pentru perioada 2014-2020, sumele totale primite de România de la Comisia Europeană, reprezentând prefinanțări și rambursări, aferente programelor finanțate din Fondurile Structurale și de Investiții – FESI (Programul Operațional Infrastructură Mare, Programul Operațional Competitivitate, Programul Operațional Regional, Programul Operațional Capacitate Administrativă, Programul Operațional Asistență Tehnică, Programul Operațional Capital Uman, PN Dezvoltare Rurală, Programul Operațional Pescuit și Afaceri Maritime) și din Fondul de Ajutor European pentru cele mai Defavorizate Persoane – FEAD (Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate), se situează la aproximativ 23,5 miliarde euro, din cele 35,7 miliarde euro, alocarea aferentă acestor programe.

3 miliarde euro, solicitați spre decontare în ultimele 5 luni

Sumele solicitate Comisiei Europene pentru programele finanțate din Politica de Coeziune (PO Infrastructură Mare, PO Competitivitate, PO Regional, PO Capacitate Administrativă, PO Asistență Tehnică, PO Capital Uman) și din FEAD (PO Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate) sunt de aprox. 15,6 miliarde euro, din alocarea UE aferentă (24,6 miliarde euro).

Din aceste sume, începând cu luna aprilie 2022, România a trimis solicitări de rambursare de 3 miliarde euro, din totalul de 3,8 miliarde solicitați în 2022.

Pentru luna iulie a acestui an, autorităţile de management au transmis Autorităţii de Certificare şi Plată, din cadrul Ministerului Finanţelor, declarații lunare de cheltuieli în valoare totală de aprox. 470 milioane euro.

Ulterior, s-au transmis declarații de cheltuieli în valoare de 443 milioane euro, iar la nivelul autorităţilor de management sunt în pregătire declarații de cheltuieli de aprox. 114 milioane de euro, ce se vor transmite în perioada următoare, în conformitate cu estimările realizate.

Peste 1.000 de contracte de finanțare semnate în ultimele 5 luni

În ceea ce privește stadiul implementării programelor operaționale finanțate în cadrul Politicii de Coeziune și din FEAD, autoritățile de management au semnat 14.109 contracte de finanțare  cu beneficiarii (MIPE– 5.575 contracte; MDLPA – 8.534 contracte), cu o valoare totală de aprox. 46,7 miliarde euro (MIPE – 32,1 miliarde euro; MDLPA – 14,6 miliarde euro).

Începând cu luna aprilie 2022, referitor la numărul total al contractelor semnate cu beneficiarii, a fost înregistrat un progres de 1.070 contracte de finanțare, în valoare totală de aprox. 2,4 miliarde euro (586 contracte de finanțare în valoare de 2 miliarde euro semnate în cadrul programelor operaționale gestionate de MIPE).

Începând cu luna aprilie 2022, progresul înregistrat privind plățile totale efectuate către beneficiari este de aprox. 2,6 miliarde euro (1,7 miliarde euro în cadrul programelor operaționale gestionate de MIPE).

Cereri de rambursare de 377 milioane de euro în ultima săptămână

La 9 septembrie 2022, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Competitivitate, a transmis Autorității de Certificare și Plată, din cadrul Ministerului Finanțelor, spre certificare și rambursare, o declarație de cheltuieli în valoare 231,86 milioane euro.

Până în prezent, pentru proiectele derulate prin acest program operațional, Comisia Europeană a rambursat României 765,23 milioane euro, din totalul de 1,23 miliarde euro transmise spre decontare.

Tot la 9 septembrie, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), a transmis Autorității de Certificare și Plată, din cadrul Ministerului Finanțelor, spre certificare și rambursare, o declarație de cheltuieli în valoare de 146,05 milioane de euro.

În 2022, AM POIM a mai transmis declarații de cheltuieli în valoare totală de 1,45 miliarde de euro.

Continue Reading

Facebook

G740 mins ago

Țările G7 nu vor recunoaște niciodată presupusele anexări ale Rusiei în Ucraina și nici “referendumurile” false desfășurate sub amenințarea armelor

NATO55 mins ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

NATO1 hour ago

NATO, reticentă privind o “aderare accelerată a Ucrainei”, reafirmă că va sprijini această țară să își elibereze teritoriile anexate de Rusia fără a se implica direct în conflict

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Președintele Consiliului European acuză Rusia că a lansat o “rachetă energetică” asupra Europei, “vizând inima sistemului nostru economic și social”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

SUA sancționează peste 1000 de oficiali ruși și 57 de entități din sectorul apărării după anexarea ilegală de teritorii ucrainene: Rusia “calcă în picioare Carta Națiunilor Unite”

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

CE solicită statelor UE să fie ”foarte vigilente” în acordarea de vize cetățenilor ruși: ”A veni în Europa este un privilegiu, nu un drept fundamental”

U.E.2 hours ago

Giorgia Meloni, viitorul premier al Italiei, denunță” neo-imperialismul sovietic” al lui Putin: Anexările Rusiei în Ucraina nu au nicio valoare juridică sau politică

Cristian Bușoi5 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, subliniază nevoia unei soluții comune pentru criza energetică: Este nevoie urgentă de reducerea presiunii pe bugete

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA6 hours ago

Maia Sandu condamnă și respinge anexările ilegale ale Rusiei: Donețk, Luhansk, Herson, Zaporijie și Crimeea sunt ale Ucrainei

NATO55 mins ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA9 hours ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE3 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

Team2Share

Trending