Politica de coeziune este un instrument puternic de investiții pentru regiunile europene rămase în urmă, scopul final fiind o dezvoltare armonioasă pe întreg teritoriul său, a precizat eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), într-un mesaj pe Facebook cu privire la prezentarea, în cadrul Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European, a unui studiu despre regiunile UE rămase în urmă – situația actuală și provocări viitoare.
„Politica de coeziune vizează fiecare regiune din UE. Totuşi, cea mai mare parte a fondurilor este direcţionată către regiunile care au mai multă nevoie de ele. Uniunea Europeană își consolidează coeziunea economică, socială și teritorială cu scopul de a promova o dezvoltare armonioasă pe întreg teritoriul său. UE vizează în special să reducă disparitățile dintre nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni. Printre regiunile avute în vedere, o atenție deosebită se acordă zonelor rurale, zonelor afectate de tranziția industrială, precum și regiunilor afectate de un handicap natural sau demografic grav și permanent, cum ar fi regiunile cele mai nordice, cu o densitate foarte scăzută a populației, precum și regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase”, scrie eurodeputatul PPE.
În context, Daniel Buda a expus și câteva dintre ideile Martei Pilati și ale lui Alison Hunter, de la Centrul European de Politici (EPC), susținute în prezentarea lor:
„Obiectivele acestui studiu: analiza categoriilor existente a regiunilor rămase în urmă, a explora modul în care politicile UE implică aceste regiuni rămase în urmă. Am plecat de la ideea că definiția regiunilor cu decalaje este greșită pentru că există două categorii: regiuni cu venituri scăzute și cu creștere scăzută. Este nevoie de mai multsprijin pentru aceste regiuni.
În arhitectura UE trebuie să ne ocupăm mai bine de regiunile rămase în urmă. Recomandăm adoptarea unei tehnologi noi, adoptarea unei inițiative noi care să se ocupe de regiunile cu o creștere scăzută. Inițiativa pentru regiunile cu creștere scăzută trebuie să se bucure de sprijin în ce privește buna guvernanță”, citează Daniel Buda.
