Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Decizii majore transatlantice: SUA și UE au agreat implicarea Statelor Unite în proiectele de apărare ale Uniunii Europene și relansarea dialogului privind China

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Statele Unite şi Uniunea Europeană au convenit să relanseze dialogul bilateral cu privire la China şi să colaboreze pentru a aborda comportamentul provocator al Rusiei, potrivit unei declaraţii comune date publicităţii miercuri seară în urma primei întrevederi bilaterale dintre Înaltul Reprezentant al UE Josep Borrell și secretarul de stat al SUA Antony Blinken.

Blinken şi Borrell au împărtăşit punctul de vedere potrivit căruia relaţiile cu China au “multiple faţete”, existând elemente de “cooperare, concurenţă şi rivalitate sistemică”, mai ales în contextul în care documentele strategice de la Washington și Bruxelles cu privire la Beijing sunt determinate de aceleași coordonate.

“Am luat două decizii importante”, a afirmat Josep Borrell, în cadrul unor scurte declarații comune cu Antony Blinken, referindu-se la relansarea dialogului UE-SUA privind China și implicarea Statele Unite în inițiativele de apărare ale UE.

Șeful diplomației UE a spus că a decis împreună cu omologul său american să continue întâlnirile la nivel înalt de funcționari și experți pe teme precum reciprocitatea, problemele economice, reziliența, drepturile omului – drepturile omului, securitatea, multilateralismul și domeniile de implicare constructivă cu China, cum ar fi schimbările climatice.

“Am fost de acord în egală măsură – și poate este cel mai important – să susținem implicarea cât mai deplină posibilă a Statelor Unite în inițiativa de apărare a Uniunii Europene și să ne intensificăm dialogul pe aceste probleme. Politica de securitate și apărare a Uniunii Europene contribuie la securitatea transatlantică și oferă oportunități concrete pentru cooperarea noastră”, a anunțat Borrell, într-o decizie menită să tempereze temerile că autonomia strategică europeană ar decupla UE de SUA.

La rândul său, Antony Blinken a spus Uniunea Europeană și Statele Unite sunt cei mai apropiați parteneri, după ce în cadrul unei întâlniri cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a asigurat că “Uniunea Europeană este un partener de prim rang” pentru Washington.

El a insistat asupra îngrijorărilor comune ale UE și SUA privind agresivitatea Rusiei, prevenirea obținerii armelor nucleare de către Iran, urgența schimbărilor climatice și provocările reprezentate de China.

Potrivit secretarului de stat al SUA, China generează provocări la adresa “ordinii bazate pe reguli pe care SUA și UE o împărtășesc”.

“Astfel, am agreat să reluăm dialogul UE-SUA privind China, deoarece știm că putem aborda Beijingul mai eficient atunci când lucrăm împreună și ne coordonăm abordările”, a mai spus Blinken, având în vedere că prima sa vizită la Bruxelles vine după primul său periplu diplomatic alături de șeful Pentagonului Lloyd Austin la Tokyo și la Seul, unde a urmărit consolidarea alianțelor democratice ale SUA în Asia-Pacific în fața ascensiunii Chinei, și după întrevederea divergentă de la Anchorage, Alaska, cu cei mai importanți diplomați chinezi, înaltul diplomat Yang Jiechi și ministrul de externe Wang Yi, unde secretarul de stat al SUA a fost însoțit de consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan.

Anterior vizitei la Comisiei Europene, șeful diplomației SUA a susținut, în agora sediului NATO, un discurs de politică externă către aliații europeni, subliniind nevoia de a conlucra cu aliații europeni în pofida unor diferențe. Fără a le nominaliza, acestea cuprind proiectul Nord Stream 2 sau acordul comercial UE – China, pe care SUA nu le privesc cu o optică favorabilă.

Aflat la întâia sa reuniune cu omologii din NATO, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a avut întrevederi bilaterale cu omologul german Heiko Maas, cu omologul italian Luigi Di Maio, cu omologii din țările baltice, și cu miniștrii de externe din cele patru țări ale grupului de la Vișegrad. Acestora din urmă, Blinken le-a vorbit despre faptul că țările lor joacă un rol important în consolidarea Europei Centrale și alianței transatlantice și despre adaptarea NATO față de o Rusie agresivă și o Chină asertivă.

Blinken a avut și o reuniune multilaterală cu șefii diplomațiilor de la Londra, Paris și Berlin, alături de care a reafirmat angajamentul față de NATO, relația transatlantică și aprofundarea cooperării UE-SUA, înainte ca joi președintele SUA Joe Biden să participe în premieră la o reuniune prin videoconferință a Consiliului European pentru a relansa alianța transatlantică.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Politica agricolă comună: Comisia Europeană adoptă măsuri prin care fermierii pot să primească plăți în avans mai mari

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat miercuri o măsură prin aplicarea căreia fermierii pot să primească plăți în avans mai mari în cadrul politicii agricole comune (PAC), informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Această măsură va sprijini și va spori fluxul de numerar al fermierilor afectați de criza provocată de pandemia de COVID-19 și de impactul condițiilor meteorologice nefavorabile din întreaga UE.

Unele regiuni au fost grav afectate, de exemplu, de inundații.

Măsura le va permite statelor membre să le plătească fermierilor sprijin pentru venit și să aplice anumite scheme de dezvoltare rurală cu un nivel mai ridicat al avansurilor, de până la 70 % (creștere față de 50 %) în cazul plăților directe, respectiv  85 % (față de 75 %) în cazul plăților pentru dezvoltare rurală.

Se aplică garanțiile pentru protejarea bugetului UE, așadar plățile se pot face după finalizarea controalelor și a verificărilor și începând cu 16 octombrie 2021 în cazul plăților directe.

Comisia Europeană a oferit sprijin sectorului agroalimentar pe tot parcursul crizei provocate de pandemia de COVID-19 prin sporirea flexibilității și prin măsuri specifice de piață.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Incendiile de pădure: UE ajută Italia, Grecia, Albania și Macedonia de Nord să lupte împotriva incendiilor devastatoare

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

În timp ce incendiile de pădure continuă să afecteze diverse regiuni din Mediterana și din Balcanii de Vest, Comisia Europeană mobilizează rapid sprijin pentru a ajuta țările să limiteze răspândirea incendiilor și să protejeze viețile și mijloacele de trai, informează un comunicat.

Toate ajutoarele sunt mobilizate prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE, cu o cofinanțare de cel puțin 75 % a cheltuielilor de transport din partea Comisiei, astfel:

  • Două avioane de stingere a incendiilor Canadair din Franța sunt trimise în zonele afectate din Italia pentru a începe astăzi, 4 august, operațiunile de stingere a incendiilor.
  • Două avioane de stingere a incendiilor din Cipru vin în sprijinul Greciei, pe lângă o echipă de pompieri pentru a sprijini operațiunile la sol.
  • Două elicoptere pentru a sprijini operațiunile din Albania vor fi trimise în mod egal din Cehia și Olanda.
  • Slovenia trimite o echipă de 45 de pompieri în Macedonia de Nord.

„Lucrăm non-stop pentru a trimite ajutoare în timp ce incendiile fac ravagii în Europa. Mulțumesc Ciprului, Cehiei, Franței, Sloveniei și Țărilor de Jos pentru că au desfășurat rapid avioane de stingere a incendiilor, elicoptere și o echipă de pompieri pentru a sprijini țările puternic afectate de incendiile de pădure. În acest moment, când mai multe țări mediteraneene se confruntă cu incendii, protecția civilă a UE se asigură că instrumentele noastre de stingere a incendiilor existente sunt utilizate la capacitate maximă.Acesta este un exemplu excelent de solidaritate a UE în momente de nevoie”, a declarat Janez Lenarčič, comisarul pentru gestionarea crizelor.

Aceste intervenții vin în completarea operațiunilor de stingere a incendiilor coordonate de UE care sunt în curs de desfășurare în Turcia, precum și în Sardinia, Italia, la sfârșitul lunii iulie. Hărțile obținute de la satelitul UE Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență oferă un sprijin suplimentar serviciilor de urgență în vederea coordonării operațiunilor.

Centrul de Coordonare a Răspunsului în Situații de Urgență al Uniunii Europene, care funcționează 24 de ore din 24, 7 zile din 7, este în contact permanent cu autoritățile de protecție civilă din țările afectate de incendii pentru a monitoriza îndeaproape situația și a canaliza asistența UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Raport al Comisiei Europene: Țările din Balcanii de Vest și cele din Parteneriatul Estic îndeplinesc în continuare cerințele pentru a beneficia de un regim de călătorii fără viză

Published

on

©European Communities, 2009/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentat cel de-al 4-lea raport privind monitorizarea regimului UE de călătorii fără viză cu Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, precum și cu Georgia, Moldova și Ucraina.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, raportul se axează pe acțiunile întreprinse în 2020 pentru a da curs recomandărilor celui de al 3-lea raport din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor.

Pentru țările care beneficiază de scutirea de viză de mai puțin de 7 ani (Georgia, Moldova și Ucraina), raportul prezintă, de asemenea, o evaluare mai detaliată a altor acțiuni întreprinse pentru a asigura îndeplinirea continuă a criteriilor de referință.

Concluzia raportului este că toate țările în cauză continuă să îndeplinească cerințele privind liberalizarea vizelor și au înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor de anul trecut.

În același timp, raportul evidențiază domeniile în care sunt necesare eforturi suplimentare din partea fiecărei țări. În raport se precizează, de asemenea, că circulația fără viză continuă să aducă beneficii economice, sociale și culturale statelor membre ale UE și țărilor partenere.

”Regimul de călătorii fără viză între UE și țările din Balcanii de Vest și din cadrul Parteneriatului estic este o mare realizare. Deși restricțiile legate de pandemia de COVID-19 au avut un impact major asupra mobilității, țările din Balcanii de Vest și din cadrul Parteneriatului estic care beneficiază de regimul de călătorii fără viză trebuie să își continue și să își intensifice eforturile de gestionare a migrației și a azilului, precum și de combatere a corupției și a criminalității organizate”, a transmis comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson.

Migrația, azilul și cooperarea în materie de readmisie

Pandemia de COVID-19 și restricțiile de călătorie impuse în acest context au avut un impact major asupra migrației și a mobilității către UE.

Marea majoritate a celor care au călătorit în UE au pornit la drum din motive legitime. Deși toate țările evaluate au continuat să ia măsuri de combatere a migrației ilegale, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a răspunde preocupărilor actuale:

  • Numărul cererilor de azil a scăzut drastic în primăvara anului 2020. Cu toate acestea, mai multe țări trebuie să ia în continuare măsuri pentru a soluționa problema cererilor de azil nefondate depuse de cetățenii lor, inclusiv prin consolidarea participării la Platforma multidisciplinară europeană împotriva amenințărilor infracționale (EMPACT) și prin organizarea în continuare a unor campanii de informare specifice.
  • Deși ratele de returnare au scăzut din cauza disponibilității limitate a zborurilor, buna cooperare în materie de returnare și readmisie continuă între statele membre și țările participante.
  • În ciuda scăderii globale a numărului de treceri ilegale ale frontierei, sunt necesare în continuare îmbunătățiri în domeniile gestionării frontierelor și migrației. Capacitatea de primire în unele țări din Balcanii de Vest pune în continuare probleme, în special în Bosnia și Herțegovina.
  • Acordurile privind statutul Frontex cu Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina ar trebui să fie finalizate și puse în aplicare rapid.
  • Pentru a asigura un mediu bine gestionat în materie de migrație și securitate, care reprezintă o condiție prealabilă pentru îndeplinirea continuă a criteriilor de liberalizare a vizelor, țările evaluate trebuie să asigure alinierea în continuare la politica UE în domeniul vizelor.

Ordinea și siguranța publică

Toate țările evaluate au continuat să ia măsuri de prevenire și combatere a criminalității organizate. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a răspunde preocupărilor legate de securitatea internă:

  • Țările în cauză ar trebui să ia măsuri pentru a combate în mod eficace criminalitatea organizată, frauda financiară și spălarea banilor, în special printr-o mai bună coordonare între agențiile de aplicare a legii.
  • Corupția la nivel înalt rămâne un motiv de îngrijorare. În unele cazuri, eforturile de combatere a corupției sunt în continuare îngreunate de capacitatea limitată și de statutul juridic al agențiilor anticorupție, precum și de numărul redus de condamnări în cazurile de corupție care sunt judecate (în special în Moldova și Ucraina).
  • Țările beneficiare ale regimului de călătorii fără viză care acordă cetățenia în schimbul investițiilor ar trebui să elimine treptat și efectiv astfel de sisteme, pentru a împiedica resortisanții altor țări care au obligația de a deține viză să eludeze procedura UE de acordare a vizelor de scurtă ședere și evaluarea aprofundată a riscurilor în materie de migrație și securitate inerentă acestei proceduri.

În prezent, UE dispune de un regim de călătorii fără viză cu 61 de țări. În cadrul acestui regim de călătorii fără viză, cetățenii din afara UE care dețin un pașaport biometric pot intra în spațiul Schengen fără a deține viză timp de 90 de zile în cursul unei perioade de 180 de zile. Călătorii exonerați de obligația de a deține viză care vizitează spațiul Schengen vor face obiectul Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) de la sfârșitul anului 2022.

Ca parte a mecanismului consolidat privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor, adoptat în martie 2017, Comisia monitorizează îndeplinirea continuă a cerințelor privind liberalizarea vizelor de către țările din afara UE care au obținut exonerarea de obligația de a deține viză ca urmare a unui dialog privind liberalizarea vizelor în urmă cu mai puțin de 7 ani și raportează Parlamentului European și Consiliului cel puțin o dată pe an.

Raportul de publicat miercuri este cel de al patrulea din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor, primul astfel de raport fiind publicat în decembrie 2017, cel de al doilea – în decembrie 2018, iar cel de al treilea – în iulie 2020.

Datele din prezentul raport se referă la anul calendaristic 2020, cu actualizări pentru 2021, dacă este cazul.

Cetățenii din Muntenegru, Serbia și Macedonia de Nord pot călători în UE fără viză din decembrie 2009. Cetățenii Albaniei și ai Bosniei și Herțegovinei beneficiază de această facilitate de la sfârșitul anului 2010. Regimul de călătorii fără viză a intrat în vigoare pentru Moldova în aprilie 2014, pentru Georgia în martie 2017 și pentru Ucraina în iunie 2017.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Dragoș Pîslaru3 hours ago

Dragoș Pîslaru: Conferința privind Viitorul Europei, prima șansă pentru România de a contribui în mod direct la setarea priorităților UE

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Politica agricolă comună: Comisia Europeană adoptă măsuri prin care fermierii pot să primească plăți în avans mai mari

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Incendiile de pădure: UE ajută Italia, Grecia, Albania și Macedonia de Nord să lupte împotriva incendiilor devastatoare

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Raport al Comisiei Europene: Țările din Balcanii de Vest și cele din Parteneriatul Estic îndeplinesc în continuare cerințele pentru a beneficia de un regim de călătorii fără viză

ROMÂNIA4 hours ago

Mercer Street: România continuă demersurile diplomatice la ONU pentru condamnarea internațională a atacului Iranului

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

Charles Michel, la un an de la explozia din Beirut: UE continuă să sprijine Libanul. Este nevoie urgent de reforme pentru o ieșire sustenabilă din criză

Marian-Jean Marinescu6 hours ago

Marian-Jean Marinescu apreciază că pachetul ”Fit for 55” conține ”propuneri foarte complicate”: Nu cuprinde alternative în afara energiei electrice

Dan Nica6 hours ago

Liderul delegației PSD din PE, Dan Nica: Trei state au primit deja bani din fondul european de relansare, iar în România nu mai auzim nimic de PNRR 

ROMÂNIA6 hours ago

Klaus Iohannis: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu este unul perfect, dar este rezonabil şi va fi aprobat

ROMÂNIA6 hours ago

Eurostat: România, printre statele membre UE cu cea mai mare creștere a vânzărilor cu amănuntul în luna iunie

ROMÂNIA2 days ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending