Prima reuniune în cadrul mecanismului comun de consultare Turcia-Ungaria s-a desfășurat la Istanbul, a anunțat luni ministrul ungar de externe Peter Szijjarto, conform MTI, citat de Agerpres.

Reuniunea s-a desfășurat cu participarea miniștrilor apărării, a consilierilor de securitate națională și a șefilor companiilor din industria de apărare, a indicat Szijjarto pe Facebook.

Minister of Foreign Affairs @HakanFidan hosted the First Meeting of Türkiye-Hungary Joint Consultation Mechanism, in İstanbul.

Minister Hakan Fidan met with Peter Szijjarto, Minister of Foreign Affairs and Trade of Hungary and his delegation, in the meeting held with the… pic.twitter.com/4LytceAiwo

— Turkish MFA (@MFATurkiye) December 8, 2025

„Crearea acestui format axat pe securitate este absolut oportună, având în vedere că securitatea noastră fizică, economică și energetică se află sub o amenințare constantă, toate acestea crescând importanța cooperării turco-ungare”, a adăugat el.

„Susținem împreună un sfârșit negociat al războiului din Ucraina și condamnăm împreună atacurile asupra rutelor de aprovizionare energetică, fie ele oleoducte din Rusia sau tancuri petroliere în Marea Neagră”, a afirmat Szijjarto.

„Turcia este un partener de încredere și corect pentru acest tranzit, iar în acest an noi vom primi în jur de 8 miliarde de mc de gaz natural prin gazoductul TurkStream. De asemenea, întreprindem acțiuni comune împotriva tentativelor de a transforma problema aprovizionării energetice într-o problemă politică sau ideologică”, a adăugat ministrul ungar.

Ungaria este dependentă de gazul rusesc, fapt ce o plasează în situația de a identifica noi surse de aprovizionare cu energie după ce instituțiile europene au ajuns la un acord privind eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027.

Realitatea este conturată mai clar de presiunile exercitate de Statele Unite asupra sectorului energetic din Rusia prin sancțiuni impuse asupra giganților energetici ruși Lukoil și Rosneft, deși Ungaria afirmă că a reușit să obțină o derogare pe termen nelimitat de la aplicarea acestor măsuri punitive. 

În context, Budapesta ia în calcul să adauge România la sursele de aprovizionare cu energie, fiind interesată de importul de gaze din zăcământul Neptun Deep. 

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că negociatorii rămân divizați în privința concesiilor teritoriale dintr-un plan de pace promovat de SUA, a relatat luni Bloomberg News, citând un interviu telefonic cu Zelenski, potrivit Reuters și Agerpres.

Unele elemente ale propunerii SUA necesită discuții suplimentare asupra „chestiunilor sensibile”, inclusiv garanții de securitate pentru Ucraina și controlul teritoriilor sale estice.

„Există viziunile SUA, Rusiei și Ucrainei, dar nu avem o viziune unitară asupra Donbasului”, a declarat Zelenski luni dimineață pentru Bloomberg News.

Kievul solicită un pact separat privind garanțiile de securitate din partea aliaților occidentali, în special din partea SUA, conform agenției de presă americane.

Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească luni la Londra cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei pentru o mobilizare a sprijinului pentru țara sa, în timp ce Washingtonul își intensifică presiunile asupra Kievului pentru a accepta o propunere de plan de pace cu Rusia.

Oficiali americani au declarat că un acord este aproape, dar nici Ucraina și nici Rusia nu s-au arătat dispuse să accepte integral planul propus de echipa lui Trump.

Cei doi negociatori ucraineni care au petrecut câteva zile la Miami, în weekend, discutând cu emisari ai Casei Albe, urmează să îi prezinte luni lui Volodimir Zelenski, în detaliu, varianta planului convenită cu americanii în ultima rundă de consultări

Trimisul special al președintelui american în Ucraina a declarat că un acord pentru încheierea războiului este „foarte aproape” și că acum depinde de rezolvarea a două probleme principale: viitorul regiunii Donbas și al centralei nucleare de la Zaporojie.

Săptămâna trecută, delegația ucraineană condusă de fostul ministru al Apărării Rustem Umerov a purtat o rundă de negocieri bilaterale cu delegația americană condusă de secretarul de stat Marco Rubio și de emisarul special al președintelui Trump, Steve Witkoff. Rubio a descris discuțiile drept „productive”, însă a avertizat că „mai este mult de lucru” până la conturarea unui acord final.

Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au purtat negocieri și la Moscova, unde s-au întâlnit marți cu oficiali de rang înalt ai Kremlinului. Potrivit consilierului principal al lui Vladimir Putin, discuțiile dintre Rusia și Statele Unite nu au înregistrat progrese către un acord de pace pentru Ucraina, la doar câteva ore după ce liderul rus amenințase că Rusia este pregătită pentru un război cu Europa.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a respins luni orice încercare a Statelor Unite de a se amesteca în politica europeană, după ce Washingtonul a publicat o nouă strategie de securitate în care critica dur politicile continentului, informează AFP, citat de The Guardian.

„Ceea ce nu putem accepta este amenințarea de interferență în viața politică a Europei”, a declarat Costa într-o conferință la Bruxelles.

„Statele Unite nu pot substitui cetățenii europeni în alegerea partidelor bune și a celor rele”, a afirmat Costa.

„Statele Unite nu pot substitui Europa în ceea ce privește viziunea sa asupra libertății de exprimare”, a adăugat el.

Costa a afirmat că faptul că Rusia a salutat noua perspectivă a Washingtonului ca fiind „în mare măsură în concordanță” cu propria sa viziune este un semn îngrijorător.

„Această strategie continuă să vorbească despre Europa ca despre un aliat”, a remarcat în continuare președintele Consiliului European, subliniind: „Dar dacă suntem aliați, trebuie să acționăm ca aliați. Să ne respectăm suveranitatea unul altuia”, informează AFP, citat de Agerpres. 

Statele Unite au prezentat joi spre vineri noua strategie de securitate națională, document care reliefează unul dintre cele mai bruște viraje ale Washingtonului față de aliații săi tradiționali. Administrația Trump descrie Europa ca fiind sub riscul unei „dispariții civilizaționale”, acuzând Uniunea Europeană, migrația și guvernele de pe continent pentru un declin cultural, politic și demografic considerat iminent și care va face continentul de nerecunoscut în următorii 20 de ani.

Citiți și: Strategia de securitate națională a SUA: Europa – actor “strategic vital” sub riscul “dispariției civilizaționale”, stabilitate strategică cu Rusia și prevenirea unei “NATO într-o perpetuă expansiune”

Europa a reacționat pe mai multe voci.

„Europa este cel mai apropiat aliat al vostru, nu problema voastră”, i-a transmis premierul polonez Donald Tusk Washingtonului.

La rândul său, Germania a respins ferm „sfaturile externe” din strategia de securitate a SUA, în vreme ce Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, a evidențiat că SUA rămân „cel mai mare aliat” al Europei.

O reacție a venit și din partea Rusiei.

Duminică, secretarul de presă al lui Vladimir Putin a lăudat controversata nouă strategie de securitate națională a președintelui american Donald Trump, afirmând că aceasta este în mare măsură în concordanță cu viziunea Rusiei asupra lumii, informează Politico Europe.

Recunoașterea publică de către Moscova a alinierii dintre foștii inamici din Războiul Rece subliniază cât de mult s-a îmbunătățit relația dintre cei doi de când Trump a revenit la putere la începutul acestui an.