Connect with us

INTERNAȚIONAL

Donald Trump, avertisment către liderii lumii: ”Oricine face afaceri cu Iranul nu va face afaceri cu Statele Unite. Cer pacea la nivel mondial, nimic mai puțin!”

Published

on

Președintele american Donald Trump a avertizat marți că ”cei care vor face afaceri cu Iran nu vor mai face afaceri cu Statele Unite”, într-un mesaj publicat pe Twitter ca urmare a intrării în vigoare a sancțiunilor anunțate după retragerea SUA din acordul nuclear cu Teheranul.

Sancțiunile Iranului au intrat oficial în vigoare. Acestea sunt cele mai îndrăznețe sancțiuni impuse vreodată și, în noiembrie, se ridică la un alt nivel. Oricine face afaceri cu Iranul NU va face afaceri cu Statele Unite. Cer pacea la nivel mondial, nimic mai puțin!”, a scris liderul american, în condițiile în care primele efecte ale deciziei sale au fost reflectate prin hotărârea companiei germane Daimler AG de a renunţa la planurile de extindere a operaţiunilor din Iran.

Sancţiunile americane împotriva Iranului au intrat în vigoare marți. Primul set de sancţiuni vizează sistemul financiar iranian: sunt interzise achiziţiile de dolari de către guvernul de la Teheran şi vânzarea de titluri de stat iraniene. Vor fi afectate şi industria auto şi exporturile de covoare şi mărfuri alimentare din Iran, precum şi importurile de grafit, aluminiu, oţel, cărbune şi unele aplicaţii software. De asemenea, Iranului i se interzice achiziţionarea anumitor avioane.

“Regimul iranian se confruntă cu o alegere: fie să își schimbe comportamentul amenințător, destabilizator și să se reintegreze cu economia globală, fie să continue o cale de izolare economică”, a avertizat Donald Trump la momentul semnării ordinului executiv de impunere a măsurilor restrictive.

Reamintim că în luna mai Trump a retras SUA din acordul nuclear cu Iranul, în ciuda opoziţiei Europei şi a faptului că Iranul şi-a respectat obligaţiile, fapt verificat de Agenţia Internaţională a Energiei Atomice

Președintele american a transformat atitudinea sa față de Iran expusă încă din campania electorală într-un obiectiv de politică externă a Washington-ului. Deciziei de retragere a SUA din acordul nuclear cu Teheranul se adaugă retorica belicoasă dintre liderul american și liderii regimului iranian, dar și inițiativa vehiculată la nivelul mass-mediei internaționale, aceea de a înființa „Alianţa Strategică a Orientului Mijlociu” (MESA) pentru a contracara influența și expansiunea Iranului în regiune.

Relațiile dintre SUA și Iran sunt marcate de tensiuni istorice ce datează de la începutul Războiului Rece, acestea înrăutățindu-se la finalul anilor ’70, când regele Iranului a fost înlăturat în urma revoluției din 1979 ce a culminat cu venirea la putere a liderului suprem, Ayatollah-ul Khomeini, care descria Statele Unite drept ”Marele Satana”, dar și cu criza ostaticilor în care diplomații americani de la Ambasada de la Teheran au fost ținuți prizonieri.

Sancțiunile americane impuse începând de atunci au cunoscut un moment de relaxare pe fondul acordului nuclear JCPOA din 2015, negociat de SUA, Germania, Franța, Marea Britanie, Rusia, China și Iran, dar denunțat de actualul președinte american.

Donald Trump a relevat o abordare intransigentă față de Iran încă de la debutul mandatului, abordare reluată inclusiv prin criticarea Teheranului de la tribuna ONU, prin retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul și, cel mai recent, prin dialogul violent de la distanță cu președintele iranian, Hassan Rouhani.

Recent, liderul de la Teheran a ținut să îi reamintească președintelui SUA că ”un război cu Iranul este mama tuturor războaielor”, în vreme ce Donald Trump a ripostat, avertizându-l pe omologul său, Hassan Rouhani, că va avea de suportat ”consecințe” dezastruoase dacă mai amenință SUA.

În context, președintele american a aplicat o abordare similară celei puse în scenă cu liderul nord-coreean. Astfel, ca urmare a retoricii agresive de la distanță cu omologul iranian, Donald Trump s-a arătat dispus să se întâlnească cu conducerea Iranului.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

RUSIA

Rusia va finaliza construcția gazoductului Nord Stream 2 pentru a proteja companiile europene din proiect de sancțiunile SUA

Published

on

© www.nord-stream2.com

Rusia va finaliza construcția gazoductului Nord Stream 2 de sub Marea Baltică fără ajutorul companiilor europene, pentru a le proteja de sancțiunile impuse de Statele Unite pentru a împiedica finalizarea proiectului, informează Agerpres

Nord Stream 2 este aproape de finalizare și urmărește în mare parte traseul conductei Nord Stream existente, care livrează deja gaz din Rusia în Germania pentru distribuire mai departe în Europa. Potrivit consorţiului, până acum au fost amplasate conducte cu o lungime de 2.300 de kilometri în cadrul proiectului Nord Stream 2 iar la finalizare gazoductul va avea o lungime totală de 2.460 de kilometri.

„Proiectul Nord Stream 2, care este deja finalizat în proporție de 94%, va fi finalizat de partea rusă”, a declarat vicepreședinta Gazprom, Elena Burmistrova, la Conferința Europeană a Gazelor din Viena, după ce compania elveţiană Allseas, angajată de gigantul rus pentru a construi secţiunea offshore a gazoductului, a suspendat lucrările de instalare a celor 160 km de conducte rămase su presiunea sancțiunilor impuse de SUA.

De altfel, președintele rus Vladimir Putin declarase în urmă cu două săptămâni, cu ocazia vizitei cancelarului german Angela Merkel la Moscova, că speră ca, „până la finalul acestui an sau în primul trimestru al anului viitor, lucrările să fie finalizate și gazoductul să fie funcțional”, precizând că Rusia „cu siguranță” va putea să finalizeze Nord Stream 2 fără ajutor străin. 

Parlamentarii americani au criticat în repetate rânduri proiectul, spunând că acesta va permite Moscovei să evite tranzitul de gaze prin Ucraina și va oferi gigantului energetic Gazprom un monopol pe exportul către piețele energetice europene, spre deosebire de promotorii săi care îl consideră ca fiind strategic pentru aprovizionarea Europei.

În acest context, preşedintele american Donald Trump a promulgat pe 21 decembrie legea care impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului rus Nord Stream 2, proiect aflat în mijlocul unei bătălii economice şi geopolitice între SUA şi Europa.

Sancţiunile vizează companiile care colaborează la construirea în Marea Baltică a acestui gazoduct, care ocoleşte în special Ucraina – ţară aliată Occidentului, şi prin care trece până acum o mare parte din gazul rus, informează AFP, potrivit Agerpres.

Măsurile punitive, care fac parte dintr-o lege mai cuprinzătoare vizând bugetul apărării americane pentru anul fiscal 2020, prevăd îngheţarea activelor şi revocarea vizelor americane antreprenorilor implicaţi în realizarea proiectului. 

Legea oferă administrației Trump 60 de zile pentru a identifica acele companii și persoane care furnizează astfel de servicii și permite revocarea vizelor pentru SUA și blocarea proprietăților deținute de aceste persoane. De asemenea, acordă 30 de zile celor vizați de sancțiuni pentru a-și opri operațiunile.

Proiectul, în valoare de peste 11 miliarde de dolari și finanţat jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell), vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.

Se preconizează că noua conductă va dubla capacitatea de gaz la 110 miliarde de metri cubi anual. Proponenții susțin că gazul va înlocui cărbunele din amestecul de energie din Europa și va oferi o rezervă pentru surse regenerabile, precum energia eoliană și solară.

În 2017, Gazprom şi-a majorat exporturile de gaze naturale spre Europa cu 8,1%, până la valoarea record de 193,9 miliarde de metri cubi, în contextul în care dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, elogiu la adresa lui Donald Trump: „Sunteți cel mai bun prieten pe care Israelul l-a avut la Casa Albă”

Published

on

© The Prime Minister of Israel/Facebook

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a lăudat relația specială pe care țara sa o are cu Statele Unite ale Americii (SUA), consolidată în ultimii ani datorită susținerii președintelui Donald Trump, pe care l-a numit „cel mai bun prieten pe care Israelul l-a avut la Casa Albă”.

Benjamin Netanyahu a făcut această declarație în cadrul conferinței de presă comune cu președintele american, în prima sa zi de vizită la Casa Albă și cu o zi înainte ca Donald Trump să prezinte planul de pace pentru Orientul Mijlociu, o inițiativă despre care se spune că este puternic pro-israeliană și pe care Palestina a respins-o deja.

 

Surse din Israel susțin că planul ar permite anexarea unei mari părți din Cisiordania, inclusiv a majorității așezărilor evreiești de acolo, ceea ce ar face imposibilă crearea unui stat independent palestinian care să cuprindă Cisiordania, Gaza și Ierusalimul de Est. De altfel, palestinienii nu au fost invitați săptămâna aceasta la Washington, față de care s-au răcit după mutarea ambasadei SUA la Ierusalim.

„Domnule președinte, aștept cu nerăbdare să faceți istorie mâine”, a spus Netanyahu cu referire la prezentarea viziunii pentru pace în Orientul Mijlociu a administrației Trump, pe care o consideră „oportunitatea secolului”, pe care Israelul „nu o va rata”. Acesta a adresat apoi mulțumiri „pentru tot ce ați făcut pentru Israel: „pentru că ați recunoscut Ierusalimul drept capitala Israelului, pentru că ați mutat ambasada acolo, pentru recunoașterea suveranității noastre în Înălțimile Golanului, pentru recunoașterea drepturilor noastre în Iudeea și Samaria, inima patriei noastre biblice, pentru cooperarea fără precedent între cele două țări în domeniul securității și informațiilor”.

Premierul israelian a mai declarat că așteaptă cu nerăbdărare ca „alianța noastră mai puternică ca niciodată” să fie ancorată în anii următori de un tratat istoric de apărare.

În acest context, Netanyahu a amintit importanța confruntării cu „cel mai antisemit regim de pe planetă”, care a fost „pus pe fugă” și „pălmuit cu sancțiuni extraordinare” de când Donald Trump a venit la conducerea Casei Albei. Premierul Israelului și-a exprimat „mândria” față de deciziile luate de administrația Trump pentru contracararea Iranului, inclusiv retragerea din „periculosul acord nuclear” și uciderea „celui mai periculos terorist de pe planetă”, în urmă cu două săptămâni (uciderea generalului iranian Qassem Soleimani, n.r.):

„Toți cei care își doresc pacea, toți cei care doresc să lupte împotriva terorismului, ar trebui să vă mulțumească, domnule președinte, pentru deciziile acțiunile îndrăznețe”, a precizat Netanyahu, adăugând că „ați fost cel mai bun prieten pe care Israelul l-a avut la Casa Albă și cred că mâine putem continua să facem istorie împreună”.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, va dezvălui astăzi planul de pace pentru Orientul Mijlociu la Casa Albă,  într-o conferință de presă comună cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Dezvăluirea viziunii americane pentru stabilizarea regiunii vine pe fondul unei sesiuni parlamentare care ar fi trebuit să analizeze cererea de imunitatea pentru șeful guvernului israelian în ancheta care vizează acuzații de corupție împotriva sa. Totuși, Netanyahu a anunțat, marți, că își retrage această cerere, urmând să se ocupe ulterior de „acuzaţiile ridicole” formulate împotriva sa, informează Agerpres.  

Vizita lui Netanyahu la Washington în acest context este menită să distragă atenția de la acuzațiile împotriva sa și să o reorienteze spre eforturile pe care le depune, alături de partenerii americani, pentru rezolvarea conflictului cu Palestina. Astfel, prin această poziționare ca susținător al unei viziuni „istorice”, Benjamin Netanyahu mai speră să atragă alegătorii de partea sa pentru alegerile legsislative care vor avea loc pe 2 martie. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Polonia va semna săptămâna aceasta un contract cu firma americană Lockheed Martin, în valoare de 4,6 miliarde de dolari, pentru achiziționarea a 32 de avioane F-35, de ultimă generație

Published

on

Polonia va semna vineri, 31 ianuarie, un contract cu firma americană Lockheed Martin, ce se ridică la valaorea de 4.6 miliarde de dolari (4.17 miliarde de euro), pentru achiziționare a 32 de avioane multirol F-35, a anunțat Mariusz Blaszczak, ministrul polonez al Apărării, potrivit Digi24.

Polonia devine astfel primul stat din Europa de Est care își va dota armata cu astfel de avioane, pilotate pentru prima oară în 2006.

Aeronava F-35, dezvoltată de Lockheed Martin, este un avion de vânătoare polivalent, proiectat pentru a fi utilizat de Forțele aeriene americane, Corpul pușcașilor marini și Marină.

F-35 are trei modele principale: F-35A, cu decolare și aterizare normală (CTOL), F-35B, cu decolare scurtă și aterizare verticală (STOVL), F-35C, versiune pentru portavioane. Sistemul său stealth, forma şi materialele din care este construit îi permit să pătrundă în zone fără să fie detactat de radar.

”Vineri, în orăşelul Deblin, voi semna un contract în valoare de 4,6 miliarde de dolari pentru achiziţionarea a 32 de avioane F-35 de ultimă generaţie”, a afirmat Mariusz Blaszczak într-o postare pe Twitter.

Amintim că Statele Unite au aprobat în luna septembrie a anului trecut vânzarea a 32 de avioane stealth de ultimă generație F-35 către Polonia.

”Vânzarea propusă va spori inventarul operațional al aeronavelor Poloniei și va îmbunătăți capacitatea de autoapărare aer-aer și aer-sol. Forțele aeriene poloneze MiG-29 și flota Su-22 vor fi înlocuite cu F-35”, a precizat la acea vreme Departamentul de Stat într-un comunicat, adăugând că ”Polonia nu va întâmpina dificultăți în integrarea acestor aeronave în sistemul forțelor sale armate”.

Anunțul acestei achiziții venea după vizita din luna iunie a președintelui polonez, Andrzej Duda la Washington, cu ocazia căreia președintele american Donald Trump a aprobat desfășurarea a încă 1.000 de soldați americani în Polonia.

În luna februarie a anului trecut, Polonia a încheiat un contract în valoare de 414 milioane de dolari (365 de milioane de euro) pentru dotarea armatei poloneze cu lansatoare americane de rachete HIMARS.

De asemenea, în martie 2018, polonezii au cumpărat sistemul de apărare antirachetă american Patriot, cu suma de 3,8 miliarde de euro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending