Connect with us

SUA

Donald Trump este convins că înființarea mai multor spitale de psihiatrie este soluția pentru reducerea atacurilor armate

Published

on

Președintele american Donald Trump pare să creadă că cel mai bun răspuns la problema violenței cauzată de arme în SUA este reprezentat de concentrarea asupra bolilor mintale – mai exact, pe construirea de instituții de profil, relatează Digi24.

Înainte de organizarea campaniei pentru realegerea sa, în New Hampshire, joi, președintele american a fost întrebat de un reporter la ce acțiuni executive se gândește pentru a amelioara situația provocată de utilizarea necorespunzătoare a armelor de foc, informează POLITICO, într-o postare pe Twitter. 

„Ne uităm la toată situația legată de arme. Vreau ca oamenii să-și amintească cuvintele „boală mintală”. Acești oameni sunt bolnavi psihic. Și nimeni nu vorbește despre asta ”, a răspuns Trump.

„Cred că trebuie să începem din nou să construim instituții”, a adăugat el, spunând că instituțiile pentru tratatea bolilor mintale au fost închise în anii ’60 -’70 și „oamenilor li s-a permis să plece pe străzi – asta a fost un lucru groaznic pentru țara noastră”.

„Trebuie să deschidem instituții – nu îi putem lăsa pe acești oameni să umble liberi pe străzi”, a adăugat șeful de la Casa Albă.

La începutul acestei luni, în SUA au avut loc două atacuri armate în masă la distanță de doar câteva ore: în El Paso, Texas, unde atacatorul a ucis 22 de persoane, și în Dayton, Ohio, unde un altul a împușcat și ucis nouă persoane.

Potrivit anchetatorilor americani, atacatorul vinovat de masacrul din El Paso a fost motivat de ura sa împotriva imigranților hispanici, care ar fi invadat Texasul, și împotriva cărora a dorit să lupte, potrivit unui manifest personal, ecou al retoricii rasiste a președintelui Trump. 

Cercetările arată că majoritatea criminalilor în masă nu au probleme grave de sănătate mintală. De asemenea, experții au reiterat în repetate rânduri că majoritatea persoanelor cu probleme de sănătate mintală nu sunt violente, fiind, de fapt, mai mult victime ale violenței, relatează Huffington Post

De altfel, opinia președintelui american privind motivele care îi împing pe atacatori să comită acte criminale utilizând arme de foc a fost pentru prima oară exprimată în primul său discurs după împușcăturile din Texas și Ohio. Cu acel prilej, Trump afirma că „bolile mintale și ura declanșează trăgaciul – nu arma”.

De la împușcările din această lună, parlamentari din partea Democraților, dar și oameni obișnuiți și-au reînnoit apelurile cu privire la acțiuni legislative pentru combaterea violenței provocate de arme. Susținătorii reformei privind utilizarea armelor de foc și-au repetat apelurile pentru extinderea verificărilor de fond la vânzările de arme, mai relatează sursa citată mai sus. 

Trump a spus că face eforturi pentru verificări mai puternice de fond, dar a declarat, de asemenea, că discută problema cu National Rifle Association, care a făcut vreme  îndelungată lobby împotriva restricțiilor la achiziționarea de arme. În acest context, nu este clar cât de mult se străduiește președintele să-i convingă pe colegii republicani să sprijine legislația care extinde controalele de fond sau dacă este dispus să ia măsuri executive.

Mai puțin de 5% din cele 120.000 de omoruri legate de utilizarea armelor în SUA din 2001 până în 2010 au fost săvârșite de persoane diagnosticate cu boli mintale, potrivit datelor Centrului de Control și Prevenire a Bolilor.

Experții s-au împotrivit, de asemenea, ideii de tratament psihiatric – cu atât mai mult instituționalizării – ca soluție la violența provocată de utilizarea armelor. 

„Nu putem forța oamenii să urmeze un tratament; nu-i poți trata neapărat cu succes; și cu siguranță nu îi poți restricționa pentru totdeauna ”, a declarat pentru Huffington Post, anul trecut, Prudence Gourguechon, fost președinte al Asociației Psihanalitice Americane, pe tema violenței provocate de arme. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

SUA

UE și SUA propun un acord de compromis pentru a pune capăt crizei politice din Georgia

Published

on

© EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană și Statele Unite au făcut apel la parlamentarii georgieni să aprobe un acord de compromis pentru a pune capăt crizei politice din Georgia, anunță AFP, citat de Agerpres.

”După aproape șase luni de negocieri, cetățenii Georgiei au arătat clar că doresc o încetare a crizei politice și o cooperare între membrii aleși ai Parlamentului pentru a aborda provocările cu care se confruntă țara, inclusiv cele regionale, criza economică și criza de COVID-19. Având în vedere acest lucru, Uniunea Europeană și Statele Unite fac apel la toţi membrii Parlamentului georgian pentru a semna acordul pe care propus preşedintele Consiliului European, Charles Michel”, este precizat într-un comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă.

”Acceptarea acestui compromis demonstrează curaj și un angajament din partea tuturor părților de a pune nevoile cetățenilor Georgiei pe primul loc, mai presus de interesele oricărui partid politic”, mai este precizat în comunicat.

Această declarație ilustrează reluarea activă a consultărilor dintre Bruxelles și Washington cu privire la vecinii sudici și vestici ai Rusiei.

Acordul dat publicității urmărește să consolideze independența sistemului judiciar, contribuind la îmbunătățirea proceselor electorale și la ”un parlament capabil să reprezinte mai bine vocile tuturor georgienilor”.

Compromisul propus urmăreşte, de asemenea, să ajute Georgia să facă faţă provocărilor pandemiei de COVID-19 şi să îşi păstreze ”interesele în materie de securitate şi stabilitate” în regiune.

El îndeamnă părţile să rezolve în termen de o săptămână cazurile în care ”justiţia a fost percepută ca fiind politizată” după protestele din 2019 prin adoptarea de amnistii sau a unor măsuri similare în privinţa sentinţelor.

”Părţile îşi recunosc poziţiile divergente în ceea ce priveşte alegerile din 2020 şi acceptă să îşi asume mandatele parlamentare şi să participe la viitoarele alegeri pe baza reformelor convenite” în acest acord.

Textul solicită alegeri conform unui sistem ”în întregime proporţional” şi ”criterii clare” pentru numărarea voturilor, precum şi invitarea ”unor experţi internaţionali” pentru soluţionarea oricăror litigii care ar putea să apară.

Georgia traversează o criză politică declanşată după alegerile legislative din octombrie, când opoziţia a acuzat trucarea rezultatelor pentru ca partidul Visul Georgian să se menţină la putere. Partidele de opoziţie au cerut noi alegeri şi au refuzat să facă parte din noul parlament.

Criza s-a adâncit în februarie odată cu arestarea şi procesul intentat liderului principalei coaliţii de opoziţie, Nika Melia, acuzat de instigarea la violenţă în timpul protestelor din 2019.

Premierul georgian a demisionat şi mii de susţinători ai opoziţiei s-au adunat în capitală pentru a protesta împotriva arestării lui Melia.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a încercat o mediere între guvern şi opoziţie cu scopul de a reduce tensiunile şi de a împiedica astfel un regres al progreselor democratice obţinute.

Continue Reading

SUA

UE solicită Rusiei să-i acorde lui Aleksei Navalnîi acces la îngrijiri medicale. SUA avertizează că “vor exista consecințe dacă Navalnîi moare”

Published

on

© European Union 2021

Uniunea Europeană și Statele Unite au solicitat duminică Rusiei să-i acorde îngrijiri medicale principalului opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, încarcerat în luna ianuarie și a cărui stare de sănătate s-a deteriorat în închisoare.

“UE este profund îngrijorată și solicită autorităților ruse să-i acorde (n.r. – lui Aleksei Navalnîi) acces imediat la profesioniștii medicali în care (Navalnîi) are încredere”, a afirmat șeful diplomației europene, Josep Borrell, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro înainte de reuniunea miniștrilor de externe din țările UE, ce are loc luni, în sistem videoconferință.

Mesajul său a fost întărit și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care s-a declarat “profund îngrijorată” de starea medicală a lui Aleksei Navalnîi.

“El trebuie să primească imediat un tratament medical adecvat. UE continuă să solicită eliberarea sa imediată și necondiționată”, a scris ea, pe Twitter.

În același stil ferm, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a invocat respectul pentru valorile umane, fâcând apel “la autoritățile ruse să îi ofere îngrijire medicală” lui Navalnîi și “să permită ca acesta să fie tratat de un doctor în care are încredere”.

După ce Josep Borrell a subliniat că miniștrii de externe europeni vor aborda acest subiect la reuniunea de luni, miniștrii de externe german și francez, Heiko Maas și Jean-Yves Le Drian, și-au alăturat vocile cerințelor occidentale ca Aleksei Navalnîi “să aibă acces la medici în care are încredere”, adăugând că “dreptul său la îngrijiri medicale trebuie să-i fie garantat fără întârziere”.

Separat, șeful diplomației franceze a evocat “responsabilitatea majoră” a preşedintelui Vladimir Putin și a lăsat să planeze şi ameninţarea unor noi sancţiuni europene, informează Agerpres.

Peste Ocean, Casa Albă a avertizat că vor exista “consecinţe” pentru Rusia dacă opozantul Aleksei Navalnîi, a cărui stare de sănătate s-a deteriorat, va muri.

“În ceea ce priveşte măsurile specifice pe care le vom lua, studiem diferite tipuri de costuri pe care le vom impune, şi nu le voi dezvălui public în acest stadiu dar am indicat că vor exista consecinţe dacă dl Navalnîi moare”, a declarat Jake Sullivan, consilier pentru securitate naţională al lui Joe Biden, pe canalul CNN.

Și preşedintele american Joe Biden a declarat sâmbătă că soarta lui Aleksei Navalnîi este “total nedreaptă”, în cadrul unor scurte declaraţii de presă.

Principalul opozant al Kremlinului a încetat să se alimenteze pe 31 martie pentru a protesta împotriva condiţiilor proaste de detenţie. În vârstă de 44 de ani, el a supravieţuit la limită otrăvirii cu un agent neurotoxic care l-a adus în comă în vara anului trecut. El a acuzat Kremlinul şi serviciile de securitate ruse că sunt responsabile pentru atac, ceea ce acestea au negat.

Medici apropiaţi de opozant au cerut sâmbătă să li se permită să-l vadă imediat, temându-se că acesta ar putea suferi oricând un atac cardiac letal.

Continue Reading

CHINA

Declarație comună SUA-China la Shanghai: Cei doi concurenți sistemici se angajează să coopereze în dosarul crucial al schimbărilor climatice

Published

on

© US Department of State/ Flickr

Statele Unite şi China, care se află pe poziții de concurenți sistemici pe plan global, s-au angajat sâmbătă să coopereze în dosarul crucial al schimbărilor climatice, înaintea unui summit internaţional organizat de preşedintele american Joe Biden, în cadrul unei vizite efectuate la Shanghai John Kerry, emisarul american pentru climă, primul oficial al administrației Biden care efectuează o vizită în China.

“SUA şi China se angajează să coopereze între ele şi cu alte ţări pentru aborda criza climatică, ce trebuie tratată cu seriozitatea şi urgenţa pe care ea le cer”, se arată într-un comunicat comun publicat de Departamentul de Stat ce poartă semnaturăra lui John Kerry, emisarul american pentru climă, şi a omologului său chinez, Xie Zhenhua

Textul enumeră multiplele căi de cooperare între primele două economii ale lumii care, împreună, reprezintă sursa pentru aproape jumătate din emisiile de gaze cu efecte de seră responsabile de schimbările climatice, informează Agerpres, citând AFP.

Washingtonul şi Beijingul afirmă “consolidarea acţiunilor lor şi cooperarea în procesele multilaterale, inclus în legătură cu Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice şi Acordul de la Paris”.

John Kerry este primul oficial al administraţiei preşedintelui Joe Biden care se deplasează în China. Vizita reprezintă un semnal de speranţă în legătură cu faptul că cele două părţi pot lucra împreună în faţa provocării mondiale reprezentate de schimbările climatice, în ciuda tensiunilor din alte dosare.

Cele două ţări “aşteaptă cu nerăbdare” summitul internaţional despre mediu care va fi organizat în format virtual de preşedintele Joe Biden joia şi vinerea viitoare, însă textul nu spune dacă preşedintele chinez Xi Jinping va participa la eveniment.

Preşedintele SUA Joe Biden a invitat 40 de lideri mondiali, între care omologii săi chinez Xi Jinping, rus Vladimir Putin, francez Emmanuel Macron și polonez Andrzej Duda, la un summit virtual privind schimbările climatice pe care îl organizează în 22 şi 23 aprilie, cu ocazia Zilei Mondiale a Pământului. Între cei 40 de lideri se numără și cancelarul german Angela Merkel, prim-ministrul britanic Boris Johnson, dar și președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen și Charles Michel, fiind invitați practic toți liderii țărilor G7 și 20.

Este vorba de o reuniune de o amploare rară pentru un preşedinte aflat la putere de doar trei luni, chiar dacă ea se va desfăşura prin videoconferinţă, din cauza pandemiei.

Cei 40 de lideri mondiali au fost invitaţi la această întâlnire menită să marcheze revenirea Washingtonului în prima linie în lupta împotriva schimbărilor climatice după ce Donald Trump a decis să se retragă din acordul de la Paris din 2015 în care SUA s-au reînscris chiar din prima zi a mandatului său.

Noul preşedinte american şi-a anunţat intenţia de a organiza un summit privind schimbările climatice pe 22 aprilie care să coincidă cu Ziua Pământului, înainte de marea reuniune a ONU programată pentru noiembrie la Glasgow, în Scoţia.

Până la Summit, Statele Unite vor anunța un obiectiv ambițios de emisii pentru 2030 ca noua contribuție determinată la nivel național în cadrul Acordului de la Paris, a precizat Casa Albă.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

ROMÂNIA29 mins ago

Moody’s: România, printre principalii câștigători ai creșterii finanțării europene pentru regiunea CEE

ROMÂNIA33 mins ago

Guvernul va aproba Strategia Energetică şi Planul Naţional Integrat Energie-Schimbări Climatice în această lună: Vom avea ţinte noi de regenerabile

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

NextGenerationEU: Comisia Europeană salută decizia Curții Constituționale din Germania de a da undă verde planului de redresare în valoare de 750 mld. euro

U.E.2 hours ago

Sondaj: Tinerii europeni sunt mai îngrijorați de schimbările climatice decât de pandemia de COVID-19

POLITICĂ2 hours ago

Senat: Florian Bodog (PSD) a rămas fără imunitate parlamentară. Marcel Ciolacu anunțase că senatorii social-democrații vor vota pentru ridicarea imunității

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Dragoș Pîslaru, co-negociator al PE pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență: Sprijinirea ecosistemelor industriale este esențială pentru redresarea post-pandemie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Liderii politici din PE, mesaj de solidaritate pentru Cehia: Un atac cu implicarea agenților secreți ruși este un act de ostilitate inacceptabil 

NATO3 hours ago

Bogdan Aurescu găzduiește trilaterala de securitate a miniștrilor de externe din România, Polonia, Turcia. În premieră, vor participa și șefii diplomațiilor din Georgia și Ucraina pe tema tensiunilor din Est

Dacian Cioloș3 hours ago

Dacian Cioloș salută un “acord istoric” privind legea europeană a climei: Va consacra angajamentul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisarul european Adina Vălean: Certificatul verde digital, un facilitator al călătoriilor, nu o condiție prealabilă pentru libera circulație în UE

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending