Connect with us

SUA

Donald Trump este convins că înființarea mai multor spitale de psihiatrie este soluția pentru reducerea atacurilor armate

Published

on

Președintele american Donald Trump pare să creadă că cel mai bun răspuns la problema violenței cauzată de arme în SUA este reprezentat de concentrarea asupra bolilor mintale – mai exact, pe construirea de instituții de profil, relatează Digi24.

Înainte de organizarea campaniei pentru realegerea sa, în New Hampshire, joi, președintele american a fost întrebat de un reporter la ce acțiuni executive se gândește pentru a amelioara situația provocată de utilizarea necorespunzătoare a armelor de foc, informează POLITICO, într-o postare pe Twitter. 

„Ne uităm la toată situația legată de arme. Vreau ca oamenii să-și amintească cuvintele „boală mintală”. Acești oameni sunt bolnavi psihic. Și nimeni nu vorbește despre asta ”, a răspuns Trump.

„Cred că trebuie să începem din nou să construim instituții”, a adăugat el, spunând că instituțiile pentru tratatea bolilor mintale au fost închise în anii ’60 -’70 și „oamenilor li s-a permis să plece pe străzi – asta a fost un lucru groaznic pentru țara noastră”.

„Trebuie să deschidem instituții – nu îi putem lăsa pe acești oameni să umble liberi pe străzi”, a adăugat șeful de la Casa Albă.

La începutul acestei luni, în SUA au avut loc două atacuri armate în masă la distanță de doar câteva ore: în El Paso, Texas, unde atacatorul a ucis 22 de persoane, și în Dayton, Ohio, unde un altul a împușcat și ucis nouă persoane.

Potrivit anchetatorilor americani, atacatorul vinovat de masacrul din El Paso a fost motivat de ura sa împotriva imigranților hispanici, care ar fi invadat Texasul, și împotriva cărora a dorit să lupte, potrivit unui manifest personal, ecou al retoricii rasiste a președintelui Trump. 

Cercetările arată că majoritatea criminalilor în masă nu au probleme grave de sănătate mintală. De asemenea, experții au reiterat în repetate rânduri că majoritatea persoanelor cu probleme de sănătate mintală nu sunt violente, fiind, de fapt, mai mult victime ale violenței, relatează Huffington Post

De altfel, opinia președintelui american privind motivele care îi împing pe atacatori să comită acte criminale utilizând arme de foc a fost pentru prima oară exprimată în primul său discurs după împușcăturile din Texas și Ohio. Cu acel prilej, Trump afirma că „bolile mintale și ura declanșează trăgaciul – nu arma”.

De la împușcările din această lună, parlamentari din partea Democraților, dar și oameni obișnuiți și-au reînnoit apelurile cu privire la acțiuni legislative pentru combaterea violenței provocate de arme. Susținătorii reformei privind utilizarea armelor de foc și-au repetat apelurile pentru extinderea verificărilor de fond la vânzările de arme, mai relatează sursa citată mai sus. 

Trump a spus că face eforturi pentru verificări mai puternice de fond, dar a declarat, de asemenea, că discută problema cu National Rifle Association, care a făcut vreme  îndelungată lobby împotriva restricțiilor la achiziționarea de arme. În acest context, nu este clar cât de mult se străduiește președintele să-i convingă pe colegii republicani să sprijine legislația care extinde controalele de fond sau dacă este dispus să ia măsuri executive.

Mai puțin de 5% din cele 120.000 de omoruri legate de utilizarea armelor în SUA din 2001 până în 2010 au fost săvârșite de persoane diagnosticate cu boli mintale, potrivit datelor Centrului de Control și Prevenire a Bolilor.

Experții s-au împotrivit, de asemenea, ideii de tratament psihiatric – cu atât mai mult instituționalizării – ca soluție la violența provocată de utilizarea armelor. 

„Nu putem forța oamenii să urmeze un tratament; nu-i poți trata neapărat cu succes; și cu siguranță nu îi poți restricționa pentru totdeauna ”, a declarat pentru Huffington Post, anul trecut, Prudence Gourguechon, fost președinte al Asociației Psihanalitice Americane, pe tema violenței provocate de arme. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Antony Blinken avertizează, într-un discurs la Helsinki, că o încetare a focului în Ucraina ar reprezenta o “pace Potemkin” favorabilă Rusiei. SUA vor discuții ample despre securitatea europeană

Published

on

© US Department of State/ Flickr

Propunerile de a impune încetarea focului sau concesii teritoriale pentru a opri războiul din Ucraina nu ar servi decât la legitimarea agresiunii președintelui Vladimir Putin și la încurajarea viitoarelor atacuri, a declarat vineri secretarul de stat Antony Blinken, într-un discurs mult așteptat susținut la Helsinki și în care prezentat strategia americană de întărire a Ucrainei împotriva amenințărilor rusești pe termen lung.

Blinken, făcând ceea ce oficialii au descris ca fiind un discurs semnal în capitala celui mai nou aliat NATO, Finlanda, a făcut o pledoarie pentru ceea ce el a spus că a fost “eșecul strategic colosal” al lui Putin în Ucraina, unul care, potrivit lui, a izolat Moscova, i-a slăbit economia și a expus slăbiciunea armatei ruse, cândva temută, relatează Washington Post.

 

Discursul a avut în contextul în care guvernul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski încearcă să recucerească teritoriul controlat de Rusia într-o nouă ofensivă, iar președintele Biden încearcă să împiedice erodarea sprijinului puternic al Occidentului pentru lupta existențială a Kievului.

Pe măsură ce cresc apelurile pentru o pace mediată din partea unor națiuni precum China și Brazilia, Blinken a prezentat, de asemenea, principiile pentru ceea ce el a numit “o pace justă și de durată”, inclusiv integritatea teritorială a Ucrainei, reparațiile pe care Rusia trebuie să le achite și răspunderea pentru crimele de război.

La o zi după ce a participat la reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la Oslo, șeful dipomației americane a respins apelurile la încetarea focului sau la concesii de terenuri ucrainene în orice formule de “teritoriu pentru pace”, perspective despre care a spus că ar reprezenta o “pace Potemkin”.

În politică și diplomație, termenul de “pace Potemkin” sau “sat Potemkin”  este o construcție, la propriu sau la figurat, al cărei scop este de a oferi o fațadă exterioară unei situații, de a-i face pe oameni să creadă că situația este mai bună decât este. Denumirea îi este atribuită după a fost Grigory Potemkin, un lider militar rus, om de stat, nobil și favorit al țarinei Ecaterinei cea Mare, care a domnit în secolul al XVIII-lea.

O încetare a focului care pur și simplu îngheață liniile actuale pe loc – și îi permite lui Putin să își consolideze controlul asupra teritoriului pe care l-a cucerit și să se odihnească, să se reînarmeze și să atace din nou – nu este o pace justă și durabilă. Ar legitima acapararea de teritorii de către Rusia. Ar recompensa agresorul și ar pedepsi victima“, a spus el.

Blinken a declarat că Statele Unite vor sprijini negocierile “dacă și când Rusia este pregătită să lucreze pentru o pace adevărată”.

Împreună cu Ucraina și cu aliații și partenerii, suntem pregătiți să purtăm o discuție mai amplă despre securitatea europeană care să promoveze stabilitatea și transparența și să reducă probabilitatea unui conflict viitor“, a spus el.

Cu o zi în urmă, la castelul Mimi din Bulboaca, unde Republica Moldova a găzduit cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat garanții de securitate și perspectivă clară de aderare la NATO, în vreme ce președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz au anunțat că se vor întâlni la Potsdam pentru a discuta despre “garanții de securitate imediate” pentru Ucraina și “diferite de statutul de membru NATO”.

Discursul lui Blinken a evidențiat toate modurile în care agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a fost un eșec strategic, precum și eforturile noastre continue de a sprijini apărarea de către Ucraina a teritoriului, suveranității și democrației sale, în vederea obținerii unei păci juste și durabile.

Discursul a fost co-organizat de Institutul finlandez pentru afaceri internaționale și susținut de orașul Helsinki.

Continue Reading

SUA

SUA iau „contramăsuri” împotriva încălcării de către Rusia a tratatului nuclear New START

Published

on

© State Department Photo by Ron Przysucha/ Public Domain

Administrația Biden a anunțat joi că nu va divulga informații cheie privind stocurile de arme nucleare ale SUA, ca parte a cerințelor tratatului New START cu Rusia, în urma încălcării acordului de către Moscova.

Rusia și-a suspendat în mod oficial participarea la Tratat în februarie, din opoziție față de sprijinul militar și diplomatic al SUA pentru Ucraina, dar țara a încălcat termenii acordului încă din noiembrie, neprezentându-se la întâlniri cheie și nedivulgând date.

Înghețarea comunicării cu privire la noul tratat START ridică în mod periculos perspectiva ca cele mai mari două state nucleare din lume să se apropie de o dată fără un acord oficial de control al armelor. Tratatul va expira în 2026 și sunt necesare discuții pentru a dezvolta un nou tratat sau un set de acorduri care să promoveze controlul armelor nucleare.

„Statele Unite au notificat în avans Rusia cu privire la contramăsurile luate și au transmis dorința și disponibilitatea Statelor Unite de a anula contramăsurile și de a pune în aplicare pe deplin Tratatul dacă Rusia revine la conformitate”, a declarat secretarul de stat Antony Blinken. „Statele Unite sunt în continuare pregătite să colaboreze în mod constructiv cu Rusia pentru a relua punerea în aplicare a Noului Tratat START”, a adăugat acesta.

În conformitate cu termenii Tratatului, oficialii americani și ruși pot inspecta la fața locului amplasamentele nucleare ale fiecărei țări. Aceste inspecții au fost întrerupte în timpul pandemiei COVID-19 și nu au fost reluate niciodată. Printre contramăsurile americane se numără revocarea vizelor și anularea cererilor de viză pentru inspectorii ruși din cadrul Tratatului.

SUA rețin, de asemenea, „informații telemetrice” privind lansările de rachete balistice intercontinentale (ICBM) și de rachete balistice lansate de submarine (SLBM) – Tratatul a dispus ca atât SUA, cât și Rusia să facă schimb anual de informații telemetrice pentru până la cinci lansări de ICBM și SLBM și care includ o varietate de informații tehnice legate de performanța rachetelor și de testele de zbor.

Cea de-a treia contramăsură anunțată este că SUA rețin notificările cerute în cadrul Tratatului, pentru a include actualizări și informații despre statusul rachetelor, al lansatoarelor, printre alte elemente.

În martie, SUA nu au comunicat Rusiei date detaliate privind forțele nucleare strategice americane, ca răspuns la decizia de suspendare din februarie.

Statele Unite vor continua să furnizeze Rusiei notificări privind lansările de ICBM și SLBM conform Acordului de notificare a lansărilor de rachete balistice din 1988 și notificări privind exercițiile prevăzute în Acordul privind notificarea reciprocă a exercițiilor strategice majore din 1989, a mai Blinken în declarație.

Continue Reading

NATO

NATO trebuie să ajute Ucraina să-și consolideze capacitatea de apărare pe termen mediu și lung pentru a descuraja viitoare atacuri, este apelul lansat de Antony Blinken

Published

on

© NATO/ Flickr

NATO trebuie să coopereze pentru a dezvolta și mai mult armata ucraineană în următorii ani în vederea unei victorii în actual război și pentru a descuraja viitoare atacuri, a evidențiat joi secretarul de stat american, Antony Blinken, anunță DPA, citat de Agerpres.

SUA sunt ”concentrate pe a ajuta Ucraina să-şi construiască capacitate de apărare şi descurajare pe termen mediu şi lung pentru ca atunci când agresiunea curentă se va încheia Ucraina să aibă capacitatea deplină să descurajeze, şi dacă va fi necesar, să se apere împotriva unei agresiuni viitoare”, a spus Blinken joi, după o reuniune informală a miniştrilor de externe ai NATO de la Oslo.

Cu puțin timp înainte de aceste declarații, Pentagonul a anunțat acordarea unei asistențe militare suplimentare Ucrainei, în valoare de 300 de milioane de dolari, pentru a ajuta această țară invadată de Rusia.

Citiți și: Stoltenberg, la Olso: Avem nevoie de un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei și pentru a întrerupe ciclul de agresiune al Rusiei

În timp ce miniștrii de externe din NATO se întâlneau la Oslo, Parlamentul European adopta un proiect de lege pentru creșterea producției europene de muniții și rachete.

Legea privind sprijinirea producției de muniții (ASAP) urmărește să accelereze livrarea de muniții și rachete în Ucraina și să ajute statele membre să își refacă arsenalele.

Prin introducerea unor măsuri specifice, inclusiv a unei finanțări în valoare de 500 de milioane de euro, ASAP urmărește să sporească capacitatea de producție a UE pentru a aborda deficitul actual de produse din domeniul apărării, în special muniție sol-sol și muniție de artilerie, rachete și componente ale acestora.

Comisia Europeană va identifica, va cartografia și va monitoriza în permanență disponibilitatea acestor produse din domeniul apărării, a componentelor acestora și a materiilor prime corespunzătoare. Propunerea stabilește mecanisme, principii și norme temporare pentru a asigura disponibilitatea în timp util și durabilă a acestor produse din domeniul apărării pentru cumpărătorii lor în cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA15 hours ago

Klaus Iohannis, laureat cu Premiul Civic German la Düsseldorf: Românii sunt pro-europeni convinși. Aderarea la Schengen ar fi un semnal important pe fondul creșterii euroscepticismului în Europa

INTERNAȚIONAL19 hours ago

România, reprezentată de Bogdan Aurescu la ceremonia de învestire a lui Erdogan: Suntem parteneri strategici și aliați apropiați în NATO

MAREA BRITANIE20 hours ago

Regele Charles al III-lea a mărturisit ce-l leagă de România: Am fost mișcat profund de suferințele românilor după al Doilea Război Mondial. Am vrut să amintesc lumii că România este o țară specială

MAREA BRITANIE20 hours ago

AFP: Transilvania este “onorată” să îl primească regele “său” Charles al III-lea, care a ales România pentru prima sa călătorie în străinătate după încoronare

MAREA BRITANIE2 days ago

La prima vizită externă după încoronare, Charles al III-lea l-a citat în limba română pe Eminescu: Am ajuns să iubesc România, “țară de glorii, țară de dor”

MAREA BRITANIE2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe regele Charles al III-lea, “un mare prieten al României”, la Palatul Cotroceni: Datorită interesului Majestății Voastre, frumusețea satelor și tradițiilor românești a trecut granițele

U.E.2 days ago

Annalena Baerbock consideră că războiul rus din Ucraina a reprezentat un punct de cotitură pentru securitatea din regiunea Mării Baltice: Securitatea fiecăruia dintre noi este securitatea noastră, a tuturor

NATO2 days ago

Secretarul general al NATO va participa la ceremonia de învestire a lui Erdoǧan, la Ankara. Aderarea Suediei la Alianță, principalul scop al vizitei în Turcia

COMISIA EUROPEANA2 days ago

UE a sprijinit România cu 3 miliarde de euro prin instrumentul SURE pentru a proteja locurile de muncă și lucrătorii de impactul pandemiei de COVID-19

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Bruxelles-ul propune modernizarea normelor UE privind siguranța și durabilitatea maritimă și prevenirea poluării apelor de către nave

MAREA BRITANIE2 days ago

La prima vizită externă după încoronare, Charles al III-lea l-a citat în limba română pe Eminescu: Am ajuns să iubesc România, “țară de glorii, țară de dor”

INTERNAȚIONAL2 days ago

Antony Blinken avertizează, într-un discurs la Helsinki, că o încetare a focului în Ucraina ar reprezenta o “pace Potemkin” favorabilă Rusiei. SUA vor discuții ample despre securitatea europeană

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, despre garanții de securitate pentru R. Moldova și Ucraina: Dacă nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut

NATO3 days ago

Stoltenberg, la Olso: Avem nevoie de un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei și pentru a întrerupe ciclul de agresiune al Rusiei

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Klaus Iohannis: Summitul Comunității Politice Europene, o dovadă relevantă pentru aderarea R. Moldova la UE. România și celelalte state europene îi sunt alături

ROMÂNIA3 days ago

“Nu sunteți singuri!”: Klaus Iohannis face apel ca sprijinul UE pentru R. Moldova să aibă mai multă mai multă vizibilitate în rândul cetățenilor

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă va continua discuțiile cu sindicaliștii pentru rezolvarea grevei din Educație. Guvernul va aproba pe 1 iunie creșterile salariale pentru profesori

ROMÂNIA4 days ago

Ministrul Sănătății anunță finalizarea noii forme a Planului Naţional de Combatere a Cancerului

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

NATO1 week ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

Team2Share

Trending