Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că primele consultări privind noua lege a salarizării unitare au scos la iveală „probleme reale”, inclusiv grile care „nu sunt încă așezate corect” și situații care trebuie reanalizate. Oficialul a dat asigurări că toate observațiile vor fi analizate și că vor fi operate corecțiile necesare, în condițiile în care reforma trebuie adoptată și pusă în aplicare până la 31 august, în cadrul angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Primele consultări organizate de autorități au reunit reprezentanți ai instituțiilor publice, partenerilor sociali și mai multor familii ocupaționale, inclusiv din sănătate, cultură, educație, instituții autofinanțate și domeniul apărării și ordinii publice. Potrivit ministrului, aproape 100 de persoane au participat deja la discuții, iar calendarul consultărilor va continua și în următoarele săptămâni.
În paralel, autoritățile au publicat proiectul de lege elaborat în perioada mai 2022 – mai 2026, rapoartele Băncii Mondiale care au stat la baza acestuia, metodologia utilizată la nivel internațional și documentele care au fundamentat procesul de ierarhizare a funcțiilor.
„În doar câteva zile am primit deja sute de observații, atât în cadrul întâlnirilor, cât și în scris. Multe sunt punctuale. Altele ridică probleme de fond care trebuie analizate și, acolo unde este cazul, corectate”, a transmis Dragoș Pîslaru.
Ministrul a admis că analiza observațiilor primite a evidențiat o serie de probleme care necesită ajustări înainte ca proiectul să fie asumat politic și adoptat.
„Am găsit probleme reale. Unele grile nu sunt încă așezate corect. Există situații care trebuie reanalizate. Există soluții care trebuie ajustate. Și există întrebări legitime la care oamenii așteaptă răspunsuri”, a afirmat acesta.
Declarațiile vin la câteva zile după ce Dragoș Pîslaru a anunțat că va discuta cu Comisia Europeană posibilitatea înghețării sau aplicării etapizate a creșterilor salariale prevăzute pentru demnitari în noua lege a salarizării unitare. Ministrul a argumentat că, în actualul context fiscal și social, demnitarii nu pot fi principalii beneficiari ai reformei, în condițiile în care spațiul bugetar este limitat, iar percepția privind distribuirea inegală a beneficiilor riscă să afecteze susținerea publică și politică a proiectului.
Oficialul a subliniat că reforma salarizării este discutată într-un context bugetar mult mai dificil decât cel existent în urmă cu câțiva ani, când legea ar fi trebuit să intre în vigoare potrivit calendarului inițial.
„Astăzi lucrăm într-un context complet diferit. România trebuie să reducă deficitul bugetar, să gestioneze constrângeri fiscale semnificative și să recupereze întârzieri majore în implementarea PNRR. În același timp, ne confruntăm cu riscul pierderii unor fonduri europene importante dacă reformele asumate nu sunt finalizate la timp”, a arătat Pîslaru.
Reforma salarizării reprezintă unul dintre angajamentele asumate de România prin PNRR și este asociată deblocării unei finanțări europene de aproximativ 770 de milioane de euro. Potrivit acordului politic semnat recent de PSD, PNL, USR și UDMR și mediat de președintele Nicușor Dan, noua lege ar urma să intre integral în vigoare la 1 ianuarie 2027.
„Legea salarizării este una dintre aceste reforme și trebuie adoptată și pusă în aplicare până la 31 august”, a precizat ministrul.
Pîslaru a insistat însă că procesul aflat în desfășurare nu reprezintă o negociere salarială, ci o încercare de a construi un sistem mai coerent și mai echitabil pentru întregul sector public.
„Corectăm tot ceea ce poate fi corectat. Ascultăm toate observațiile. Analizăm toate propunerile. Încercăm să livrăm cea mai bună variantă posibilă în timpul disponibil. Dar nu desfășurăm negocieri salariale. Nu acesta este rolul acestei legi și nu acesta este momentul”, a transmis el.
Un alt subiect abordat în cadrul consultărilor a fost cel al sporurilor. Potrivit ministrului, proiectul aflat în dezbatere prevede eliminarea a peste jumătate dintre sporurile existente în prezent, măsură care urmărește simplificarea și transparentizarea sistemului de salarizare din sectorul public.
Totodată, oficialul a avertizat că simplificarea nu trebuie să ignore responsabilitățile suplimentare pe care anumite categorii profesionale și le asumă. În acest context, el a oferit exemplul propunerii privind eliminarea indemnizației de dirigenție din educație.
„Dacă afirmăm constant că educația este o prioritate strategică pentru România, atunci trebuie să ne asigurăm că legea salarizării reflectă această prioritate și recunoaște responsabilitățile suplimentare pe care anumite cadre didactice și le asumă în fiecare zi”, a explicat ministrul.
În final, Dragoș Pîslaru a afirmat că autoritățile au la dispoziție doar câteva săptămâni pentru a transforma proiectul într-o variantă care să poată fi asumată de semnatarii acordului politic și promulgată până la sfârșitul lunii august.
„Nu pot promite că fiecare observație va putea fi acceptată. Nu pot promite că toată lumea va fi mulțumită. Pot promite însă că vom analiza fiecare argument, că vom corecta ceea ce trebuie corectat și că vom livra cea mai bună variantă posibilă în timpul pe care îl avem la dispoziție”, a conchis acesta.
