Connect with us

U.E.

Emmanuel Macron se întâlnește la Paris cu omologul polonez Andrzej Duda pentru a discuta “căile de ieşire din criza privind statul de drept”

Published

on

© Andrzej Duda/ Twitter

Preşedintele francez Emmanuel Macron se întâlneşte miercuri la Palatul Elysée cu omologul său polonez Andrzej Duda, un om cheie al partidului conservator naţionalist la putere la Varşovia, în plină dispută între Uniunea Europeană şi Polonia privind independenţa justiţiei poloneze şi primatul dreptului UE, relatează marţi AFP, potrivit Agerpres.

Această întâlnire, prevăzută pentru ora locală 13.00, “va fi un prilej de a continua dialogul privind căile de ieşire din criza privind statul de drept”, a precizat Palatul Elysée.

Cei doi șefi de stat vor discuta de asemenea despre alte subiecte de actualitate europeană înainte de preşedinţia franceză a UE în primul semestru al lui 2022, printre care “chestiuni migratorii, climatice, energetice, industriale şi Europa apărării”, potrivit preşedinţiei franceze

Această întâlnire are loc la şase zile după o discuţie joia trecută între Emmanuel Macron şi premierul polonez Mateusz Morawiecki înainte de ultimul summit european de la Bruxelles, în care liderul francez a făcut apel la compromis și dialog între Varșovia și instituțiile UE. Ciocnirea dintre Varșovia și Bruxelles pe tema primatului dreptului european și-a făcut loc pe agenda complexă a summitului Consiliului European, cu Ursula von der Leyen solicitând liderilor europeni să discute subiectul, și cu Angela Merkel și Emmanuel Macron întâlnindu-se cu Morawiecki. Însă, șeful guvernului polonez și-a consolidat retorica, acuzând UE că are ”un pistol îndreptat spre tâmpla” țării sale și promițând să apere drepturile Poloniei cu toate armele de care dispune.

Mai mult, președintele francez Emmanuel Macron a luat în colimator acțiunile puterii de la Varșovia și pe cele ale Tribunalului Constituțional din Polonia în cadrul unor dezbateri privind statul de drept și independența justiției ce au avut loc săptămâna trecută în Consiliul European. Macron, care se pregătește să preia frâiele UE în calitate de președinție a Consiliului la 1 ianuarie 2022, a numit disputa cu Polonia privind statul de drept “o problemă de independență a sistemului judiciar”.

El a folosit acest narativ după ce Parlamentul European a adoptat chiar joi o rezoluție în care condamnă încercarea Poloniei de a submina supremația dreptului UE și solicită Consiliului și Comisiei să protejeze de urgență cetățenii polonezi și europeni și să nu acorde fonduri din partea UE pentru guvernele care subminează în mod flagrant, intenționat și sistematic valorile Uniunii Europene. Rezoluția este cu atât mai dură cu cât eurodeputații au subliniat faptul că “Tribunalul Constituțional” al Poloniei nu este valid și independent din punct de vedere juridic și nici calificat să interpreteze Constituția țării, ci doar “un instrument de legalizare a activităților ilegale ale autorităților” .

El a declarat reporterilor, după summitul Consiliului European, că dezbaterea în curs cu Polonia privind statul de drept nu ar trebui să se refere “în niciun caz” la primatul legislației UE, ci la faptul dacă sistemul judiciar polonez este cu adevărat independent.

Așteptăm din partea guvernului polonez măsuri concrete. Nu există nicio țară europeană care să se poată considera europeană dacă judecătorii săi nu sunt independenți. Acest lucru se află în centrul documentelor noastre fundamentale“, a adăugat Macron.

Președintele francez Macron a declarat deja că are încredere în “hotărârea” premierului polonez Mateusz Morawiecki de a închide o cameră disciplinară judiciară despre care instanța supremă a UE a decis că este incompatibilă cu legislația UE. El a discuțiile pe această temă au inclus “cerințe adevărate, dar o dorință de a face acest lucru prin dialog și respect”. În caz contrar, ele vor conduce la “împingerea lucrurilor spre extreme într-o manieră imediată”, a avertizat liderul de la Elysee.

“Vreau să fiu optimist”, a spus Macron, în timp ce șeful guvernului de la Varșovia a fost autorul unui gest provocator, întâlnindu-se la Bruxelles cu Marine Le Pen, liderul extremei drepte franceze și oponentă a lui Emmanuel Macron. Le Pen, care cochetează cu puterea de la Kremlin, pe care Polonia o consideră o amenințare strategică, este apropiată de premierul maghiar Viktor Orban, un important aliat al guvernului conservator de la Varșovia.

Prim-ministrul Morawiecki, care s-a văzut bilateral și cu Angela Merkel și Emmanuel Macron, nu a comentat pe marginea acestei întâlniri, în timp ce presa de la Bruxelles notează că acesta va mai avea o întrevedere cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după summitul Consiliului European.

În ce o privește, Angela Merkel, aflată la ultimul său summit UE înainte de a ieși din arena politică, a continuat să facă apel la compromis, în timp ce a subliniat caracterul esențial al valorilor statului de drept.

Mărul discordiei este reprezentat de verdictul controversat al tribunalului constituțional al Poloniei, în care se afirmă că dispozițiile fundamentale ale Tratatului UE (Art. 1 și 19) sunt neconstituționale în legislația poloneză.

Hotărârea contestă supremația consacrată a dreptului european și pune sub semnul întrebării caracterul obligatoriu al hotărârilor Curții Europene de Justiție pentru instanțele naționale.

Hotărârea se înscrie în contextul unor dezacorduri de lungă durată cu instituțiile UE cu privire la statul de drept, respectarea hotărârilor CEJ și independența sistemului judiciar în Polonia.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune noi măsuri pentru a impulsiona crearea uniunii piețelor de capital: Va consolida competitivitatea internațională a UE ca loc de tranzacționare

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat un pachet de măsuri care au ca scop să îmbunătățească capacitatea întreprinderilor de a atrage capital în întreaga UE și de a asigura faptul că cetățenii europeni obțin cele mai avantajoase condiții pentru economiile și investițiile lor.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, măsurile propuse, lansate la un an de la Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital din 2020, vor contribui la redresarea economică a Europei în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, precum și la tranziția digitală și tranziția verde.

”Europa are nevoie de piețe de capital dinamice și integrate care să impulsioneze economia reală și redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Propunerile de astăzi marchează o etapă importantă în demersul de creare a uniunii piețelor de capital. Acest lucru este important pentru creșterea economiei UE. Realizăm acest obiectiv prin îmbunătățirea accesului la datele privind întreprinderile și tranzacțiile și prin îndreptarea investițiilor către prioritățile noastre în materie de durabilitate și digitalizare. Pachetul de astăzi pune un accent puternic pe sprijinirea întreprinderilor mici de pe piețele de capital mici, înlesnind eforturile IMM-urilor de căutare și accesare a diferitelor surse de finanțare. Pachetul de astăzi va consolida, de asemenea, competitivitatea internațională a UE ca loc de tranzacționare”, a transmis Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor.

De asemenea, Comisia a prezentat o comunicare în care prezintă acțiunile pe care le va întreprinde anul viitor pentru a stimula piața.

Prin propunerile de astăzi se va asigura un acces mai bun al investitorilor la datele privind întreprinderile și tranzacțiile. Totodată, măsurile vor încuraja investițiile pe termen lung și vor facilita comercializarea transfrontalieră a fondurilor de investiții în condiții de mai mare siguranță.

În ansamblu, propunerile vor conecta mai bine întreprinderile din UE cu investitorii, îmbunătățind accesul întreprinderilor la finanțare, sporind oportunitățile de investiții pentru investitorii de retail și ducând la o mai mare integrare a piețelor de capital din UE.

Propunerile legislative adoptate sunt:

  • Punctul unic de acces european (European Single Access Point – ESAP): date la îndemâna investitorilor

ESAP va reprezenta un punct unic de acces la informațiile publice financiare și legate de durabilitate referitoare la întreprinderile din UE și produsele de investiții din UE. ESAP le va conferi întreprinderilor o mai mare vizibilitate în ceea ce privește investitorii, oferind posibilitatea mai multor surse de finanțare.

Acest aspect este deosebit de important pentru întreprinderile mici de pe piețele de capital mici, deoarece acestea vor intra mai ușor în vizorul investitorilor din UE, dar și al investitorilor internaționali. Punctul unic de acces european va integra, de asemenea, informații referitoare la durabilitate publicate de întreprinderi, ceea ce va sprijini obiectivele Pactului verde european. Ca spațiu comun de date, ESAP este o piatră de temelie a Strategiei digitale a UE și a Strategiei privind finanțele digitale.

  • Revizuirea Regulamentului privind fondurile europene de investiții pe termen lung (ELTIF): încurajarea investițiilor pe termen lung, inclusiv a celor ale investitorilor de retail

Revizuirea regulamentului propusă astăzi va duce la un grad mai mare de atractivitate a ELTIF pentru investitori și la un rol mai important al ELTIF ca sursă complementară de finanțare pentru întreprinderile din UE. Revizuirea regulamentului va facilita, de asemenea, investițiile investitorilor de retail în ELTIF, în special prin eliminarea pragului minim de investiții de 10 000 de euro, asigurând, în același timp, o protecție solidă a investitorilor. Întrucât ELTIF sunt concepute pentru a canaliza investițiile pe termen lung, ELTIF pot contribui la finanțarea tranziției verzi și a tranziției digitale.

  • Revizuirea Directivei privind administratorii fondurilor de investiții alternative (AIFMD)

Modificările de astăzi vor contribui la un grad mai mare de eficiență și de integrare a pieței fondurilor de investiții alternative. Propunerea armonizează normele referitoare la fondurile prin care se acordă împrumuturi întreprinderilor. Acest lucru va facilita creditarea economiei reale, asigurând, în același timp, o protecție mai bună a investitorilor și o mai mare stabilitate financiară. Revizuirea clarifică, de asemenea, normele privind delegarea. Normele UE privind delegarea permit administratorilor de fonduri să recurgă la expertiză din țări terțe. Revizuirea de astăzi va asigura o informare și o coordonare adecvate între supraveghetorii din UE, precum și o mai bună protecție a investitorilor și a stabilității financiare.

  • Revizuirea Regulamentului privind piețele instrumentelor financiare (MiFIR): consolidarea transparenței prin introducerea unui sistem centralizat de raportare european care să faciliteze accesul tuturor investitorilor la datele privind tranzacțiile

Adaptările aduse normelor UE în materie de tranzacționare vor asigura o mai mare transparență pe piețele de capital. Prin aceste adaptări se va introduce un sistem centralizat de raportare european, care va oferi investitorilor, în toate locurile de tranzacționare din UE, acces la date privind tranzacțiile aproape în timp real pentru acțiuni, obligațiuni și instrumente financiare derivate. Până în prezent, acest acces a fost limitat la câțiva investitori profesionali. Revizuirea de astăzi va consolida, de asemenea, condițiile de concurență echitabile între bursele de valori și băncile de investiții. Totodată, revizuirea de astăzi va promova competitivitatea internațională a locurilor de tranzacționare din UE, eliminând regula accesului liber.

Plecând de la acțiunile anunțate în Planul de acțiune din 2020 privind uniunea piețelor de capital (UPC), Comisia va prezenta în 2022 mai multe acțiuni UPC, inclusiv o propunere privind cotarea, un cadru privind finanțarea deschisă, o inițiativă privind insolvența întreprinderilor și un cadru de alfabetizare financiară.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Adina Vălean: Lupta pentru prosperitate și justiție au determinat pașii R. Moldova spre UE

Published

on

© Adina Vălean - Twitter

Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, se află în prima sa vizită în afara Uniunii Europene, mai exact în Republica Moldova, iar cu acest prilej oficialul european a salutat conducerea proeuropeană de la Chișinău.

„Întâlnire foarte bună, în această dimineață, cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Nu poți fi pro-european fără să lupți pentru prosperitate și justiție: aceste aspirații au determinat pașii Moldovei spre Uniunea Europeană”, a transmis comisarul european Adina Vălean într-o postare pe contul de Twitter.


Printre subiectele-cheie abordate se numără proiectele de infrastructură de pe agenda UE-Moldova, consolidarea conectivității transportului la sistemul european și asistența de care țara noastră are nevoie pentru a răspunde la problemele imediate cu care se confruntă cetățenii.

Șefa statului a menționat că Republica Moldova își dorește un format de cooperare mai ambițios pentru transporturi la nivel bilateral, dar și regional, care să răspundă nevoilor țării și să completeze eforturile naționale. Interesul nostru e să extindem și să aprofundăm cooperarea cu UE în domeniu, inclusiv în ceea ce privește siguranța aeriană, securitatea maritimă și mobilitatea durabilă. Discuția a vizat și modul în care poate fi realizată conexiunea eficientă a țării noastre la sistemul european, prin crearea unor coridoare strategice de transport. În context, Președinta Maia Sandu a subliniat, ca priorități, dezvoltarea și reabilitarea continuă, la standarde europene a rețelei de drumuri naționale, investițiile în infrastructura energetică și digitalizarea, potrivit comunicatului oficial. 

La finalul întrevederii, Președintele Maia Sandu i-a mulțumit Comisarului Vălean pentru sprijinul acordat de UE în consolidarea rezilienței Republicii Moldova față de provocările curente, inclusiv în acțiunile de diversificare a surselor și rutelor de aprovizionare cu energie. De asemenea, șefa statului și-a exprimat determinarea ca autoritățile naționale să valorifice cât mai eficient asistența UE de care beneficiază.

Continue Reading

U.E.

Franța și Italia au semnat cu mare fast “Tratatul de la Quirinale”, un pact de cooperare europeană asemănător tratatelor franco-germane de la Elysee și Aachen

Published

on

© Italian Government

Franţa şi Italia au semnat vineri la Roma cu mare fast un tratat bilateral de cooperare aprofundată, menit să întărească relaţiile dintre cele două ţări vecine, puse la încercare în ultimii ani de o dispută diplomatică şi în contextul tranziţiei din Europa de după încheierea epocii Merkel, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Tratatul a fost parafat vineri dimineaţa la palatul prezidenţial Quirinale de preşedintele francez Emmanuel Macron şi şeful guvernului italian Mario Draghi, în prezenţa preşedintelui italian Sergio Mattarella.

“Tratatul de la Quirinale este rodul unui destin comun între Italia și Franța, cel a două națiuni surori, unite prin geografie, istorie și cultură. Prin semnarea sa astăzi, pecetluim prietenia profundă care ne unește”, a afirmat președintele francez Emmanuel Macron.

Cei trei oameni de stat au urmărit împreună spectacolul oferit de avioanele franceze şi italiene care survolau capitala desenând pe cer culorile celor două ţări.

Tratatul “pentru o cooperare bilaterală întărită”, sau tratatul de la Quirinale, este unul extrem de rar în Europa, fiind doar al doilea astfel de pact semnat de Franţa după cel de la Elysee din 1963 cu Germania, care a fost completat de tratatul de la Aix-la-Chapelle (Aachen) din 2019.

Tratatul de la Quirinale a fost anunţat în 2017, fiind îngheţat după formarea, în 2018, în Italia a unui guvern populist condus de Mişcarea 5 Stele alături de Liga (extrema dreaptă) a lui Matteo Salvini.

Tratatul semnat vineri prevede concret axe de cooperare întărită în materie de diplomaţie şi apărare, în tranziţia digitală şi ecologică, în domeniile culturii şi educaţiei, în plan economic şi industrial, precum şi în spaţiu.

Conţinutul exact al pactului nu a fost făcut public deocamdată, dar el ar urma să stabilească şi un serviciu civil comun pentru tineri.

De asemenea, potrivit unor diplomaţi, acesta prevede şi invitarea reciprocă de miniştri la şedinţele guvernamentale ale celor două state, după modelul Tratatului de la Aachen.

Franţa şi Italia sunt a 2-a, respectiv a 3-a economie din zona euro, după Germania, iar împreună ele reprezintă aproape o treime dintre cetăţenii Uniunii Europene şi a PIB-ului Uniunii. 

Un tratat de cooperare cu Italia reprezintă pentru Emmanuel Macron și Franța un al doilea mare acord de acest tip, după tratatul semnat la Aachen de liderul francez cu cancelarul german Angela Merkel pentru a întări cooperarea franco-germană. De altfel, după ieșirea Angelei Merkel din scenă, cei mai longevivi membri ai Consiliului European vor deveni prim-miniștrii Olandei și Ungariei, însă Mark Rutte și Viktor Orban au relații dificile cu mulți dintre omologii lor. În ce-i privește, Emmanuel Macron este privit drept cel mai influent lider european, iar Mario Draghi drept un veteran respectabil al politicii europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL4 hours ago

Summit ASEM: Ministrul Bogdan Aurescu a reliefat interesul României pentru o implicare mai activă în regiunea Asia-Europa

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană propune noi măsuri pentru a impulsiona crearea uniunii piețelor de capital: Va consolida competitivitatea internațională a UE ca loc de tranzacționare

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisarul european Adina Vălean: Lupta pentru prosperitate și justiție au determinat pașii R. Moldova spre UE

ENGLISH5 hours ago

On its 25th anniversary, ARPIM launched a working paper with policy makers on health system resilience

U.E.5 hours ago

Franța și Italia au semnat cu mare fast “Tratatul de la Quirinale”, un pact de cooperare europeană asemănător tratatelor franco-germane de la Elysee și Aachen

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Consiliul UE a aprobat Pactul pentru cercetare și inovare în Europa, cât și viitoarea guvernanță a Spațiului european de cercetare

PARLAMENTUL EUROPEAN6 hours ago

Parlamentul European solicită noi norme pentru a sprijini migrația legală a forței de muncă în Europa

ROMÂNIA6 hours ago

Prima bancnotă care va celebra o personalitate feminină. BNR va pune în circulație din 1 decembrie noua bancnotă cu valoare de 20 de lei, cu imaginea Ecaterinei Teodoroiu

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană propune un cadru actualizat pentru călătoriile dintr-o țară terță în UE, acordând prioritate călătorilor vaccinați, cu garanții solide

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI8 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Mediul rural din România are nevoie de investiții solide, nu anemice, de viziune, nu de praf în ochii oamenilor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța1 day ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ1 day ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

POLITICĂ1 day ago

Premierul desemnat Nicolae Ciucă, în Parlament: Vom garanta stabilitatea României. Vom asigura respectarea statului de drept și o politică externă bazată pe consolidarea rolului în UE și NATO și a Parteneriatului cu SUA

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Marian-Jean Marinescu, către comisarul european pentru energie: Vreau să văd energia nucleară și gazul în viitorul act delegat pentru taxonomie. ”Fit for 55” va determina ”o cerere de energie foarte mare”

ROMÂNIA2 days ago

Virgil Popescu anunță că o companie norvegiană dorește să investească 800 de milioane de euro în România

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură, intervenție în PE: Banii acordați prin PAC reprezintă un sprijin real pentru asigurarea durabilității fermierilor și securității alimentare

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Maia Sandu, la București: Republica Moldova a simţit mereu umărul României alături. Este un moment unic pentru a obține rezultate istorice în relația noastră

Team2Share

Trending