Ministrul afacerilor externe Luminiţa Odobescu va participa, joi, la reuniunea informală a miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale Uniunii Europene, care va fi găzduită la Bruxelles, de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politică de securitate, Josep Borrell, a transmis MAE într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, discuţiile miniştrilor se vor concentra pe agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi pe situaţia din Orientul Mijlociu. De asemenea, miniştrii europeni de externe vor aborda situaţia post-electorală din Venezuela şi, respectiv, situaţia din Georgia.

Discuţia privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei va avea loc cu participarea ministrului ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, şi se va concentra pe prezentarea evoluţiilor recente din teren şi pe sprijinul multidimensional al UE pentru Ucraina.

Situaţia din Orientul Mijlociu va fi abordată din perspectiva celor mai recente evoluţii, în contextul creşterii tensiunilor din zonă şi amplificării crizei umanitare din Gaza, precum şi al eforturilor susţinute ale SUA în direcţia unui acord al părţilor pentru încetarea focului şi eliberarea tuturor ostaticilor reţinuţi de Hamas.

Totodată, miniştrii europeni de externe vor avea un schimb informal de opinii cu şeful diplomaţiei turce, Hakan Fidan, pe tema relaţiilor UE-Turcia.

Consiliul Uniunii Europene a dat undă verde primei plăți periodice de 4,2 miliarde de euro din Mecanismul pentru Ucraina, format din granturi și împrumuturi în valoare de 50 de miliarde de euro, bani care vor contribui la stabilitatea macrofinanciară a țării invadate de Rusia.

Într-o decizie adoptată marți, Consiliul a concluzionat că Ucraina a îndeplinit condițiile și reformele necesare prevăzute în Planul pentru Ucraina pentru a primi fondurile, care vor fi plătite din Mecanismul pentru Ucraina.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, aceste reforme acoperă gestionarea finanțelor publice, guvernanța întreprinderilor de stat, mediul de afaceri, energia și deminarea.

Consiliul UE a subliniat, de asemenea, importanța alocării banilor cât mai curând posibil, având în vedere situația fiscală dificilă din Ucraina.

Planul pentru Ucraina stabilește intențiile Ucrainei privind redresarea, reconstrucția și modernizarea țării, precum și reformele pe care intenționează să le întreprindă ca parte a procesului său de aderare la UE în următorii patru ani.

În mai 2024, Consiliul a concluzionat că Planul pentru Ucraina îndeplinește condițiile prealabile pentru ca Ucraina să primească sprijin în valoare de până la 50 de miliarde de euro în cadrul Mecanismului pentru Ucraina.

Mecanismul pentru Ucraina, care a intrat în vigoare la 1 martie 2024, prevede o finanțare stabilă de până la 50 de miliarde de euro sub formă de granturi și de împrumuturi pentru a sprijini redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei în perioada 2024-2027.

Din acest cuantum, până la 32 de miliarde de euro din Mecanismul pentru Ucraina sunt alocate cu titlu indicativ pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor prevăzute în Planul pentru Ucraina, aceasta însemnând că plățile vor fi condiționate de realizarea indicatorilor identificați.

De la intrarea sa în vigoare, Mecanismul pentru Ucraina a achitat deja 6 miliarde de euro cu titlu de finanțare-punte și 1,89 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, după ce au fost îndeplinite condițiile convenite în materie de politici.

Dacă toate reformele și investițiile propuse de Kiev în planul mai sus amintit sunt puse în aplicare pe deplin, se estimează că PIB-ul Ucrainei ar putea crește cu 6,2% până în 2027 și cu 14,2% până în 2040 și ar putea conduce, de asemenea, la o reducere a datoriei cu aproximativ 10 puncte procentuale din PIB până în 2033.

Consiliul Uniunii Europene a decis luni să impună măsuri restrictive unui număr suplimentar de 28 de persoane pentru rolul lor în represiunea internă și încălcările drepturilor omului în desfășurare în Belarus.

Potrivit unui comunicat al instituției, au fost impuse măsuri restrictive pentru doi directori adjuncți ai Departamentului principal pentru combaterea criminalității organizate și a corupției (HUBAZiK) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

HUBAZiK este unul dintre principalele organisme responsabile de persecuția politică din Belarus, inclusiv de arestările arbitrare și ilegale și de maltratarea, inclusiv de torturarea, a activiștilor și a membrilor societății civile.

Pe listele de astăzi figurează, de asemenea, diverși membri ai sistemului judiciar, și anume procurori și numeroși judecători care au emis sentințe motivate politic, inclusiv împotriva cetățenilor care au protestat împotriva fraudării alegerilor prezidențiale din 2020 sau care și-au exprimat pur și simplu opiniile împotriva regimului Lukașenko.

În plus, măsuri restrictive sunt impuse și conducătorilor diferitelor instituții corecționale (închisori și un centru de detenție provizorie).

În sfârșit, sunt vizați și un grup de susținători vechi ai lui Lukașenko, care au beneficiat de pe urma regimului. Printre aceștia se numără directorul general al celei mai mari agenții de presă de stat, Belarusian Telegraph Agency (BelTA), Iryna Akulovich; gazda programului de televiziune ”Senatul” de pe canalul STV (СТВ) și președintele Consiliului Tineretului din cadrul Adunării Naționale a Belarusului, Mikita Rachylouski; și fostul șef al serviciului de presă al lui Lukașenko și director general de lungă durată al BelTA, Dzmitry Zhuk.

”Acești propagandiști ai regimului au furnizat în mod voluntar publicului belarus informații false cu privire la represiunea comisă de autoritățile de stat, au răspândit dezinformări produse atât de autoritățile belaruse, cât și de cele ruse și au promovat ura față de opoziția democratică și societatea civilă”, motivează Consiliul Uniunii Europene.

În total, măsurile restrictive ale UE împotriva Belarusului se aplică acum unui număr de 261 de persoane fizice și 37 de entități.

Persoanele desemnate astăzi fac obiectul unei înghețări a activelor, iar cetățenilor și companiilor din UE le este interzis să pună fonduri la dispoziția lor. În plus, persoanele fizice sunt supuse unei interdicții de călătorie, care le împiedică să intre sau să tranziteze teritoriile UE.

Aceste sancțiuni sunt adoptate înainte de a se împlini patru ani de la fraudarea alegerilor prezidențiale din Belarus, din august 2020.