Connect with us

Eugen Tomac

Eugen Tomac: Românii deportați au fost comemorați în Parlamentul European la 80 de ani de valurile deportărilor staliniste din 1941

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Parlamentul European a comemorat marți împlinirea a 80 de ani de la valurile deportărilor staliniste din iunie 1941, între sutele de victime ale regimului sovietice regăsindu-se și românii din Basarabia și Bucovina, a transmis europarlamentarul Eugen Tomac.

“Românii deportați au fost comemorați la Bruxelles. Sute de nume ale victimelor regimului sovietic au fost amintite în Piața Solidarității din incinta Parlamentului European, în cadrul unei acțiuni inedite de comemorare a deportaților din România (Basarabia și Bucovina), Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Ucraina și Belarus, la împlinirea a 80 de ani de la valurile deportărilor staliniste din iunie 1941”, a scris Tomac, pe pagina sa de Facebook.

În deschiderea evenimentului, Președintele Parlamentului European, David Sassoli a prezentat cruzimea cu care a acționat NKVD-ul împotriva acestor oameni nevinovați pe care Moscova i-a condamnat la umilință și teroare, doar pentru că erau considerați o amenințare pentru diabolicul Stalin.

Din teritoriile anexate ale României, a Țărilor Baltice și Poloniei, sute de mii de oameni au fost deportați în condiții inumane în Siberia și Kazahstan. Copii, bătrâni, femei și bărbați de toate vârstele au fost urcați cu forța în vagoane pentru animale și transportați în cele mai chinuitoare condiții în Gulag.

“Pentru a le onora memoria, au fost citite astăzi numele deportaților din toate statele care au avut de suferit. Mă bucur că au fost rostite și în limba română numele eroilor noștri uitați, despre care la Bucuresti nu mai vorbește, din nefericire, nimeni. Veșnică recunoștință celor care s-au jertfit pentru demnitatea națiunii noastre! Să ne amintim mereu de ei și să nu uităm niciodată aceste crime împotriva umanității”, a mai spus Eugen Tomac.

Deportările au fost o formă a represiunii politice puse în practică de autoritățile sovietice. Nu se cunoaște o cifră exactă a celor care au avut de suferit de pe urma acestui tip de represiune, estimările ridicându-se la câteva sute de mii de persoane deportate în perioada 28 iunie 1940 – 5 martie 1953.

Au existat trei valuri de deportări ale populației din Basarabia și Bucovina de Nord. Cu toate acestea, acțiuni de strămutare a basarabenilor și bucovinenilor au avut loc și între cele trei valuri.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Eugen Tomac

Eugen Tomac sesizează Guvernul și Parlamentul pe tema importului de deșeuri: Îmi rezerv dreptul de a crea un comitet de inițitivă care să declanșeze organizarea unui referendum pe acest subiect

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Eugen Tomac a anunțat luni că va sesiza Guvernul și Parlamentul pentru a lua “măsuri radicale” și a stopa importurile de deșeuri în România, precizând că își rezervă dreptul de a crea un comitet de inițitivă care să declanșeze organizarea unui referendum pe acest subiect.

“Aerul, Apa și Solul nu se negociază! Nu mă impresionează multe lucruri din cotidian. Viața unui politician este plină de evenimente mai puțin plăcute pentru că trebuie să iei continuu decizii, să emiți opinii, lista provocărilor fiind foarte lungă. Recunosc, însă, că am rămas șocat când am citit știrea din care rezultă că Poliția de frontieră a confiscat 4600 de tone de deșeuri care trebuiau să fie “importate” în România.  Știam că pentru unii protejarea mediului este doar o lozincă și că în spatele acestor “preocupări” se aduc deșeuri în România contra unor sume derizorii. Nu mi-am putut, însă, imagina că se închid ochii la aceasta crimă și că în țara noastră intră anual zeci de mii de tone de deșeuri din alte state”, a afirmat eurodeputatul român, într-o reacție la anunțul conducerii Poliției de Frontieră, care a precizat că poliţiştii de frontieră au reuşit să confişte, de la începutul anului, peste 4.600 tone de deşeuri.

Tomac a criticat lipsa dezbaterilor legate de mediu, dar și faptul că majoritatea primăriilor nu tratează cu seriozitate selectarea deșeurilor. “Suntem, prin neimplicare și delăsare, părtași la distrugerea cu bună știință a AERULUI, APEI și SOLULUI României”, a subliniat el.

Europarlamentarul a precizat că a citit legislația legată de transportul de deșeuri, subliniind faptul că România are obligația să înceteze primirea oricărui tip de deșeuri și să înăsprească legislația privind selectarea deșeurilor interne.

“Pentru a nu mai lasă niciun fel de interpretare cred că trebuie stopată urgent această activitate.  Voi sesiza astăzi Guvernul României și Parlamentul pe acest subiect, pentru că trebuie urgent luate măsuri radicale. Uniunea Europeană și-a stabilit drept prioritate, prin mandatul actualei Comisii Europene, protejarea mediului ca prioritate zero. Tocmai de aceea, trebuie să explicăm cu argumente credibile o asemenea decizie inclusiv la Bruxelles”, a continuat el.

Eugen Tomac a mai transmis că în cazul în care solicitarea transmisă autorităților nu produce efecte și vom primi în continuare deșeuri inutilizabile și toxice pe teritoriul României, își rezervă dreptul de a crea un comitet de inițitivă care să declanșeze organizarea unui referendum pe acest subiect.

“Românii sunt cei care trebuie să decidă dacă sunt sau nu de acord ca în țara noastră să fie aduse deșeuri în condițiile în care nu avem un sistem de selectare și reciclare a deșeurilor din Romania și nici gropi suficiente pentru a gestiona propriile deșeuri. Avem nevoie de un mediu sănătos, de un aer curat, de apă fără reziduuri și de un pământ roditor. Este tot ce e mai bun ce le putem lasă viitoarelor generații de români”, a conchis el.

De la începutul acestui an, poliţiştii de frontieră au intervenit în 106 cazuri, reuşind confiscarea a peste 4.600 tone de deşeuri, fie în intervenţii punctuale, fie în cadrul unor acţiuni de amploare desfăşurate în colaborare cu Garda Naţională de Mediu şi Direcţia Generală a Vămilor.

La nivel european, Comisia a solicitat României și mai multor state membre să transpună integral în legislația națională noile norme privind gestionarea deșeurilor, prevenirea deșeurilor de ambalaje și depozitele de deșeuri.

Astfel, în cadrul pachetului său din luna iunie privind procedurile de infringement, Comisia Europeană a îndemnat Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Grecia, Spania, Finlanda, Franța, Croația, Lituania, Luxemburg, Letonia, Malta, Polonia, România, Slovenia și Slovacia să își alinieze legislațiile naționale la modificările incluse în Directiva (UE) 2018/851 de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile. Directiva stabilește cerințe minime de funcționare pentru schemele de răspundere extinsă a producătorilor (REP) și consolidează normele privind prevenirea deșeurilor. Ea stabilește, de asemenea, noi obiective privind reciclarea deșeurilor municipale, specificând că, până în 2025, deșeurile municipale vor trebui reciclate la un nivel minim de 55 % din greutate. Acest obiectiv va crește la 60 % până în 2030 și la 65 % până în 2035. Pactul verde european subliniază importanța obiectivului ca Europa să rămână pe calea cea bună în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor sale de mediu. În octombrie 2020, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere celor 17 state membre menționate, iar acum a decis să le trimită avize motivate. Țările respective au la dispoziție două luni pentru a răspunde și pentru a lua măsurile necesare; în caz contrar, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție cu privire la aceste cazuri.

De asemenea, Comisia Europeană a îndemnat Austria, Estonia, Grecia, Spania, Finlanda, Franța, Croația, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia și România să își alinieze legislațiile naționale la modificările incluse în Directiva (UE) 2018/852 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje. Directiva impune statelor membre ale UE să ia măsuri pentru a preveni generarea de deșeuri de ambalaje și pentru a reduce la minimum impactul ambalajelor asupra mediului. Pactul verde european subliniază importanța obiectivului ca Europa să rămână pe calea cea bună în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor sale de mediu. În octombrie 2020, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere celor 13 state membre menționate, iar acum a decis să le trimită avize motivate. Țările respective au la dispoziție două luni pentru a răspunde și pentru a lua măsurile necesare; în caz contrar, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție cu privire la aceste cazuri.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eugen Tomac, scrisoare către Vladimir Putin: Rusia are obligația să renunțe la teza că România a ocupat Basarabia și Bucovina și să își ceară scuze pentru crimele produse împotriva poporului român

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Europarlamentarul Eugen Tomac a anunțat miercuri că i-a transmis o scrisoare președintelui Rusiei, Vladimir Putin, după ce acesta a trunchiat evoluția unor evenimente istorie legate de România și de Basarabia într-un articol publicat pe pagina oficială a Kremlinului în care liderul rus preia teza că România a ocupat, în 1918, Basarabia și Bucovina.

În scrisoarea menționată, Tomac îi prezintă lui Putin desfășurarea evenimentelor istorice din Basarabia și îi cere președintelui Rusiei să își corecteze eroarea.

”Am transmis astăzi prin Misiunea Permanentă a Federației Ruse la Uniunea Europeană o adresă către Vladimir Putin, Președintele Rusiei”, a scris Tomac, pe pagina sa de Facebook, atașând și conținutul scrisorii.

“Domnule Președinte, am citit recent articolul semnat de dumneavoastră și publicat pe pagina oficială a Kremlinului, în care ați prezentat evoluția unor evenimente istorice, inclusiv unele cu referire la țara mea. Susțineți, domnule Președinte, preluând teza predecesorilor dumneavoastră sovietici, precum că România, în 1918, a ocupat Basarabia și Bucovina. Iar ulterior, în 1940, URSS a „eliberat” o parte din aceste teritorii. (…) Îmi permit să vă transmit, domnule Președinte, că Rusia, ca succesoare a URSS, are obligația morală să renunțe la aceste teze și să-și ceară scuze pentru toate crimele produse împotriva poporului român“, a scris Tomac, în scrisoare.

Redăm mai jos textul integral al scrisorii transmise către Kremlin prin intermediul Misiunii Permanente a Federației Ruse la UE.

“Domnului Vladimir Putin, Președintele Federației Ruse

Domnule Președinte,

Am citit recent articolul semnat de dumneavoastră și publicat pe pagina oficială a Kremlinului, în care ați prezentat evoluția unor evenimente istorice, inclusiv unele cu referire la țara mea.

Susțineți, domnule Președinte, preluând teza predecesorilor dumneavoastră sovietici, precum că România, în 1918, a ocupat Basarabia și Bucovina. Iar ulterior, în 1940, URSS a „eliberat” o parte din aceste teritorii.

Având în vedere că omiteți un aspect important legat de anul 1940, doresc să vă reamintesc că țara noastră a fost pusă în situația de a accepta ultimatumul dat de Stalin în 26 iunie 1940, pentru că așa s-a înțeles cu Hitler, să ne ocupe teritoriul Basarabiei în baza înțelegerii secrete din Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat la Moscova la 23 august 1939.

De asemenea, trebuie să știți că, în 1918, toate provinciile locuite de români, inclusiv Basarabia și Bucovina, s-au unit cu țara-mamă România. Contextul politic internațional ne-a permis să realizăm acest obiectiv important pentru națiunea noastră.

Totodată, pentru ca adevărul să nu fie prezentat deformat, vă transmit alăturat Rezoluția Parlamentului European referitoare la comemorarea a 80 de ani de la izbucnirea celui de al Doilea Război Mondial și la importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei, adoptată pe 17 septembrie 2019.

În acest document, la punctul C, se precizează următoarele: „Întrucât, ca o consecință directă a Pactului Ribbentrop-Molotov, urmat de Tratatul de prietenie și frontieră germano-sovietic din 28 septembrie 1939, Republica Polonă a fost invadată mai întâi de Hitler și două săptămâni mai târziu de Stalin, care a înlăturat independența acestei țări, ceea ce a reprezentat o tragedie fără precedent pentru poporul polonez – Uniunea Sovietică comunistă a început un război agresiv împotriva Finlandei la 30 noiembrie 1939, iar în iunie 1940 a ocupat și a anexat părți din România – teritorii care nu au fost niciodată returnate – și a anexat republicile independente Lituania, Letonia și Estonia”.

Aceste evenimente tragice au produs consecințe dramatice pentru majoritatea populației din aceste teritorii. Aș aminti aici drama de la Fântâna Albă, Bucovina, din 1 aprilie 1941, când mii de români au fost omorâți doar pentru că nu voiau să devină cetățeni ai URSS. Au urmat apoi deportările în Siberia și Kazahstan, unde sute de mii de familii au avut de suferit din cauza ororilor staliniste.

Iar pentru a-i pedepsi pe majoritatea locuitorilor din teritoriile anexate la URSS, conducerea sovietică a inventat o nouă identitate lingvistică – limba moldovenească. Înlocuind pur și simplu caracterele latine ale limbii române cu litere chirilice. Un atac diabolic asupra culturii și identității unui popor, fapt care nu poate fi trecut cu vederea niciodată.

Nu vă spun toate acestea din cărți de specialitate. V-o spun în calitate de om născut în aceste teritorii, om care a trăit această experiență de a studia în școală o limbă creată artificial. Am primit acasă educația de care am fost lipsit cu forța de către mințile bolnave din aparatul de propagandă al URSS.

De aceea, îmi permit să vă transmit, domnule Președinte, că Rusia, ca succesoare a URSS, are obligația morală să renunțe la aceste teze și să-și ceară scuze pentru toate crimele produse împotriva poporului român.

În speranța că veți accepta să nu mai promovați pe viitor astfel de neadevăruri, vă doresc să vă găsiți inspirația necesară pentru a spune adevărul despre teroarea sovietică îndreptată împotriva popoarelor provenite din teritoriile anexate. Doar așa se pot pune bazele unei noi relații clădite pe respect reciproc și promovarea adevărului.

Cu respect,

Eugen Tomac

Deputat în Parlamentul European”.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac explică ce este dezinformarea și care sunt consecințele acesteia: Viteza cu care știrile false se pot propaga este uimitoare

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac, membru supleant al Comisiei speciale privind ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul UE, inclusiv privind dezinformarea (INGE) din Parlamentul European, a explicat în primul videoclip dintr-o serie de astfel de filmulețe informative care au ca scop înțelegerea dezinformării ce este și de unde vine aceasta. 

”Avem privilegiul de a trăi într-o lume cu posibilități nenumărate, o lume în care lucrurile se întâmplă cu o viteză infinit mai mare decât acum câteva decenii. Avem acces facil și imediat la informații, pretindem a fi informați când, de fapt, putem fi foarte ușor dezinformați. Viteza cu care știrile false se pot propaga în ziua de astăzi este uimitoare. Mijloacele sunt multiple, iar daunele – uriașe. Grupul PPE din care fac parte acordă o atenție deosebită acestui subiect și este sincer angajat în combaterea tuturor acțiunilor dezinformatoare. Prin urmare, am realizat o serie de filmulețe în care încercăm să explicăm ce este dezinformarea, cum o identificăm și cum putem lupta împotriva acesteia”, a precizat europarlamentarul român.

Acesta a oferit o definițe dezinformării, ce reprezintă ”acțiunea prin care o informație, care se dovedește a fi falsă sau înșelătoare, este creată, prezentată și diseminată cu scopul de manipula ca să cauzeze prejudicii economice, să influențeze opinia publică, să producă schimbări politice sau chiar să genereze profit”.

Acesta a listat și care ar putea fi consecințele unei astfel de acțiuni. ”Influențarea opiniei publice are consecințe variate și ample în domenii de politică, de la alegeri și geopolitică la asistență medicală”, a detaliat Tomac.

Acesta a subliniat că dezinformarea este ”un concept vechi, care a căpătat amploare în contextul globalizării”.

”Dezinformarea, sub orice formă – propagandă, zvonuri, informații false – a existat dintotdeauna, iar astăzi falsul își găsește loc în numeroase domenii, fie că vorbim de operă de artă false, bani falsificați, bunuri contrafăcute, inclusiv medicamente sau știri neadevărate. Întorcându-ne în istorie, să descoperim că acum aproape 2000 de ani, în războiul civil dintre urmașii lui Cezar, Octavian și Marc Antoniu, s-a folosit dezinformarea. Pentru a câștiga sprijinul populației, Octavian a lansat o serie de informații false cu scopul discreditării opozantului său, Marc Antoniu. Dacă astăzi informațiile false pot fi transmise prin canale media sau rețele sociale, Octavian s-a folosit de poezii și discursuri ironice în piețele publice, precum și inscripții pe monede”, a precizat Tomac, făcând o scurtă incursiune în istorie.

”Interconectivitatea crescută dintre oameni și accesul acestora la internet și telecomunicații, au deschis o nouă etapă în evoluția dezinformării. Recent, am înțeles că este un fenomen transnațional, ceea ce înseamnă că efectele sale se pot extinde dincolo de locul sau granițele statului unde a avut loc”, a semnalat Tomac.

Citiți și:
Sondaj INSCOP: 74,4% dintre români susțin că opțiunile de vot sunt afectate de dezinformare și știri false

La finalul lunii mai, Comisia Europeană a publicat orientările sale cu privire la modul în care Codul de bune practici privind dezinformarea, primul de acest tip din lume, ar trebui consolidat pentru a deveni un instrument mai eficace de combatere a dezinformării.

Prin aceste orientări, instituția solicită angajamente mai ferme din partea semnatarilor și prevăd o participare mai largă la cod. Pe baza unui cadru de monitorizare solid și a unor indicatori de performanță clari, semnatarii ar trebui să reducă stimulentele financiare în favoarea dezinformării, să le permită utilizatorilor să își asume un rol activ în prevenirea răspândirii acesteia, să coopereze mai bine cu verificatorii de fapte din toate statele membre și în toate limbile UE și să le ofere cercetătorilor un cadru pentru accesul la date.

Un cod solid, stabil și flexibil pentru a sprijini lupta împotriva dezinformării

Orientările pledează în favoarea consolidării codului în următoarele domenii:

  • O mai mare participare, cu angajamente adaptate circumstanțelor specifice. Comisia invită platformele existente și emergente active în UE, părțile interesate relevante din ecosistemul publicitar online (de exemplu, bursele de anunțuri publicitare, furnizorii de tehnologie publicitară, mărcile care beneficiază de publicitate), serviciile de mesagerie privată, precum și părțile interesate care pot contribui cu resurse sau expertiză la funcționarea eficace a codului să adere la cod. Codul consolidat ar trebui să includă noi angajamente personalizate, care să corespundă dimensiunii și naturii serviciilor furnizate de semnatari.
  • Privarea de fonduri a dezinformării. Platformele și actorii din ecosistemul publicitar online trebuie să își asume responsabilitatea și să colaboreze mai eficace pentru a priva de fonduri dezinformarea, în special prin schimbul de informații privind reclamele refuzate de unul dintre semnatari ca fiind surse de dezinformare, prin îmbunătățirea transparenței și a mecanismelor de tragere la răspundere în ceea ce privește plasarea anunțurilor publicitare și prin interzicerea participării actorilor care postează în mod sistematic conținut dovedit ulterior ca fiind mincinos.
  • Asigurarea integrității serviciilor. Codul consolidat ar trebui să includă în sfera sa de aplicare formele actuale și emergente de comportament manipulativ utilizate pentru a răspândi dezinformarea (cum ar fi roboții software, conturile false, campaniile de manipulare organizate, piratările de conturi) și ar trebui să includă angajamente personalizate în vederea garantării transparenței și a asumării răspunderii în legătură cu măsurile luate pentru a reduce efectele manipulării.
  • Echiparea utilizatorilor cu mijloacele adecvate pentru a putea înțelege și semnala situațiile în care se confruntă cu acte de dezinformare. Utilizatorii trebuie să aibă acces la instrumente care să le permită să înțeleagă mai bine mediul online și să navigheze în acest mediu în condiții de siguranță. Semnatarii trebuie să asigure transparența sistemelor lor de recomandări, mai precis modul în care utilizatorii văd conținutul, și să ia măsuri pentru a atenua riscurile pe care le alimentează acestea, cum ar fi propagarea virală a dezinformării. De asemenea, semnatarii ar trebui să le ofere utilizatorilor lor instrumente și proceduri accesibile și eficace pentru a semnala situațiile în care se confruntă cu acte de dezinformare care are potențialul de a cauza prejudicii publice sau individuale. Utilizatorii al căror conținut sau ale căror conturi a/au făcut obiectul unor măsuri luate ca răspuns la o astfel de semnalare ar trebui să aibă acces la un mecanism adecvat și transparent de recurs și să poată introduce o cale de atac. Codul consolidat ar trebui, de asemenea, să sporească vizibilitatea informațiilor fiabile de interes public și să avertizeze utilizatorii care au interacționat cu conținuturi semnalate ca fiind false de către verificatorii de fapte.
  • Lărgirea sferei de aplicare a verificării faptelor și asigurarea unui acces sporit la date pentru cercetători. Noul cod ar trebui să includă o mai bună cooperare cu verificatorii de fapte și să lărgească sfera de aplicare a verificărilor în toate țările și în toate limbile UE. Codul consolidat ar trebui, de asemenea, să includă un cadru solid pentru accesul cercetătorilor la date.
  • Un cadru solid de monitorizare. Codul consolidat ar trebui să includă un cadru de monitorizare îmbunătățit, bazat pe indicatori-cheie de performanță clari care să măsoare rezultatele și impactul acțiunilor întreprinse de platforme, precum și impactul global al codului asupra dezinformării în UE. Platformele ar trebui să prezinte periodic rapoarte Comisiei cu privire la măsurile luate și la indicatorii-cheie de performanță relevanți. Informațiile și datele ar trebui furnizate de platforme în formate standardizate și ar trebui defalcate pentru fiecare stat membru în parte.

În sfârșit, semnatarii ar trebui să dezvolte un centru de transparență în care să indice ce politici au adoptat pentru a pune în aplicare angajamentele prevăzute de cod, precum și modul în care le-au pus în aplicare și să afișeze toate datele și parametrii relevanți pentru indicatorii-cheie de performanță. Orientările propun, de asemenea, înființarea unui grup operativ permanent, prezidat de Comisie și compus din semnatari, reprezentanți ai Serviciului European de Acțiune Externă, ai Grupului autorităților europene de reglementare în domeniul serviciilor mass-media audiovizuale (ERGA) și ai Observatorului european al mass-mediei digitale (EDMO), care a primit peste 11 milioane EUR pentru a crea opt centre regionale care să contribuie la punerea în aplicare și extinderea activității sale în statele membre. Grupul operativ, care se va baza și pe sprijinul experților, va contribui la revizuirea și adaptarea codului în funcție de evoluțiile tehnologice, societale, de piață și legislative.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI1 week ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending