Eurodeputatul Alin Mituța (USR-PLUS & Renew Europe) a cerut în plenul Parlamentului European de la Strasbourg ca banii europeni din planurile naționale de redresare și reziliență să fie acordați cu două condiții: respectarea statului de drept și a valorilor europene și punerea în aplicare a unor reforme în așa fel încât oamenii să fie ajutați să facă față și să profite de transformarea verde și digitală din următorii ani.
„Suntem într-o perioadă de reflecție asupra viitorului Europei și aș vrea să vă spun un lucru: Europa viitorului nu mai trebuie să fie un bancomat din care extragi bani fără să dai nimic în schimb. Cetățenii europeni așteaptă cu totul altceva de la noi. Așteaptă să construim o Europă bazată pe valori, pe respectarea democrației și a statului de drept”, a declarat deputatul european.
„Uniunea Europeană nu mai poate să fie doar un bancomat pentru regimuri liberale care nu împărtășesc valorile noastre comune”, a mai spus el.
În cadrul intervenției sale, Alin Mituța a subliniat că respectul pentru valori trebuie să fie o precondiție, inclusiv pentru accesarea banilor europeni sau pentru aprobarea planurilor de redresare și reziliență.
„Cetățenii noștri așteaptă sprijin pentru a trece prin marile schimbări care vor avea loc în următorii ani. Transformarea verde și digitală poate suna bine aici la Strasbourg sau la Bruxelles, dar în satele și orașele noastre ea provoacă neliniște. De aceea, Mecanismul de Redresare și Reziliență trebuie să fie despre reforme și nu despre bani”, a punctat acesta.
În finalul discursului său, eurodeputatul a menționat că planurile de redresare și reziliență trebuie folosite pentru a crea reformele de care cetățenii au nevoie: „Pentru ca Europa de mâine să fie mai bine pregătită pentru crize. Pentru ca Europa de mâine să îmbrățișeze aceste transformări ale economiei și ale societății, dar fără să lase pe nimeni în urmă”.
Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).
Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NextGenerationEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026.
Ca parte a procedurii, Consiliul Uniunii Europene, care reunește statele membre, va avea acum la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu, așteptată spre finele lunii octombrie, ar permite plata a 3,6 de miliarde de euro către România sub formă de pre-finanțare. Această sumă reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.
Până la 28 septembrie, următoarele țări au primit prefinanțarea solicitată: Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Spania, Portugalia, Cipru, Slovenia, Austria, Cehia și Croația.
