Connect with us

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu semnalează că discrepanțele dintre mediul rural și cel urban se numără printre cele mai mari provocări ale României: Calitatea vieții trebuie să fie prioritatea tuturor proiectelor finanțate din fonduri europene

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Calitatea vieții ar trebui să fie prioritatea tuturor proiectelor finanțate din fonduri europene, a transmis europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D), fost comisar european pentru pentru Politică Regională în perioada 2014-2019.

Întru-un mesaj transmis pe Facebook, eurodeputatul român a semnalat că ”discrepanțele dintre mediul rural și mediul urban se numără, încă, printre cele mai mari provocări ale României” și că ”nicio strategie de dezvoltare nu ar trebui să omită neajunsurile cu care se confruntă satele din țara noastră”.

”Un raport dat publicității recent de către Eurostat arată faptul că diferențele dintre România și alte state europene persistă în ceea ce privește viața oamenilor, în special a celor de la sate: aproape un sfert din locuitorii din mediul rural nu au toaletă în interiorul locuinței – o situație care din păcate reflectă nivelul de trai al românilor. Sigur, sunt diferențe istorice față de alte state, dar această stare de fapt este pur și simplu inacceptabilă pentru o Românie modernă, de aproape 14 ani parte a Uniunii Europene”, a semnalat Corina Crețu.

Aceasta a reamintit că, în calitate de membru al Comisiei pentru dezvoltare regională (REGI) din Parlamentul European, dar și din calitatea de comisar european, a arătat în repetate rânduri cât de ”nocive sunt decalajele de dezvoltare dintre mediul urban și mediul rural, care afectează viața tuturor cetățenilor unei țări, fie ei din rural sau urban – cu atât mai mult când avem de-a face și cu o situație excepțională cum este actuala pandemie. Acestea sunt surse ale sărăciei persistente, care afectează mai ales copiii”.

În încheiere, Corina Crețu și-a exprimat speranța ca ”Planul de relansare pe care România îl va prezenta la Bruxelles să acorde o atenție deosebită acestor probleme cronice care definesc dezvoltarea României și își pun amprenta asupra bunăstării fiecărui cetățean”.

Potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat, ponderea locuințelor din România care nu au o toaletă în interior este de peste zece ori mai mare decât media din Uniunea Europeană, România fiind de altfel singurul stat membru UE unde aproape un sfert din populație trăiește în locuințe cu toalete în curte.

Astfel, statele membre care stau cel mai prost la acest capitol sunt: România, unde 24,2% din locuitori nu aveau o toaletă în interiorul locuinţei, Bulgaria (13,7%), Lituania (10%), Letonia (8,7%), Estonia (4,7%) şi Ungaria (3,1%).

În 2019, aproximativ 2% din populația Uniunii Europene trăia în locuințe cu toatele în curte, în scădere cu 1,7 puncte procentuale comparativ cu anul 2010, când cifra se ridica la 3,7%.

România a înregistrat însă progrese semnificative, ţinând cont că în anul 2010 ponderea locuinţelor fără o toaletă în interior era de 40,9%.

În contrast, ponderea locuinţelor fără o toaletă în interior este mai mică de 1% în 19 state membre UE, în frunte cu Suedia (unde este aproape de 0%), urmată de Luxemburg, Malta, Olanda şi Slovenia (toate cu 0,1%) şi Germania (0,2%).

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Corina Crețu

Parlamentul European a aprobat cu o largă majoritate raportul Corinei Crețu privind Fondul de Solidaritate al UE: Solidaritatea dintre europeni este esențială

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Parlamentul European a aprobat miercuri, cu o largă majoritate, raportul coordonat de europarlamentarul Corina Crețu cu privire la Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, prin care acest instrument a fost extins și pentru situații de urgență care privesc crizele sanitare.

Eurodeputații au adoptat raportul cu 675 de voturi pentru, 14 împotriva și 11 abțineri.

“Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene este un exemplu concret al sprijinului pe care Uniunea Europeană și statele sale membre îl acordă necondiționat tuturor cetățenilor europeni, atunci situația o reclamă. Sunt bucuroasă că raportul pe care l-am coordonat a fost adoptat cu o majoritate atât de largă. Acest lucru are o semnificație aparte și arată că atunci când este nevoie de solidaritate, înțelegem cu toții valoarea adăugată a apartenenței noastre, a tuturor, la Uniunea Europeană. Cutremurele din Italia, incendiile din Grecia și Portugalia, sau inundațiile din România, toate sunt evenimente tragice în care FSUE a demonstrat faptul că solidaritatea dintre cetățenii europeni, dintre țările europene și prin instituțiile europene este esențială pentru a depăși și învinge crizele”, a declarat Corina Crețu pentru CaleaEuropeană.ro după anunțul rezultatelor votului.

© printscreen live video europarl

Potrivit Corinei Crețu, FSUE a fost extins și pentru situații de urgență care privesc crizele sanitare, însă a insistat pentru mai multe măsuri din partea Comisiei Europene.

Între măsurile solicitate de eurodeputatul român se află simplificarea procedurilor pentru obținerea de sprijin financiar; reducerea timpilor necesari pentru oferirea unui răspuns și pentru alocarea sumelor necesare; propunerea de soluții proactive mult mai eficiente; și eficientizarea sistemelor de control.

Totodată, Corina Crețu a subliniat importanța ca statele membre să aibă în vedere sinergii cu alte politici si programe – în special cu fondurile de coeziune, Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, Pactul Verde European și alte programe ale Uniunii care sprijină prevenirea dezastrelor și gestionarea riscurilor.

Adoptarea acestui raport vine după ce Comisia pentru control bugetar din Parlamentul European a adoptat la 27 septembrie raportul coordonat de eurodeputatul Corina Crețu cu privire la Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene.

Raportul urmează a fi votat în cadrul sesiunii plenare din 18-21 octombrie.

Citiți și Corina Crețu, pledoarie în Parlamentul European pentru ca Fondul de Solidaritate al UE să fie pus mai rapid la dispoziția statelor afectate de dezastre naturale

Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) este principalul instrument de care dispune UE pentru a face faţă catastrofelor naturale majore şi pentru a-şi manifesta solidaritatea cu regiunile din Europa afectate de dezastre. Fondul a fost creat ca reacţie la inundaţiile devastatoare care au lovit Europa Centrală în vara anului 2002.

De atunci, a fost utilizat în cazul a 80 de dezastre de diverse tipuri: inundaţii, incendii forestiere, cutremure, furtuni şi secetă. Până în prezent, au fost sprijinite 24 de ţări europene diferite, suma totală alocată depăşind 5 miliarde de euro.

Ca răspuns la epidemia de COVID-19, domeniul de aplicare al Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) a fost extins începând cu 1 aprilie 2020 pentru a include urgențe majore în domeniul sănătății publice.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu a prezentat în plenul Parlamentului European raportul privind Fondul de Solidaritate al UE, “dovada vie că UE este o prezență concretă în viața cetățenilor”

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu, raportor privind Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, a pledat luni pentru revizuirea acestuia, într-o intervenție pe care a susținut-o în plenul legislativului european de la Strasbourg cu ocazia prezentării raportului.

“FSUE este dovada vie a faptului că Uniunea Europeană nu e ceva abstract, ci o prezență cât se poate de concretă în viața tuturor cetățenilor. Fie că ne referim la cutremurele din Italia, incendiile din Grecia și Portugalia, sau inundațiile din România, FSUE a demonstrat faptul că solidaritatea dintre țările europene este esențială – mai ales în momente de cumpănă”, a afirmat Corina Crețu.

Ea a indicat că FSUE a fost extins și pentru situații de urgență care privesc crizele sanitare, însă a insistat pentru mai multe măsuri din partea Comisiei Europene. Între măsurile solicitate de eurodeputatul român se află simplificarea procedurilor pentru obținerea de sprijin financiar; reducerea timpilor necesari pentru oferirea unui răspuns și pentru alocarea sumelor necesare; propunerea de soluții proactive mult mai eficiente; și eficientizarea sistemelor de control.

Totodată, Corina Crețu a subliniat importanța ca statele membre să aibă în vedere sinergii cu alte politici si programe – în special cu fondurile de coeziune, Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, Pactul Verde European și alte programe ale Uniunii care sprijină prevenirea dezastrelor și gestionarea riscurilor.

“Mi-am exprimat, cu această ocazie, întreaga compasiune pentru cetățenii europeni afectați de fenomene naturale. Sper ca, prin votul din Parlamentul European, să alinăm durerea lor și, pe cât posibil, să evităm situații similare în viitor”, a conchis ea.

Prezentarea acestui raport vine după ce Comisia pentru control bugetar din Parlamentul European a adoptat la 27 septembrie raportul coordonat de eurodeputatul Corina Crețu cu privire la Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene.

Raportul urmează a fi votat în cadrul sesiunii plenare din 18-21 octombrie.

Citiți și Corina Crețu, pledoarie în Parlamentul European pentru ca Fondul de Solidaritate al UE să fie pus mai rapid la dispoziția statelor afectate de dezastre naturale

Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) este principalul instrument de care dispune UE pentru a face faţă catastrofelor naturale majore şi pentru a-şi manifesta solidaritatea cu regiunile din Europa afectate de dezastre. Fondul a fost creat ca reacţie la inundaţiile devastatoare care au lovit Europa Centrală în vara anului 2002.

De atunci, a fost utilizat în cazul a 80 de dezastre de diverse tipuri: inundaţii, incendii forestiere, cutremure, furtuni şi secetă. Până în prezent, au fost sprijinite 24 de ţări europene diferite, suma totală alocată depăşind 5 miliarde de euro.

Ca răspuns la epidemia de COVID-19, domeniul de aplicare al Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) a fost extins începând cu 1 aprilie 2020 pentru a include urgențe majore în domeniul sănătății publice.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu speră că “Guvernul României, indiferent de culoarea sa politică, va acorda sistemului medical statutul de prioritate națională”

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Actuala criză sanitară ar trebui să reprezinte argumentul cel mai puternic pentru investiții masive în domeniul sănătății, însă luptele politice eclipsează orice progres în această direcție, a deplâns, luni, europarlamentarul Corina Crețu.

Fost comisar european pentru politică regională în perioada 2014-2019, Crețu a evidențiat că în anul 2018 a contribuit la o mai bună echipare a sistemului sanitar din România. La acel moment, pentru a evita ca România să piardă fonduri europene, comisarul Corina Crețu a aprobat modificarea Programului Operațional Regional (POR).

“Am realocat atunci 72,5 milioane EUR către axa prioritară 8 “Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale”, pentru a finanța achiziția de ambulanțe și echipamente medicale. Astfel, toate județele și-au putut moderniza parcul de ambulanțe sau au achiziționat utilaje pentru cazuri speciale, cum sunt salvările dotate cu scări de incendiu, în cazul în care aceste evenimente tragice se petrec la etajele superioare ale unor blocuri. Am considerat că această măsură poate contribui la o mai bună gestionare a urgențelor medicale, permițând în același timp accesul egal al populației la servicii de asistență medicală și prim-ajutor”, a amintit ea.

Însă, Corina Crețu a atras atenția că aceste măsuri nu sunt suficiente. “Astfel de măsuri și proiecte trebuie să fie adoptate și implementate sistematic, mai ales având în vedere presiunea de astăzi asupra sistemului de sănătate”, a subliniat europarlamentarul.

În ciuda tuturor evidențelor, speranța mea este că Guvernul României, indiferent de culoarea sa politică, va acorda sistemului medical statutul de prioritate națională – așa cum, de altfel, acesta îl merită de mult, de foarte mult timp“, a conchis Crețu.

Citiți și 10 priorități europene pentru ministrul sănătății

România va beneficia în următorii ani de sume importante de bani prin intermediul mecanismelor europene pentru modernizarea și reziliența sistemului sanitar.

La nivelul sumelor alocate României prin Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, autoritățile de la București au inclus și Programul Operaţional de Sănătate (POS), care va fi primul astfel de program dedicat exclusiv sănătății, și prin care vor putea fi accesate 4,5 miliarde de euro pentru finanţarea serviciului public de sănătate.

Acest program va finanța investiții precum pentru construirea spitalelor regionale și infrastructuri spitalicești noi, digitalizarea sistemului medical, precum și servicii de asistență medicală primară, comunitară și servicii oferite în regim ambulatoriu.

Separat, 2,45 miliarde de euro vor fi alocate prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență. Potrivit Comisiei Europene, PNRR-ul Românie va aloca astfel 2 miliarde de euro pentru consolidarea rezilienței sistemului de sănătate prin investiții în sisteme de sănătate moderne. infrastructura spitalicească pentru a asigura siguranța pacienților și a reduce riscul de infecțiilor asociate asistenței medicale în mediul spitalicesc. Aproximativ 470 de milioane vor merge către digitalizarea sistemului de sănătate.

Alte priorități includ cele 3 spitale regionale de la Cluj-Napoca, Craiova și Iași, ale căror contracte de finanțare au fost semnate, însă aceste proiecte sunt întârziate.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ10 mins ago

Klaus Iohannis anunță noi măsuri în combaterea pandemiei: Până când vă convingeți să vă vaccinați, e nevoie de restricții. Cei nevaccinați vor avea o sumedenie de restricții

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Charles Michel aduce din nou în discuție „unitatea europeană” înaintea reuniunii liderilor din UE, axată pe criza prețurilor la energie, COVID și COP26

U.E.2 hours ago

Eurostat: România, printre țările UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor la electricitate pentru consumatorii casnici

Daniel Buda3 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Sectorul agricol trebuie văzut ca un partener serios în bătălia cu schimbările climatice și conservarea biodiversității

NATO3 hours ago

Pentagonul, după vizita lui Lloyd Austin în România: Secretarul apărării a reafirmat “angajamentul SUA față de Parteneriatul Strategic” și “a recunoscut poziția de lider a României în cadrul NATO”

PARLAMENTUL EUROPEAN4 hours ago

Parlamentul European a decis să acorde Premiul Saharov pentru libertatea de gândire opozantului rus Aleksei Navalnîi

COMUNICATE DE PRESĂ4 hours ago

New Strategy Center a discutat despre provocările regionale de securitate cu experți ai Institutului Internațional pentru Studii Iraniene din Arabia Saudită

Eugen Tomac4 hours ago

Eugen Tomac cere respectarea drepturilor românilor din regiunea Balcanilor de Vest: Este nevoie de mecanisme ferme aplicabile statelor ce își doresc aderarea europeană

Cristian Bușoi4 hours ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO5 hours ago

Șeful Pentagonului promite, la București, sprijinul SUA pentru întărirea capacităților maritime ale României. Ministrul Nicolae Ciucă solicită creșterea prezenței militare americane

Cristian Bușoi4 hours ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO5 hours ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.1 day ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

U.E.1 day ago

Premierul Poloniei, mesaj pentru politicienii europeni: Nu permit să șantajați Polonia și nu vom accepta să ni se impună dictate. Nu asta înseamnă UE

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

U.E.2 days ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

Team2Share

Trending