Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) consideră că tonul optimist al Guvernului după acordul privind relansarea UE, în urma căruia România va beneficia de 79,9 miliarde de euro, ar trebui temperat. Fostul comisar european pentru politică regională atrage atenția că după acordul de la Bruxelles urmează negocierile la fel de complicate în Parlamentul European și subliniază că “cele aproape 80 de miliarde de euro vor reveni României doar dacă știm să le negociem”.
“E foarte bine că astăzi Consiliul European a ajuns la un acord asupra Bugetului UE pentru următorii șapte ani și asupra fondurilor care vor facilita relansarea economică a Statelor Membre. Însă cred că tonul optimist al Guvernului de la București ar trebui temperat. Urmează faza a doua, cu discuții cel puțin la fel de complicate în Parlamentul European – inclusiv privind regulamentele de folosire a acestor bani. Eu voi vota, în Parlament, forma care va fi cea mai avantajoasă pentru România“, a spus Crețu, într-o postare pe Facebook.
De asemenea, europarlamentarul român atrage atenția asupra unor aspecte importante.
“Alocarea sumelor este, în acest moment, doar un deziderat. Cele aproape 80 de miliarde EUR vor reveni României doar dacă știm să le negociem. Banii alocați nu înseamnă bani atrași. E o cale lungă de la actul politic al acordului asupra acestor sume până la atragerea banilor”, spune Corina Crețu.
Fostul comisar european avertizează și că experiența din actualul exercițiu financiar nu ne recomandă.
“Guvernele României (precedentul și actualul) nu au reușit să cheltuie decât 34% din banii alocați de la Bruxelles. Așadar, progresele în implementarea proiectelor sunt greoaie, dacă nu inexistente. Se va întreba – și pe bună dreptate – toată lumea: în baza acestei experiențe cere Guvernul României mai mulți bani? De ce va putea România să atragă acum acești bani dacă în ultimii șapte ani nu a reușit?”, întreabă, retoric, Corina Crețu.
Fostul comisar european critică faptul că nu există proiecte realiste și palpabilă, precum și faptul că nu a fost elaborat un plan matur de valorificare a acestor sume.
“Toate planurile de relansare vor trebui prezentate și la Bruxelles, iar odată ce acestea vor fi aprobate, pe tot parcursul implementării urmează a fi atent monitorizate. S-a discutat chiar și despre un mecanism de acordare a granturilor prin care orice Stat Membru să poată bloca distribuirea sumelor în cazul în care banii nu sunt utilizați corect – ceea ce înseamnă că România va trebui să fie mai atentă decât oricând la aspecte precum corupția și folosirea inadecvată a acestor fonduri”, mai declară Crețu.
Eurodeputatul Pro România mai arată că România va trebui să propună proiecte mult mai competitive în contextul în care au fost reduse granturile, de la 500 de miliarde de euro la 390 de miliarde de euro,
“A crescut suma alocată împrumuturilor: de la 250 miliarde EUR (cât era propus inițial) la 360 miliarde EUR. Trebuie să ne întrebăm: cât își permite România să se împrumute? Și care sunt acele proiecte pentru care trebuie să folosim sume sub formă de împrumuturi (bani care, evident, trebuie returnați cu dobândă). Să nu uităm că a fost redusă suma alocată Fondului pentru Tranziție Justă cu 20 de miliarde EUR. Tot tăieri (de aproximativ 8,5 miliarde EUR) s-au aplicat și programului Horizon Europe destinat cercetării științifice. Mai mult, programul Europa Digitală va fi finanțat cu doar 6,8 miliarde EUR (deși Comisia Europeană propusese un buget de 8,2 miliarde EUR). Așadar, problemele care țin de zonele miniere, aspectele care privesc cercetarea și digitalizarea rămân cu fonduri mai puține – lipsa acestora va trebui suplinită din bugetele naționale. Este pregătită România să investească în aceste domenii-cheie?”, mai detaliază Corina Crețu.
“Sunt doar câteva întrebări pe care cred că e legitim să le formulăm, cu bună-credință, în urma acordului de astăzi. E important ca aceste teme să fie privite realist și România să acționeze din timp, astfel încât reajustările decise astăzi să nu afecteze dezvoltarea țării și potențialul de schimbare în bine a vieții de zi cu zi a cetățenilor”, conchide eurodeputatul român.
