România nu este, în prezent, în pericol să piardă fonduri din viitorul plan de peste 1.800 de miliarde de euro din cauza nerespectării statului de drept, ”sub noul guvern”, lucrurile mergând într-o direcţie bună”, a declarat pentru Agerpres Gunther Krichbaum, președintele Comisiei pentru afaceri europene din Budestagul Germaniei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.
”Mecanismul statului de drept a jucat un rol extrem de important, deoarece, aşa cum am subliniat noi, în Bundestagul Germaniei, datorită background-ului nostru, că nu putem da banii plătitorilor de taxe acelor state europene, parte din proiectul european, în care statul de drept nu este garantat. Apoi, este greu de justificat faţă de proprii noştri cetăţeni. Eu cred că, în România, în ultima vreme, lucrurile s-au îmbunătăţit cu o viteză incredibilă. Aşa că, azi, nu cred că există vreo temere că banii pentru România ar putea fi <<tăiaţi>>”, a spus Krichbaum, aflat marţi într-o vizită la Braşov, alături de o delegație de medici germani și oficiali ai Ambasadei Germaniei și Guvernului român.
Acesta a remarcat, în același timp, că ”lupta împotriva structurilor criminale, a corupției” rămân un obiectiv pentru viitor, pentru România, ”dar, sub noul guvern lucrurile s-au îmbunătățit, mergând într-o direcție bună”.
Înaintea summitului, a fost prezentată propunerea de a suspenda sau a reduce finanţările europene pentru ţările care nu respectă valorile europene.
Budapesta şi Varşovia ameninţaseră să se opună prin veto oricărei corelări între finanţare şi stat de drept, dar în cursul celei de-a patra nopţi de negocieri s-a conturat un proiect de acord, au indicat mai multe surse diplomatice europene.
Potrivit documentului agreat de liderii UE, mecanismul va funcționa astfel: Comisia Europeană va propune măsuri în cazul încălcării statului de drept, iar Consiliul UE le va adopta prin vot cu majoritate calificată, însemnând 55% dintre statele membre ale UE care reprezintă 65% din populația UE.
În cadrul unei conferințe de presă comună, premierii Poloniei și Ungariei, Mateusz Morawiecki, respectiv Viktor Orban, au precizat că în acordul propus nu există nicio legătură directă între statul de drept și fonduri.
Mecanismul de condiționare urmează să fie conceput și, foarte important, supus aprobării Consiliului pentru a deveni operațional. Consiliul poate adopta decizia cu unanimitate, iar premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a anunțat deja că ”fără acordul Grupului de la Visegrad nimic nu se va întâmpla”.
Ungaria şi Polonia sunt în colimatorul Bruxellesului după ce au adoptat măsuri considerate că subminează valorile democratice europene, ambele fiind vizate de procedurile articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene, în septembrie 2018 de către Comisia Europeană, în cazul Budapestei, în decembrie 2017, de către Parlamentul European, în ceea ce privește Varșovia.
