Uniunea Europeană nu a făcut suficiente progrese în ce privește reducerea expunerii cetățenilor la substanțe toxice, deși are această obligație, consideră eurodeputatul Daciana Sârbu (PSD, S&D), care a punctat miercuri, în cadrul unei dezbateri din plenul Parlamentului European de la Strasbourg, necesitatea unei evaluări exacte a pericolului reprezentat de micro-particulele de plastic la adresa sănătății, în condițiile în care acesta nu este suficient monitorizat sau cunoscut în prezent. Discuția a fost prilejuită de prezentarea recentă, de către executivul comunitar, a Strategiei privind materialele plastice, care urmărește protejarea mediului de poluarea cu plastic la nivelul UE.
Daciana Sârbu a atras atenția reprezentanților Comisiei Europene că trebuie luate în calcul și costurile la nivelul sănătății, atunci când se evaluează impactul și costul real al poluării cu plastic în Uniunea Europeană: „În strategie, afirmați că se irosesc anual între 70 și 105 miliarde de euro, prin deșeuri din plastic nereciclate. Vă referiți și la pagubele provocate la nivelul mediului, prin deșeurile marine sau arderea deșeurilor din plastic. Însă trebuie să vorbim și despre costurile la nivelul sănătății!”.
În fiecare an sunt generate milioane de tone de deșeuri din plastic, cu impact poluant asupra mediului, și care sunt dificil – dacă nu imposibil – de eliminat, a subliniat eurodeputata în intervenția sa, arătând că instituțiile europene trebuie să răspundă întrebărilor cetățenilor referitoare la pericolul micro-particulelor de plastic și sugerând că măsurile luate până în acest moment nu sunt de ajuns: „Care sunt riscurile asupra sănătății produse de fragmentele minuscule de plastic ce pot fi găsite acum în aer, în apa potabilă, în unele alimente pe care le consumăm? Conform strategiei, Comisia se va asigura că micro-particulele de plastic intră sub incidența legislației privind substanțele chimice. E un pas important, dar s-ar putea să nu fie suficient”.
Eurodeputatul român, care este și vicepreședinta Comisiei de Mediu și Sănătate publică a legislativului european, consideră că o estimare mai detaliată a costurilor poluării cu plastic la nivelul UE, care să includă și impactul asupra sănătății, ar fi dus la elaborarea unei strategii mai ambițioase.
Conform noilor planuri, toate ambalajele din plastic de pe piața UE vor deveni reciclabile până în 2030, consumul de articole din plastic de unică folosință va fi redus, iar utilizarea intenționată a microplasticului va fi limitată.
De altfel, în contextul dezbaterilor privind viitorul buget multianual, comisarul european pentru buget a emis și posibilitatea introducerii taxei pe plastic.
.
