Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, a solicitat Comisiei Europene să intensifice colaborarea între autoritățile vamale și cele de supraveghere a pieței cu scopul de a garanta controale uniforme la toate punctele de intrare a mărfurilor în Uniune, precum și conformitatea mărfurilor cu standardele europene e siguranță și calitate.

„Aceleași standarde înalte de siguranță a produselor, indiferent dacă acestea sunt vândute în magazine sau online. Criza COVID-19 a demonstrat că siguranța produselor este de o importanță capitală pentru protecția cetățenilor Uniunii, în special în ceea ce privește produsele de protecție și cele medicale comercializate pe piața europeană online de către comercianți din afară Uniunii. În acest context, am votat astăzi în Comisia pentru Piața Internă (IMCO) a Parlamentului European un proiect de raport care face referire la siguranța produselor de pe piața internă. Am solicitat Comisiei Europene să intensifice colaborarea între autoritățile vamale și cele de supraveghere a pieței cu scopul de a garanta controale uniforme la toate punctele de intrare a mărfurilor în Uniune”, transmite eurodeputatul PNL, într-o postare pe Facebook. 

Totodată, Dan Motreanu a subliniat faptul că este necesar să ne asigurăm că piețele online își intensifică cooperarea cu autoritățile competente prin intermediul Sistemului european de alertă rapidă pentru produse periculoase (RAPEX) încă dinaintea punerii pe piața a produselor și să elimine produsele contrafăcute sau nesigure, imediat ce această au fost semnalate.

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a transmis un mesaj cu ocazia zilei de 25 ocotmbire, o zi cu dublă semnificație în care marcăm Ziua Armatei României și ziua de naștere a Majestății Sale, Regele Mihai I.

”Din anul 1944, această zi, este cea a eliberării depline a teritoriului naţional de sub ocupaţie străină. Militarii români și-au respectat jurământul de credință, iar prin actele lor de eroism, România a redevenit un stat unitar și independent. Curajul și devotamentul arătate de aceștia în cele mai grele momente ale istoriei țării, așa cum a fost cel de-al Doilea Război Mondial, sunt dovada unui înalt spirit de sacrificiu pentru apărarea unității și libertății naționale. Cu respect și onoare ne înclinăm în fața Armatei României, demnă de trecutul și eroii săi, pentru poporul român constituie un reper moral ”, a precizat europarlamentarul român în cadrul unui mesaj pe Facebook.

În egală măsură, acesta a adus un tribut Regelui Mihai I, care a reprezentant ”un exemplu de patriotism și de curaj, a fost o binecuvântare pentru România martirizată de comunism”.

”Gesturile sale politice au avut o importanță vitală pentru a ne salva din dezastrul celui de-al doilea război mondial. Regele Mihai I a fost cel care s-a împotrivit dictaturii bolșevice pe cale de-a lua în stăpânire România, exilat timp de decenii, dar rămânând mereu devotat țării și poporului său, a constituit raza de speranță a celor ce doreau eliberarea românilor de sub dictatura comunistă”, transmis Dan Motreanu, completând că Regele Mihai I ”va rămâne pentru totdeauna în amintirea noastră și a urmașilor noștri”.

În fiecare an, la 25 octombrie, este sărbătorită Ziua Armatei României instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959.

Viitoarea Politică Agricolă Comună, adoptată de Parlamentul European, continuă acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii care permit Guvernelor dintr-o serie de state, inclusiv România, să susțină sectorul zootehnic și să completeze sprijinul pentru sectorul vegetal, a transmis eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European.

Acesta a explicat că, deși aceste ajutoare trebuiau să se încheie în anul 2020, acestea vor continuă și după perioada de tranziție (2021-2022).

”După o săptămână intensă la Bruxelles, astăzi au fost adoptate în Parlamentul European cele 3 dosare importante care includ viitoarele planuri strategice, regulile organizării piețelor agricole precum și pe cele privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC. Au fost negocieri intense având în vedere interesele și viziunile diferite din Parlamentul European, iar compromisul obținut a fost extrem de dificil”, a transmis Motreanu într-un mesaj publicat pe Facebook, la finalul sesiunii plenare a Legislativului european care s-a desfășurat în regim de videoconferință ca urmare a creșterii numărului de personae confirmate pozitiv cu SARS-CoV-2.

Europarlamentarii au adoptat în această săptămână o schimbare a Politicii Agricole Comune actuale, în vederea adaptării acesteia la nevoile fiecărui stat membru în parte, dar cu menținerea condițiilor de concurență echitabilă în întreaga Uniune Europeană.

Astfel, Regulamentul privind planurile strategice a fost aprobat cu 425 voturi pentru, 212 împotrivă și 51 abțineri. Regulamentul privind organizarea comună a piețelor a fost aprobat cu 463 voturi pentru, 133 împotrivă și 92 abțineri. Regulamentul privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC a fost aprobat cu 434 voturi pentru, 185 împotrivă și 69 abțineri.

Prin această poziție, eurodeputații punctează că viitoarea politică agricolă a Uniunii trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE.

În viziunea acestora, guvernele naționale ar trebui să elaboreze planuri strategice, supuse aprobării Comisiei. În acestea țările membre trebuie să specifice cum intenționează să pună în practică obiectivele Uniunii. Comisia le va verifica și performanța, nu doar conformitatea cu normele Uniunii.

Ultima reformă a politicii agricole a Uniunii (PAC), care a fost înființată în 1962, a avut loc în 2013.

Normele în vigoare privind PAC expiră la 31 decembrie 2020. Ele urmează să fie înlocuite cu dispoziții tranzitorii până în momentul în care Parlamentul și Consiliul convin asupra reformei PAC și o aprobă.

PAC reprezintă 34,5 % din bugetul Uniunii pentru 2020 (58,12 miliarde EUR). Circa 70 % din bugetul PAC sprijină veniturile a șase-șapte milioane de ferme din Uniunea Europeană.