Connect with us

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) îi îndeamnă pe fermierii români să investească în genetică și animale de calitate cu ajutorul fondurilor europene

Published

on

© Daniel Buda/Facebook

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) din Parlamentul European, îi îndeamnă pe fermierii români să investească în genetică și animale de calitate, în urma vizitei la ferma Boeta Wessels, Weska Dohnes Bredasdorp, din Africa de Sud.

Ferma sud-africană produce oi de calitate superioară în urma unui proces de selecție aplicat încă din 1965 prin importul unor efective din rasa Merinos german care a fost încrucișată cu rasa locală.

,,Împreună cu cei de la Asociația Mondială a Lânii, am vizitat ferma Boeta Wessels, Weska Dohnes Bredasdorp, unde începând cu 1965, s-au realizat unități program de ameliorare prin importul unor efective din rasa Merinos german care a fost încrucișată cu rasa locală. Astăzi, vorbim de o calitate incontestabilă a oilor obținute în urma acestui proces de selecție, denumite Dohne Merino. Oile din această rasă se tund de două ori pe an, obținându-se 5-6 kilograme de lână, iar mieii la 4 luni de zile ajung la peste 45 de kilograme”, scrie eurodeputatul român.

Potrivit acestuia, berbecii obținuți sunt vânduți la licitație, în medie cu 5000-6000 de euro, iar cererea de pe piață este mai mare decât oferta fermei.

,,Progresul genetic obținut în urma unor procese serioase și îndelungate de cercetare este cheia succesului în orice domeniu de activitate. De aceea, îi îndemn încă o dată pe fermierii români să preia acest model de bună practică și să investească în genetică și animale de calitate! Uniunea Europeană a pus deoparte 10 miliarde de euro pentru cercetare în agricultură. Sunt bani care trebuie să se regăsească în fiecare fermă într-o formă sau alta. De noi depinde acest lucru!”, este îndemnul adresat de Daniel Buda fermierilor din România.

Amintim că eurodeputatul Daniel Buda se află în această săptămână într-o vizită de lucru în Africa de Sud, fiind invitat de Isak Staats, director general al Asociației Mondiale a Lânii.

Cu acestă ocazie, Daniel Buda a reafirmat importanța stabilirii de parteneriate cu structurile din mediul asociativ, universitar dar și de afaceri, în vederea valorificării lânii din România. 

Asociația Mondială a Lânii a fost înfiinţată în anul 1930 și reuneşte crescători din întreaga lume, având sute de membri.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda consideră că măsurile de flexibilizare a cheltuirii fondurilor europene ar trebui menținute și după criza COVID-19

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) consideră că măsurile de flexibilizare a cheltuirii fondurilor europene ar trebui menținute și după criza COVID-19, potrivit unei postări pe Facebook. 

Politicianul și-a exprimat această considerație într-un schimb de opinii privind prioritățile Președinției germane la Consiliul UE cu Peter Altmaier, ministru federal pentru afaceri economice și energie, președintele în exercițiu al Consiliului UE.

În intervenția pe care a susținut-o, Daniel Buda a subliniat faptul că pandemia COVID-19 a avut consecințe dramatice atât asupra vieții cetățenilor, cât și în ceea ce privește principalele sectoare economice. În acest context, a amintit el, instituțiile europene au reacționat de îndată și au introdus măsuri de flexibilizare a cheltuirii fondurilor europene astfel încât banii să fie folosiți în timp util pentru a contracara efectele pandemiei. Astfel, i-a transmis ministrului federal Peter Altmaier că „măsurile ar trebui menținute și după această criză având în vedere birocrația excesivă și multiplele reguli, care de cele mai multe ori împiedică beneficiarii să acceseze fondurile disponibile”. 

Intervenția integrală a eurodeputatului Daniel Buda, precum și și răspunsul formulat de ministrul Peter Altmaier, mai jos:

„Mulțumesc, domnule ministru pentru expunerea făcută. Colegii mei și-au exprimat speranța în găsirea unor soluții financiare rezonabile în următorul cadru financiar multianual. Și eu am aceleași așteptări de responsabilitate din partea decidenților politici. Domnule ministru, un lucru este foarte clar: nu poți să faci mai mult cu bani mai puțini. Indiferent că discutăm de politica de coeziune, de politica agricolă comună sau de combaterea încălzirii globale, acestea trebuie să fie finanțate în mod adecvat.

Uniunea Europeană a fost pusă la grea încercare în această perioadă a pandemiei. A fost nevoie de o reacție rapidă și de măsuri urgente. În același timp, a fost nevoie să se aloce resurse financiare consistente care să contracareze efectele pandemiei care a dus de altfel, unele sectoare economice în pragul colapsului.

Locurile de muncă a milioane de cetățeni europeni au fost afectate. Procedurile de cheltuire a acestor bani au fost și ele modificate și simplificate, pe bună dreptate, astfel încât banii să ajungă în timp util la beneficiari. În acest context, domnule ministru, aș dori să va întreb dacă sub președinția dumneavoastră nu v-ați propus să analizați aceste măsuri de flexibilizare a cheltuirii banilor europeni astfel încât ele să fie menținute și după această perioadă a pandemiei? Spun asta deoarece de-a lungul timpului, beneficiarii fondurilor europene s-au plâns de hățișul birocratic prea mare care împiedică absorbția eficientă a acestora. Mai mult, nu apreciați că ar trebui să avem un set unic și simplificat de reguli la nivelul european în ceea ce privește procesul de absorbție, astfel încât birocrația de la nivelul statelor mebre să fie redusă? Vă mulțumesc”.

Peter Altmaier, ministru federal pentru afaceri economice și energie, președintele în exercițiu al Consiliului UE, a transmis următoarele idei:

„Daniel Buda a întrebat despre posibilitățile flexibile pentru plăți. Aici există un rol atât pentru Consiliu, cât și pentru Parlament. Comisia a făcut o propunere de simplificare pe care o privesc cu ochi pozitivi. Eu susțin simplificarea, dar o chestiune pe care am spus-o întotdeauna: peste tot este posibilă simplificarea. În Germania, acum câtiva ani am introdus regula „one in, one out”. O normă va fi introdusă dacă renunțăm la o altă normă. Au funcționat lucrurile. Am putea să ne gândim la un asemenea sistem și pe plan european pentru că politica europeană este privită bine în acest moment de cetățenii europeni, dar toată lumea recunoaște că este foarte complicat să înțelegi cum poți să accesezi anumite fonduri europene.

Activitățile Comisiei REGI sunt indispensabile. Tratăm cu toată seriozitatea președinția Consiliului UE, este o mare responsabilitate cu atât mai mult cu cât ne aflăm în mijlocul pandemiei. Vom reuși dacă vom avea mai multă Europă și vom da dovadă de mai multă responsabilitate. Ar trebui să găsim un compromis cu caracter istoric prin care UE să reprezinte mai mult decât o comunitate. Foarte multe state care dețin președinția cred că pot rezolva toate problemele în 6 luni și după se miră cât de repede trece timpul. Modul nostru de a lucra este afectat în mod fizic, nu putem continua modul tradițional de a lucra, ceea ce îngreunează negocierea unor compromisuri. Ministerul de economie are următoarele competențe: competitivitate, economie, digitalizare, coeziune. CFM și Planul de redresare economic- aveam nevoie demult de CFM. Până acum, toți membrii zonei EURO sunt în continuare membrii acestei zone. Trebuie să ne stabilim obiectivul ca redresarea economică să aibă loc în toate regiunile UE. Nu este vorba de o contrapunere între regiunile bogate și cele sărace tocmai pentru că există o piață internă. Dincolo de această cooperare normală, trebuie să sprijinim mai mult regiunile defavorizate. Inițiativa de investiții ca reacție la criza COVID-19 a fost adoptată de către Consiliu și Parlament într-un ritm extrem de rapid și este un semnal puternic pe care l-am transmis. Sprijinim reglementarea șomajului tehnic. Regiunile nu doar că vor ieși din această criză, dar voi ieși mai puternice. Dorim să ne axăm mai mult pe Pactul Ecologic și pe Agenda Digitală.

Ar trebui să discutăm mai mult de bune practici. În politica regională avem nevoie de un mai bun schimb de bune practici pentru a vedea unde lucrurile au funcționat, cum putem să finanțăm creșterea economică prin fondurile de care dispunem. Bavaria se numără printre cele mai bogate regiuni acum, dar când eram student se număra printre cele mai sărace. Au avut politici bune. Au existat regiuni subdezoltate în Bavaria. S-a început mutarea unor experți, autorități în regiunile acestea mai subdezvoltate, au apărut clustere de dezvoltare. Este un succes al politicii de coeziune. Cred că ar trebui să promovăm migrația muncitorilor de specialitate, care au deja mai mult de 30-40 de ani. Iar dacă pleacă dintr-o țară, poate eliberează un loc ce poate fi ocupată de tineri.”

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda, numit membru în noua Comisie de anchetă din Parlamentul Europen privind protecția animalelor în timpul transportului

Published

on

©️ Daniel Buda/ Facebook

Europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură (AGRI) din Parlamentul European, a fost numit membru, din partea Grupului Popularilor Europeni, în noua Comisie de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului.

Comisia de anchetă privind presupusele contravenții și administrarea defectuoasă a transportului animalelor va cerceta în primul rând presupusul eșec al Comisiei și al statelor membre de a pune în aplicare în mod ineficient numeroase norme ale UE referitoare la transportul animalelor în UE și dincolo de frontierele sale, potrivit comunicatului oficial.

Înființarea acestei comisii a fost votată în Parlamentul European cu 605 de voturi pentru, 53  împotrivă și 31 abțineri.

Din această comisie specială va face parte încă un europarlamentar român din partea Grupului Popularilor Europeni, și anume Dan Motreanu, care este vicepreședintele Comisiei pentru Mediu (ENVI), dar și eurodeputatul româ Carmen Avram, din partea Grupului social-democraților.

Comisia  își va desfășura activitatea pe o perioadă de 12 luni, începând cu luna septembrie.

Președintele și vicepreședintele acestei comisii vor fi hotărâți la ședințele constitutive din septembrie. Aceasta va fi compusă din 33 de europarlamentari.

Continue Reading

Daniel Buda

Europarlamentarul Daniel Buda: Spitalul Regional de Urgență Cluj, trenul și metroul metropolitian Cluj, pe lista proiectelor care urmează să fie finanțate prin fonduri europene și guvernamentale, prin planul de relansare a economiei

Published

on

Europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE) salută decizia Guvernului României de a include spitalul regional de urgență Cluj, trenul și metroul metropolitan Cluj pe lista proiectelor care urmează să fie susținute și finanțate prin fonduri europene și guvernamentale prin Planul Național de Investiții și Relansare Economică.

”Guvernul liberal sprijină investițiile și generarea de noi locuri de muncă iar <<Planul Național de Investiții și Relansare Economică>>, lansat ieri (n.r. miercuri) în prezența președintelui României, domnul Klaus Iohannis, a premierului Ludovic Orban, a echipei guvernamentale și a reprezentanților mediului economic, este încă o dovadă în acest sens. Programul propus de Guvernul liberal este un program realist, bazat pe investiții de peste 100 miliarde Euro fonduri europene și guvernamentale (71 miliarde Lei și 83 miliarde Euro), în sectoare precum infrastructura, agricultura, sănătatea, educația și nu în ultimul rând în economie. Guvernul liberal nu a uitat de proiectele majore ale județului Cluj, iar pentru acest lucru îi mulțumesc premierului Ludovic Orban”, a transmis Daniel Buda într-un mesaj pe Facebook.

Acesta a transmis că, după foarte mulți ani de întârziere, în care guverneel anterioare ar fi trebuit ăs demareze construirea a opt spitale regionale la nivel național și a unui spital metropolitan în București, ”Guvernul Orban a reușit, într-un timp foarte scurt, să semneze contractele pentru construirea primelor 3 spitale regionale la Iași, Cluj și Craiova cu o valoare totală de 1,64 miliarde de euro. Prioritatea Guvernului pentru infrastructura națională de sănătate este finalizarea pe termen mediu și lung a acestor obiective de investiții, alături de construirea, modernizarea și reabilitarea a 25 de spitale județene și 110 spitale orășenești cu o alocare bugetară de 17,5 miliarde de lei în perioada 2021 – 2027”.

”Noul spital regional de urgență de la Cluj va deveni un pol de nivel terțiar pentru rețeaua de spitale din regiunea N-V, destinat pacienților critici și cazurilor complexe care necesită tehnologii și expertiză de nivel înalt. Spitalul va prelua rolul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj și ale altor părți ale rețelei de urgență. Termenul de finalizare este anul 2027, iar costurile estimate se ridică la 539,59 milioane de euro”, a mai spus eurodeputatul român.

Daniel Buda a mai explicat că un obiectiv strategic important în ceea ce privește transportul de pasageri pe calea ferată îl reprezintă introducerea conceptului de tren metropolitan, consacrat în zona marilor orașe europene, care va avea beneficii în ceea ce privește dinamica fluxurilor de navetiști (pe de o parte translatarea acestora de pe modul rutier pe cel feroviar, dar și generarea de noi călătorii, pe de altă parte), armonizat cu politica europeană de mediu, dar și cu tendințele actuale de transport multimodal de pasageri.

Trenul metropolitan va beneficia de material rulant dedicat și va deservi arii urbane și periurbane, până la 30-50 km distanță, cu opriri frecvente în arii de aglomerare urbană și cu infrastructuri conexe de tip „park and ride”.

În mod specific, proiectul de tren metropolitan Cluj pe traseul Nădășelu – Baciu – Cluj Napoca – Apahida – Jucu – Bonțida este în faza de elaborare documentație tehnico-economică cu termen de finalizare 2024.

În ce privește alte rețele de metrou/tren metropolitan la nivelul României, dinamica creșterii socio-economice în marile orașe ale României și în zonele metropolitane ale acestora, măsurată prin indicatori demografici, ”impune regândirea rețelelor majore de transport din punct de vedere al mobilității urbane”, consideră eurodeputatul român care a informat că, la nivelul municipiului Cluj-Napoca, pentru magistrala „Gilău-Florești-Cluj-Napoca” se prevede finalizarea documentației tehnico-economice și lansarea lucrărilor în anul 2022.

Magistrala I de Metrou Cluj-Napoca este preconizată a avea o lungime de circa 13 km, cu o interstație medie de ~1.000 m și o capacitate de transport de 15.000 pasageri pe oră pe sens.

Costul de investiție aferent proiectului este estimat la 1 miliard de euro, care include lucrările de construcție și montaj, precum și dotarea cu material rulant.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending