România în UE a devenit un loc al păcii pe care trebuie să o protejăm cu toții, este mesajul transmis de eurodeputatul Marian-Jean Marinescu cu prilejul Zilei Europei.

”Pace și prosperitate. Aceasta a fost viziunea din care a rezultat Uniunea Europeană așa cum o știm astăzi. Ca români, ne-am alăturat acestei familii în 2007, când ni s-a deschis poarta către oportunități de neimaginat până atunci: copiii români cărora le place școala pot studia acum la ce universitate europeană doresc,  fondurile europene reconstruiesc și modernizează încet-încet Romania, iar noi ne putem bucura de vacanțe sau de oportunități de angajare în întreaga Uniune fără să mai fim nevoiți să așteptăm ore în șir în fața ambasadelor pentru viză”, a amintit Marinescu de o parte dintre avantajele apartanenței României la UE.

Acesta a puctat că ”pandemia ne-a arătat ce înseamnă solidaritatea rezultată din apartenența la această familie, iar acum războiul primitiv al lui Putin ne demonstrează că suntem de partea bună a istoriei. Putin ne aduce aminte în mod brutal că pacea și prosperitatea nu sunt un dat. România în UE a devenit un loc al regulilor pe care le respectăm toți, al bunăstării de care ne bucurăm toți, al păcii pe care trebuie să o protejăm cu toții”, a conchis eurodeputatul mesajul său.

Data de 9 mai marchează ziua istorică în care a fost pronunţată declaraţia Schuman. La 9 mai 1950, la cinci ani după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, ministrul francez de externe, Robert Schuman, în cadrul unui discurs ţinut la Paris, propunea plasarea producţiei de cărbune şi oţel sub controlul unei autorităţi comune, pentru a se controla în acest fel producţia de armament şi posibilitatea ca un viitor conflict militar să poată fi evitat. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

La 1 ianuarie 2007, România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Calitatea de stat membru implică atât drepturi, cât şi obligaţii. Toate acestea derivă din tratatele şi legislaţia adoptate de Uniunea Europeană de la înfiinţare până în prezent, la fel ca în cazul oricărui alt stat membru al Uniunii Europene.

Continuăm discuțiile în Parlamentul European privind pachetul ”Pregătiți pentru 55”, discuții ”foarte aprinse și foarte complicate”, a anunțat eurodeputatul Marian-Jean Marinescu într-o radiografie a dezbaterilor pe această temă care a împărțit plenul în ”cei care vor doar să fie ambițioși și să pună un preț cât mai mare cu putință pe emisiile de CO2 și cei care vor să păstrăm aceeași țintă de reducere a emisiilor de carbon, dar cu păstrarea competitivității economice și mai ales păstrarea locurilor de muncă”.

”În grupul PPE lucrăm într-un sistem de coordonare, pentru că există 13 dosare interconectate, care sunt împărțite  în principal în 3 comisii.  Deoarece opiniile sunt foarte diferite, prin această metodă de lucru încercăm să avem poziții cât mai unitare, însă este foarte greu pentru că la nivel de coordonatori ai grupului de lucru poziția este mai degrabă verde și de stânga”, a deplâns situația Marinescu.

În contextul în care ”au început deja voturile în comisii iar rezultatul este diferite”, eurodeputatul a avut de curând o întâlnire cu ”coordonatorul ENVI și raportorul Parlamentului European”, în contextul în care ”acesta din urmă evită cât poate de mult o discuție și un vot în plenul grupului PPE pentru că se așteaptă la surprize”.

”Au început deja voturile în comisii iar rezultatul este diferit în sensul în care în Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) poziția este cam la mijloc, iar în Comisia pentru transportu și turism (TRAN) poziția este mult mai aproape de linia PPE. Rămâne însă de văzut dacă Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI)- comisia principală pentru multe dosare –  va ține cont de aceste opinii”, a dezvăluit Marinescu.

Acesta anticipează că se va ajunge la depunerea de amendamente în plenul Parlamentului European, ”după votul din Comisia ENVI, care nu cred că va fi foarte mulțumitor pentru o parte dintre noi. Și eu am foarte multe amendamente depuse prin care nu ating sub nicio formă ținta finală de reducere a emisiilor de carbon cu 55% în 2030, dar am un altfel de parcurs, cu multe argumente”, a conchis eurodeputatul.

Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european. 

Propunerile prevăd: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare și înăsprirea sistemului existent al UE de comercializare a certificatelor de emisii; utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie; asigurarea unei mai mari eficiențe energetice; implementarea mai rapidă a modurilor de transport cu emisii scăzute și a infrastructurii și a combustibililor de care depind aceste moduri de transport; alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european; măsuri menite să împiedice relocarea emisiilor de dioxid de carbon și instrumente pentru conservarea și consolidarea absorbanților noștri naturali de carbon.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, membru a Comisiei pentru transport și turism (TRAN) din Parlamentul European, propune o desprindere a Uniunii Europene de Rusia în domeniul transportului prin extinderea rețelei transeuropene de transport (TEN-T) către Republica Moldova, Ucraina și Georgia.

”Războiul împotriva Ucrainei este un război pe care Rusia îl poartă pe pământ, pe mare și în aer. Prin urmare, transportul rutier și feroviar, cel maritim și cel aerian sunt puternic afectate”, a subliniat europarlamentarul în cadrul unei dezbateri despre impactul războiului din Ucraina asupra transportului și turismului din Uniunea Europeană.

În acest context, Marinescu este de părere că ”trebuie să acționăm rapid pentru a sprijini transportul, atât pentru a menține mobilitatea în UE și funcționarea economiei la nivel normal, cât și pentru a putea continua să ajutăm Ucraina”.

”Sper ca acest război să se încheie cu victoria Ucrainei și cu acceptarea noii realități: Rusia nu mai poate fi acceptată drept partener al UE în niciun domeniu.  Așa cum în energie ne desprindem de Rusia, la fel trebuie să facem și în transport. Trebuie să ne reconfigurăm programele astfel încât să îmbunătățim conectarea cu Estul Europei. Trebuie să extindem rețeaua TEN-T către Republica Moldova, Ucraina și Georgia și să creștem finanțarea pentru aceste proiecte”, a conchis europarlamentarul.

Rețeaua TEN-T este compusă din două niveluri: o rețea centrală care urmează să fie finalizată până în 2030 și o vastă rețea afluentă care aduce trafic în aceasta și care urmează să fie finalizată până în 2050. 

Rețeaua afluentă globală va asigura acoperirea completă a UE și accesibilitatea tuturor regiunilor. Rețeaua centrală va acorda prioritate celor mai importante legături și noduri ale TEN‑T, astfel încât acestea să devină pe deplin funcționale până în 2030. 

Ambele niveluri includ toate modurile de transport: rutier, feroviar, aerian, pe căi navigabile interioare și transportul maritim, precum și platformele intermodale.

Comisia Europeană a prezentat propunerea privind rețeaua transeuropeană de transport în mai 2018, ca parte a celui de al treilea pachet ”Europa în mișcare”, al cărui scop este ca mobilitatea europeană să devină mai sigură, mai puțin poluantă, mai eficientă și mai accesibilă.

Din dorința de a înfăptui o transformare fundamentală a transporturilor, Executivul european a prezentat la începutul lunii decembrie 2020 Strategia pentru mobilitate sustenabilă și inteligentă, însoțită de un plan de acțiune ce cuprinde 82 de inițiative care vor ghida activitatea UE în următorii patru ani.

Așadar, Uniunea Europeană a pus la data mai sus amintită bazele procesului prin care sistemul de transport european își poate realiza transformarea verde și digitală, devenind astfel mai rezilient în fața viitoarelor crize.

Astfel, Comisia Europeană și-a fixat următoarele:

Până în 2030:

• cel puțin 30 de milioane de autoturisme cu emisii zero vor fi în exploatare pe drumurile europene
• 100 de orașe europene vor fi neutre din punct de vedere climatic
• traficul feroviar de mare viteză se va dubla la nivelul întregii Europe
• călătoriile colective programate pentru deplasări cu o lungime de sub 500 de km vor trebui să fie neutre din punctul de vedere al carbonului
• mobilitatea automatizată va fi implementată la scară largă
• navele maritime cu emisii zero vor fi pregătite pentru lansarea pe piață

Până în 2035:

• aeronavele de mare capacitate cu emisii zero vor fi pregătite pentru lansarea pe piață

Până în 2050:

• aproape toate autoturismele, furgonetele, autobuzele și vehiculele grele noi vor avea emisii zero
• traficul feroviar de marfă se va dubla
• o rețea transeuropeană de transport (TEN-T) multimodală deplin operațională, pentru un transport sustenabil și inteligent, cu conectivitate de mare viteză.

De asemenea, Comisia Europeană s-a angajat să consolideze piața unică – de exemplu, prin consolidarea eforturilor și a investițiilor pentru finalizarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T).