Comisia Europeană, gardianul Tratatelor UE și un partener de încredere al statelor membre în promovarea valorilor europene, s-a folosit de toate instrumentele necesare pentru a face față crizei sanitare provocate de pandemia de COVID-19. Răspunsul UE a fost considerat unul lent și insuficient, însă Executivul a răspuns în limita în care Tratatul UE i-a permis, sănătatea fiind o politică exclsuivă statelor membre, puterea de decizie aparținându-le lor și nu Comisiei.
Ideea unei modificări a Tratutul privind Funcționarea Uniunii Europene a fost dezbătută și în cadrul sesiunii cu tema „Viitorul Europei și rolul României”, cu participarea prin video-conferință a Vicepreședintelui Comisiei Europene, comisarul european pentru democrație și demografie, Dubravka Suica. Eveniment organizat de Ministerul Afacerilor Externe/ Ministry of Foreign Affairs, Romania cu prilejul Reuniunii Anuale a Diplomației Române.
Comisarul european a explicat că Uniunea Europeană poate fi mai pregătită să răspundă în cazul viitoarelor crize sanitare, când va avea mai multe competențe în sectorul sănătății și dacă Tratatul UE va suporta modificări.
„Din moment ce am experimentat criza de COVID-19, ne-am dat seama că numai împreună am reușit să fim mai puternici și să avem un vaccin și să investim bani. Ne gândim la Uniunea Europeană a Sănătății, dar nu doar noi ne gândim la schimbarea Tratatului. Acesta este unul dintre motivele pentru care promovăm această Conferință pentru Viitorul Europei. Conferința este un instrument foarte puternic de democrație deliberativă. Deci dacă cetățenii cred că trebuie să schimbe Tratatul pentru ca UE să aibă mai multe competențe în materie de sănătate, atunci așa vom face. Așteptăm indicații de la cetățeni pe platforma digitală”, a explicat studenților comisarul european.
„Mi-a făcut plăcere să vorbesc la RADR 2021 despre Conferința privind Viitorul Europei și să schimb idei cu studenții. Cetățenii doresc să aibă un cuvânt mai important de spus acum, în ceea ce privește viitorul nostru comun. Avem nevoie de o viziune, de o reconfigurare creativă a democrației în Uniunea Europeană”, a scris comisarul într-un mesaj pe contul de Twitter.
Pleasure to speak at #RADR2021 on the Conference on #FutureOfEurope & exchange ideas with students.
Citizens want to have a greater say now, on our common future. We need a vision, a creative re-imagining of democracy in 🇪🇺 with the courage to deliver differently. @MAERomania pic.twitter.com/cz3lqFawwP
— Dubravka Suica (@dubravkasuica) September 8, 2021
Politica de sănătate încetinește UE în răspunsul împotriva pandemiei?
Situația generată de pandemie evidențiază mai mult decât în cadrul crizelor anterioare modul în care actorii globali, inclusiv Uniunea Europeană, au răspuns sau continuă să colaboreze pentru a pune capăt acestei crize. Criza provocată de COVID-19 a arătat înclinația statelor membre către soluții și măsuri mai degrabă naționale, afectând solidaritatea și coeziunea ca principii fundamentale ale Uniunii Europene și generând un potențial risc de slăbire a construcției proiectului european.
Pentru criticile primite de UE există și un răspuns care stă la baza încetinelii ei de care a dat dovadă la începutul crizei. Uniunea ca entitate nu are competențe în materie de sănătate. Conform tratatelor UE, acest domeniu ține de prerogativele și responsabilitatea statelor membre, de unde caracterul preponderent național al reacțiilor inițiale.
Cu toate acestea s-a putut remarca faptul că, pe măsură ce în rândul statelor membre s-a conștientizat mai bine nevoia unei coordonări la nivel european a eforturilor de gestionare a crizei sanitare, rolul și implicarea instituțiilor europene, în special Comisia Europeană, au căpătat o valoare considerabilă.
Românii, mulțumiți de măsurile luate de instituțiile UE pentru a combate pandemia de COVID-19
România se află în topul statelor membre cu un procent de 60% privind mulţumirea cetăţenilor în legătură cu măsurile luate de instituţiile Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de COVID-19, arată datele sondaj Eurobarometru publicat în luna octombrie. Comparativ cu media europeană de 45%, Ungaria şi Polonia se află la egalitate cu ţara noastră, iar Irlanda urcă în clasament cu un procent de 71%.
Responsabilitatea principală pentru sănătatea publică și, în special, pentru sistemele de sănătate revine statelor membre. Cu toate acestea, UE joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea și gestionarea bolilor, atenuarea surselor de pericol pentru sănătate și armonizarea strategiilor în materie de sănătate între statele membre.
Un lucru este cert: sănătatea este prioritară pe agenda Comisiei Europene. În primul său discurs anual, rostit în plenul Parlamentului European, președinta Ursula von der Leyen a militat pentru o Uniune Europeană a Sănătății.
„Pentru mine, este foarte clar – trebuie să construim o Uniune Europeană a Sănătății mai puternică. Iar pentru a începe să transformăm acest lucru în realitate, trebuie să tragem acum primele învățăminte din criza din domeniul sănătății. Este mai clar ca niciodată că trebuie să discutăm problema competențelor în domeniul sănătății. Și cred că aceasta este o sarcină nobilă și urgentă pentru Conferința privind Viitorul Europei.”
-Ursula von der Leyen
