Connect with us

Nicolae Ștefănuță

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță cere UE să activeze toate ajutoarele financiare, umanitare și militare posibile pentru Ucraina și R. Moldova

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul USR PLUS Nicu Ștefanuță (Renew Europe) s-a implicat în acțiunile de sprijin a Ucrainei încă de la declanșarea agresiunii militare a Rusiei, atât la nivel național, cât și la nivel european. Astfel, Nicu Ștefănuță se luptă în Parlamentul European pentru ca Uniunea Europeană să activeze toate ajutoarele financiare, umanitare și militare posibile pentru Ucraina și Republica Moldova, dar și pentru țările UE care se confruntă acum cu valurile de refugiați ucraineni, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeană.ro

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță a susținut inițiative prin care se solicită ajutorul Băncii Centrale Europene pentru a permite ucrainenilor schimbul valutar din moneda lor în euro. Un alt demers se referă la eliminarea taxelor de roaming pentru cetățenii ucraineni, pentru ca aceștia să poată păstra legătura cu familia din Ucraina, cu bărbații sau frații care au rămas să apere țara.

Încă din 1 martie, Nicu Ștefănuță a cerut ajutor financiar pentru Ucraina, prin intermediul Rezoluției adoptate de Parlamentul European cu privire la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei: “Între 2014-2020, Uniunea Europeană a alocat Ucrainei peste 17 miliarde EUR. Acum, Uniunea s-a angajat să-și intensifice în mod definitoriu sprijinul financiar acordat Ucrainei, ca urmare a invaziei ruse din 24 februarie”, menționează Nicu Ștefănuță.

  • 280 milioane EUR (dintre care 120 de milioane EUR sub formă de granturi pentru consolidarea statului și reziliența Ucrainei);
  • Un împrumut de asistență macrofinanciară de urgență de 1,2 miliarde EUR pentru a ajuta Ucraina să își acopere nevoile de finanțare externă în 2022;
  • Două măsuri de asistență pentru a finanța achiziționarea și livrarea de echipamente militare pentru forțele armate ale Ucrainei prin intermediul Facilității Europene pentru Pace (EPF). Acesta include 450 de milioane EUR în arme letale și 50 de milioane EUR în echipamente și provizii neletale (de exemplu, echipamente de protecție, truse de prim ajutor, combustibil).
  • 90 de milioane EUR în ajutor umanitar de urgență pentru civilii afectați de războiul din Ucraina, inclusiv pentru refugiații din Moldova.
  • Furnizarea de asistență prin Mecanismul UE de protecție civilă către Ucraina. Până în prezent, 22 de state membre au răspuns solicitării din partea Ucrainei, oferind peste 8 milioane de articole esențiale de îngrijire medicală și adăpost, cum ar fi truse de prim ajutor, corturi, echipamente de stingere a incendiilor, generatoare de energie și pompe de apă.

La 1 martie, în timpul dezbaterii plenare extraordinare din Parlamentul European, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a anunțat 500 de milioane EUR de la bugetul UE pentru a face față consecințelor umanitare ale războiului, atât în Ucraina, cât și pentru persoanele care fug din țară.

În cadrul dezbaterii în plen, președintele Consiliului European, Charles Michel, a propus o conferință a donatorilor pentru Ucraina.

În aceeași zi, Banca Mondială a anunțat un pachet de ajutor de urgență de 3 miliarde USD pentru Ucraina, iar Fondul Monetar Internațional a declarat că ia în considerare solicitarea Ucrainei de finanțare de urgență.

„Toate aceste ajutoare sunt binevenite pentru următoarele zile sau săptămâni, însă este nevoie de un răspuns și mai ambițios care să ia în calcul toate implicațiile acestei crize în funcție de evoluția agresiunii militare din Rusia, de la sprijinul refugiaților pe termen scurt, mediu și lung, până la implicațiile sancțiunilor asupra economiei europene și asupra facturilor la energie”, declară Nicu Ștefănuță.

„Lumea, așa cum o știm, se pregătește să intre într-o noua eră, mai nesigură, însă de data aceasta avem șansa să ne aflăm de partea bună a istoriei, în cea mai puternică Alianță. Fără pace și fără siguranță nu poate să existe democrație și prosperitate, ori exact acestea sunt prioritățile noastre”, adaugă eurodeputatul Nicu Ștefănuță, în contextul negocierilor grele pentru bugetul UE pentru 2023, ale cărei priorități vor fi votate pe 16 martie 2022.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Nicu Ștefănuță: Votul PE privind pachetul „Fit for 55”, decisiv pentru combaterea schimbărilor climatice. Am reușit, alături de grupul Renew Europe, să las o planetă curată generațiilor viitoare

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Parlamentul European a votat miercuri setul de propuneri legislative „Fit for 55”, o piatră de temelie în ceea ce privește reducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră – cu cel puțin 55% până în anul 2030, iar eurodeputatul Nicu Ștefănuță (USR, Renew Europe) a fost la cârma negocierilor unuia dintre cele mai sensibile, dar și cele mai percutante dosare care formează acest mega pachet, și anume CBAM sau Mecanismul UE de Ajustare la Frontieră a Emisiilor de Dioxid de Carbon.

Prin propunerea acestui mecanism, se va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul unei game specifice de produse (ciment, fier, oțel, aluminiu, îngrășăminte, energie electrică).

„Situația nu este deloc una roz atunci când aflăm de la experți că au trecut mai bine de 4 milioane de ani de când nu s-au mai înregistrat cantități atât de mari de dioxid de carbon. Într-adevăr, a pune preț pe carbon nu este o sarcină deloc ușoară, însă prin acest mecanism, CBAM, schimbarea are loc cu adevărat. Practic, adoptăm o măsură climatică care să prevină riscul relocării producției de produse din industrii intens poluatoare și a emisiilor de dioxid de carbon, asigurând totodată compatibilitate cu normele Organizației Mondiale a Comerțului” a declarat Nicu Ștefănuță.

În calitatea de raportor al grupului Renew Europe pentru acest dosar, Nicu Ștefănuță a propus o serie de amendamente, printre cele mai importante numărându-se:

  1. Implementarea până în anul 2032 a mecanismului CBAM cu un ritm gradual care permite producătorilor să își adapteze investițiile;
  2. Crearea unei „frâne de urgență”, respectiv posibilitatea de a ajusta calendarul sau ritmul de implementare, dacă acest lucru se dovedește necesar;
  3. Măsuri care îmbunătățesc transparența și oferă predictibilitate pentru producători;
  4. Extinderea scopului mecanismului și către produse mai complexe, ci nu doar materii prime;
  5. Crearea unei singure autorități centralizate pentru gestionarea mecanismului CBAM;

„Deoarece schimbările climatice se resimt la nivel global, iar nivelul ridicat al emisiilor nu se oprește la granițe, Uniunea Europeană și-a asumat rolul de lider în lupta pentru climă, fapt care a fost încă o dată demonstrat ieri, în plenul Parlamentului European” a adăugat europarlamentarul Nicu Ștefănuță.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, acest mecanism poate fi considerat un instrument de diplomație climatică și își propune să se asigure că reducerea emisiilor la nivel european contribuie la scăderea emisiilor globale, în loc să mute producția cu emisii ridicate de dioxid de carbon în afara Europei. Prin această propunere, Uniunea Europeană își dorește și să încurajeze adoptarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din țările din afara UE deoarece cu cât există mai multe voci care vorbesc la unison și au obiective comune, cu atât șansele de reușită în această luptă cresc.


Nicu Ștefănuță este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European și membru supleant în Comisia pentru Comerț Internațional.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Nicu Ștefănuță, negociatorul-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE: Bugetul trebuie să răspundă nevoilor românilor – creșterea prețurilor la energie, inflație și ajutor pentru refugiați

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță (USR, Renew Europe), negociatorul șef al Parlamentului European privind bugetul Uniunii Europene pentru anul 2023, a pledat marți ca bugetul UE să fie suficient de mare încât să răspundă nevoilor actuale ale românilor – creșterea prețurilor la energie, inflație, ajutor pentru refugiați.

În calitatea sa de Raportor General al Parlamentului European pentru bugetul UE al anului 2023, eurodeputatul sibian a participat marți, 7 iunie, la o întâlnire a Comisiei pentru Bugete, la care a fost prezentată propunerea Comisiei pentru bugetul anului 2023, de către Comisarul European pentru Budget și Resurse Umane, Johannes Hahn, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Nicu Ștefănuță a avertizat că propunerea prezentată de către Comisie nu include răspunsuri clare pentru războiul din Ucraina și criza refugiaților. Propunerea, în stadiul său actual, nu aduce soluții financiare pentru reducerea dependenței Europei de gazul și petrolul rusesc, nu identifică soluții pentru combaterea inflației și creșterea prețurilor și nu prevede un mecanism clar de răspuns în cazul unei crize de foamete în regiunea sudică a Uniunii.

Nicu Ștefănuță a scos în evidență faptul că bugetul UE poate contribui la creșterea stabilității democratice și a siguranței în regiune. Dincolo de aceste teme mari, acesta a vorbit despre accelerarea tranziției verzi și digitale, despre creșterea bugetului Parchetului European, despre nevoile tinerilor, dar și despre necesitatea accelerării absorbției fondurilor europene și a PNRR pentru relansarea economiei.

“Ca român, simt o mare responsabilitate să contribui la negocierea poate a celui mai dificil buget al Uniunii Europene. Banii sunt limitați, însă mă voi lupta ca bugetul UE să fie unul ambițios și folosit cât mai bine, astfel încât din acei 170 de miliarde de euro, România să poată beneficia de ajutor la timp pentru marile reforme de care are nevoie. Am atras atenția, de asemenea, că orice întârziere a statelor membre poate fi un risc de a pierde banii de care economiile țărilor au nevoie”, a declarat europarlamentarul sibian Nicu Ștefănuță.

Fondurile europene sunt sursa majoră de venituri pentru mari investiții, atât în sectorul public, cât și în cel privat – spitale, școli, grădinițe, renovări de clădiri, drumuri și autostrăzi, etc. Avem deja exemple de bune practici, locuri din România care au fost complet schimbate datorită proiectelor implementate cu finanțare europeană, afaceri private care au demarat cu ajutorul fondurilor de la UE, fermieri români care au trecut la etapa următoare a unei agriculturi moderne.

“La Bruxelles, facem tot ce ne stă în putere să punem interesele românilor în negocierile dosarelor importante. Apoi dăm ștafeta implementării decidenților naționali, iar aici încep să se complice lucrurile, în special din cauza instabilității politice. Este nevoie, de asemenea, de o implicare pro-activă a autorităților, de promovarea felului în care se pot absorbi eficient fondurile europene. Mă gândesc chiar la un program național destinat tuturor comunelor, care să conțină ghiduri simple, exemple de urmat, pași concreți despre cum trebuie scris un proiect pentru renovări, drumuri, școli, izolare termică etc.” a adăugat europarlamentarul Nicu Ștefănuță.


Citiți și

Nicu Ștefănuță a fost desemnat negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE 2023, fiind abia al doilea român care va deține această responsabilitate

Bani de la UE pentru economie, refugiați și tineri: prioritățile raportorului Nicu Ștefănuță pentru bugetul UE


În etapa următoare, Consiliul își va adopta poziția cu privire la proiectul de buget, iar Parlamentul va răspunde înainte de începerea perioadei de conciliere, care va avea loc în toamnă și care presupune atingerea unui compromis între cele trei instituții ale UE. Negocierile bugetare, începute acum un an, trebuie să se încheie cu un acord până la finalul anului.

Nicu Ștefănuță este europarlamentar USR.

Este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European și membru supleant în Comisia pentru Comerț Internațional.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Bani de la UE pentru economie, refugiați și tineri: prioritățile raportorului Nicu Ștefănuță pentru bugetul UE

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul USR Nicu Ștefănuță (Renew Europe), în calitate de raportor general pentru bugetul UE pentru anul 2023, a negociat poziția Parlamentului European, care va servi drept bază pentru stabilirea cheltuielilor și nevoilor majore ale anului viitor.

Negocierile conduse de europarlamentarul român între diferitele grupuri politice au dus la un consens care a fost votat astăzi în Parlamentul European, cu o largă majoritate.

„Prioritățile mele sunt clare: relansarea economică prin fonduri europene și PNRR, sănătate, mediu și digitalizare, fonduri suficiente pentru Parchetul European, burse de studiu mai multe și mai generoase prin Erasmus+, bani pentru apărare și securitate, ajutor umanitar și financiar pentru Ucraina și țările care primesc refugiați”, a transmis Nicu Ștefănuță, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Deși costul exact al crizei refugiaților ucraineni și al impactului războiului din Ucraina pentru economia europeană nu este cunoscut încă, un lucru este cert: „UE trebuie să vină cu un sprijin financiar ambițios, să ajute statele membre și țările care găzduiesc refugiații să atenueze presiunea consecințelor asupra energiei, agriculturii, economiei și securității și acesta va fi rolul meu, să mă asigur că UE va ajuta cetățenii și statele membre care au cea mai mare nevoie de sprijin”, adaugă eurodeputatul.

Citiți și: Parlamentul European solicită ca bugetul UE pentru 2023 să fie „orientat spre viitor” și să abordeze consecințele războiului din Ucraina

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță vorbește, de asemenea, despre redresarea economică rapidă după pandemia de COVID-19, prin implementarea fără întârziere a PNRR și a fondurilor structurale. Statele membre riscă să piardă fondurile pentru anul 2022, precum și o parte din fondurile rămase din 2021 dacă programele operaționale nu vor fi aprobate de către Comisia Europeană până la finalul anului.

Bugetul UE va ajuta la investiții necesare în sănătate, în sectorul energetic, în digitalizare. Este vorba despre bani pentru reforme, care dacă vor fi bine cheltuiți, vor aduce beneficii cetățenilor Uniunii.

O altă prioritate a europarlamentarului Nicu Ștefănuță este ca Parchetul European să aibă fonduri suficiente pentru a recupera banii furați de corupți. În doar 7 luni de activitate, Parchetul European condus de Laura Codruța Kovesi a arătat că în România există suspiciuni pentru frauda cu TVA și fonduri europene de peste 1,3 miliarde de euro.

Pentru europarlamentarul sibian Nicu Ștefănuță, tineretul a fost mereu o prioritate. Acesta luptă pentru burse mai multe și mai generoase pentru Erasmus+, dar și pentru ca studenții să primească banii necesari pentru transport și asigurarea cazării înainte de a pleca din țară, pentru ca niciun student să nu fie descurajat să aplice pentru aceste burse.

Nu în ultimul rând, pentru că Uniunea Europeană are un rol geopolitic important pe scena internațională, UE trebuie să ajute, prin bugetul anului 2023, statele din vecinătate, precum și țările care primesc refugiați din Ucraina. Bugetul 2023 trebuie, de asemenea, să ajute la consolidarea programelor de securitate și apărare, cum ar fi facilitarea mobilității militare sau creșterea bugetului pentru Fondul European pentru Apărare.

Bugetul anului 2023 este al treilea buget anual din Cadrul Financiar Multianual 2021- 2027. Bugetul va juca un rol important în îndeplinirea obiectivelor pe termen lung și ale priorităților politice convenite de Uniune, contribuind la redresarea economiei europene în urma pandemiei de COVID-19. Bugetul pentru anul 2023 va răspunde, de asemenea, șocurilor economice, energetice, umanitare și de securitate în urma invaziei rusești în Ucraina.


Nicu Ștefănuță este europarlamentar USR și este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European, coordonator al Comisiei Pentru Lupta Împotriva Cancerului și supleant în Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL24 mins ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

SUA26 mins ago

Secretarul de stat american: Putin a eșuat în obiectivul său strategic în Ucraina, acela de a pune capăt suveranității și independenței acestei țări

U.E.31 mins ago

Josep Borrell subliniază că extinderea UE cu țările care doresc și sunt capabile să îndeplinească condițiile nu este o „favoare”: Este în interesul nostru strategic

ROMÂNIA1 hour ago

Ministrul Bogdan Aurescu îl primește la București pe omologul sârb. Se va discuta parcursul european al Serbiei și viitorul proiectelor comune

G71 hour ago

G7: Johnson a arătat “entuziasm” pentru Comunitatea Politică Europeană propusă de Macron, care ar permite “reangajarea” Regatului Unit în Europa după Brexit

G72 hours ago

Liderii G7 îl ironizează pe Putin: “Ne păstrăm sacourile? Sau le scoatem?”/ “Avem dreptul la o demonstraţie de echitaţie cu torsul gol”

ROMÂNIA13 hours ago

Nicolae Ciucă: Decizia SUA de a finanța cu 14 milioane de dolari studiile pentru reactoare modulare în România confirmă soliditatea Parteneriatului Strategic

ROMÂNIA15 hours ago

Klaus Iohannis salută anunțul lui Joe Biden de la summitul G7: SUA vor aloca 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a dezvoltării unui reactor nuclear modular în România

G716 hours ago

Liderii G7 au lansat Parteneriatul pentru infrastructură globală. Construirea unui reactor nuclear modular în România, printre proiectele emblematice ce vor fi finanțate

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Președinta Comisiei Europene anunță că „impactul global negativ al războiului Rusiei în Ucraina” este în centrul discuțiilor de la summitul G7

INTERNAȚIONAL24 mins ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi4 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL6 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL7 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Team2Share

Trending