Connect with us

Ramona Mănescu

Eurodeputatul Ramona Mănescu (PPE): A face din România un caz special, în contextul Președinției, subminează definitiv șansa noastră de a fi pe picior de egalitate cu ceilalți

Published

on

Eurodeputatul Ramona Mănescu (PPE) vorbește, într-o postare pe pagina personală de internet, despre oportunitățile și provocările cu care România se confruntă în perioada exercitării primului său mandat de președinție rotativă a Consiliului Uniunii Europene, punând accentul în special pe capacitatea diplomatică și administrativă a țării noastre pentru a-și redefini imaginea și crește prestigiul la nivel european în acest moment unic. 

Atunci când vorbește despre oportunitățile pe care le prezintă deținerea Președinției Consiliului, Ramona Mănescu se referă la faptul că  România își poate demonstra expertiza regională în câteva chestiuni esențiale pentru unitatea și securitatea UE, precum lupta împotriva criminalității informatice, combaterea dezinformării și știrilor false care amenință alegerile europene din mai și care, așa cum au avertizat experții români de multe ori, fac parte din războiul hibrid care originează în Estul Europei, asigurarea stabilității în regiunea Mării Negre, atât din punct de vedere militar, cât și economic, și, nu în ultimul rând, securitatea energetică. De altfel, o președinție de succes înseamnă un mandat al cărui bilanț este pozitiv în privința acordurilor legislative încheiate în urma negocierilor inter-instituționale, mediate dintr-o poziție imparțială de statul membru care deține președinția rotativă a Consiliului, lămurește europarlamentarul român. În acest sens, ea amintește activitatea de gestionare a dosarelor cu miză de pe agenda UE din primele două luni de mandat ale României, în care Președinția a obținut încheierea a 25 de dosare doar în luna februarie, la care se adaugă marile succese cu Directiva Gazului și Directiva privind drepturile de autor. Pe aceste rezultate care au uimit funcționarii de la Bruxelles, spune aceasta, Președinția română își poate consolida mandatul în continuare și poate dovedi că este un partener de încredere al statelor membre. 

Pe de alta parte, provocările cu care se confruntă România pe parcursul celor șase luni de mandat, și la care face referire Ramona Mănescu ca având potențialul de a afecta imaginea Președinției, sunt generate de luptele politice de la nivel național care sunt proiectate la Bruxelles, de neîncrederea exprimată public de nenumărate ori de reprezentanți români privind capacitatea instituțională a corpului de funcționari ai Președinției, dar, cel mai important, de posibilitatea ca însăși România să rateze valorificarea pe deplin a expertizei și resursei umane deținute.

Pentru o înțelegere mai aprofundată a celor transmise de eurodeputatul Ramona Mănescu, redăm integral textul scris de aceasta:

,,Consiliul Uniunii Europene este un pol de decizie esențial în structura europeană, alături de Parlament și Comisie. De aceea, exercitarea Președinției Consiliului Uniunii Europene oferă României, în primul rând, posibilitatea de a aduce în prim-planul atenției priorități naționale și regionale, bineînțeles, în convergență cu cele europene.

Este de asemenea o șansă unică, prin care România își poate redefini imaginea și crește prestigiul.

Pe de altă parte, acest mandat este momentul în care România se poate poziționa definitiv, dincolo de orice dubiu, în centrul proiectului european, ca partener serios, responsabil și de încredere. Trebuie să demonstrăm capacitatea de a gestiona dosare mari, ce depășesc cu mult ca importanță granițele țării.

Atingerea obiectivelor asumate de România în mandatul său echivalează cu o președinție de succes, înseamnă mai bine pentru România și mai bine pentru întreaga Uniune Europeană.

Bineînțeles, unele obiective asumate favorizează în mod special România, profilul nostru de țară potrivindu-se în mod fericit cu teme precum „îmbunătățirea rezilienței Uniunii la atacuri cibernetice”, „combaterea dezinformării online și a știrilor false” sau „reafirmarea importanței Mării Negre pe agenda Uniunii Europene, inclusiv din perspectiva revigorării Sinergiei Mării Negre”.

În privința siguranței cibernetice, România are un avantaj, atât în ceea ce privește expertiza cât și în ce privește resursa umană.

Am avut și avem parte de vecinătăți nu foarte prietenoase. Nevoia ne-a obligat să găsim căi de a rezista presiunilor și provocărilor. Dacă nu am fi făcut-o, astăzi nu am fi fost nici în NATO și nici în UE.

De pe această poziție, sunt convisă că România poate fi un pol de stabilitate.

Am demonstrat această capacitate în repetate rânduri și pe teme diferite, în care opinia României s-a dovedit a fi cea corectă.

Să ne amintim de poziția echilibrată și realistă pe care a avut-o România în privința migrației necontrolate și a amenințărilor pe care le aduce. Statele Membre care, la început, susțineau fără rezerve migrația către Europa, au ajuns, datorită presiunii propriilor cetățeni, să condiționeze și, în unele cazuri, să restricționeze migrația. Ceea ce România a susținut încă de la început: „migrația controlată și rezolvarea problemelor în țările de origine”, reprezintă acum pilonul central al politicii europene privind migrația.

Vorbind despre siguranță în Europa, putem evoca și faptul că România, alăuri de state partenere din centrul și estul Europei, a atras atenția de foarte multe ori în privința amenințării reale a războiului hibrid, venind dinspre Rusia. Abia acum Uniunea Europeană are instrumente de răspuns în această privință și conșientizează gravitatea situației.

Pe astfel de exemple mă bazez când spun că România poate și trebuie să folosească această experință și capacitate pentru a-și creste profilul de țară și a se impune drept un pol de securitate.

România poate folosi oportunitatea Președinției pentru a demonstra că este capabilă să gestioneze cu succes acest domeniu.

Dacă facem bilanțul primelor două luni, vedem că România a început deja să aducă dovezi concrete că se ridică cu succes la nivelul cerut de momentul actual.

În domeniul securității, de exemplu, sunt alegerile pentru viitorul Parlament European. Spre deosebire de procesele electorale anterioare, de această dată ele sunt amenințate de interferențe externe Uniunii Europene. Tocmai de aceea, alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019 sunt privite ca un dosar legat de securitatea europeană – de rezultatul lor va depinde noua configurație politică a legislativului cât și pe cea a Comisiei.

Amenințarea este reală și am văzut deja problemele generate în cazul SUA sau al Brexitului. Tocmai de aceea, atât Comisia cât și Parlamentul și Consiliul sunt extrem de îngrijorate și preocupate de asigurarea corectitudinii și independenței alegerilor.

România, acordă importanța cerută acestui subiect, iar eforturile de coordonare și mediere au făcut ca pe 19 februarie, Consiliul Afaceri Generale, prezidat de România, să adopte deja o serie de Concluzii cu privire la garantarea de alegeri europene libere și corecte.

Pentru prima dată, în cei 40 de ani de alegeri europene, va exista o rețea europeană dedicată combaterii campaniilor de dezinformare.

Rapiditatea reacției este un factor foarte important și tocmai de aceea, printre concluziile Consiliului se află și imperativitatea existenței unui Sistem Rapid de Alertă, perfect funcțional până în alegeri.

Amenințările nu vin însă doar dinspre încercările de manipulare a opiniei publice ci și din partea atacurilor cibernetice la adresa sistemelor și infrastructurilor electorale.

Președinția Română pune presiune pe Statele Membre în a implementa sisteme de protecție adecvate și a colabora cu parteneri internaționali relevanți, precum G7 sau NATO.

Acești pași concreți, făcuți sub coordonarea României, îmi amintesc declarația recentă a Președintelui Juncker, care a spus că România poate reda speranța UE. Același Juncker, în mandatul pe care i l-a dat Comisarului pentru Economie Digitală, în mai 2017, și întărit prin discursul despre Starea Uniunii din septembrie 2018, a atras atenția asupra potențialului impact al campaniilor de dezinformare nu doar asupra alegerilor ci asupra întregii funcționări a Uniunii Europene.

Campaniile de dezinformare, profesionist organizate, susținute de resurse umane, financiare și informaționale extrem de serioase sunt, de fapt, o componentă de bază a războiului hibrid. Deși termenul de „război” sperie, ne place sau nu, acceptăm sau nu, războiul hibrid este real, se întâmplă astăzi, iar România (alături de UE) este o țintă.

În contextul apropiatelor alegeri pentru Parlamentul European, UE este extrem de îngrijorată și preocupată de amenințarea războiului hibrid și a campaniilor de dezinformare.

Din păcate, cu toții ne-am mobilizat foarte încet în a veni cu un răspuns eficient la această amenințare care, să avem curajul să o spunem, vine de la est.

În martie 2019 se fac patru ani de la solicitarea Consiliului European[2], de a formula un răspuns adecvat la campaniile de dezinformare derulate de Rusia.

Dacă tancurile unei puteri străine s-ar așeza pe granița țării, ne-ar lua patru ani pentru a răspunde amenințării?

Astăzi însă, suntem în punctul în care putem spune că, în sfârșit, putem trece la acțiune. Există un Cod de bune practici de autoreglementare la nivelul UE privind dezinformarea, destinat marilor platforme online, iar în decembrie 2018, a fost prezentat de către Comisia Europeană, un Plan de Acțiune, care conține măsuri concrete de contracarare a dezinformării.

Președinția Română a Consiliului UE trebuie să promoveze o punere în aplicare rapidă a acestui Plan de Acțiune. Aceasta poate fi una dintre contribuțiile majore ale României la construcția unei Europe mai sigure, mai ferme în susținerea propriilor valori, mai stabile și mai democratice.

Nevoia de succes este cu atît mai mare cu cât alegerile pentru viitorul Parlament European trebuie să aducă certitudini, încredere și stabilitate. Nu este vorba doar de o datorie ci și de un interes. 

Nu toate acțiunile Uniunii Europene sunt însă orientate spre securitate sau defensivă. În cadrul Pilonului 3 „Europa, actor global”, România poate și trebuie să promoveze și atitudini ofensive, care să arate lumii întregi că Europa se poate impune când susține cauze drepte, și nu doar în dosare precum Schimbările Climatice sau Drepturile Omului.

La fel, România trebuie să-și ia în serios rolul de actor principal la granița de est a UE și a NATO. Este contextul ideal pentru a ne afirma, dintr-o poziție de prim-plan.

Este și un exemplu perfect al modului în care, în cadrul Președinției asigurate de România, pot fi susținute interesele naționale, în convergență cu cele europene.

Când vorbim despre Marea Neagră, bineînțeles că nu vorbim doar despre securitate militară ci și despre securitate energetică și despre promovarea intereselor economice ale României.

În cele două luni de la preluarea mandatului, România poate spune că deja marcheză reușite semnificative. Unii ar spune că „este o surpriză din partea României pentru partenerii europeni”. Eu spun că este o confirmare a unor capacități reale de care dispune România în domeniul diplomatic și instituțional.

Directiva Gazului este, de departe, cel mai puternic exemplu.

Pe 12 februarie, in dialogul tripartit dintre Parlament, Consiliu si Comisie s-a ajuns la un acord formal asupra modificarilor Directivei Gazului. Acordul provizoriu cu Parlamentul European a fost obținut la numai două zile lucrătoare după ce Comitetul Reprezentanților Permanenți i-a acordat președinției Consiliului mandatul de a începe negocierile.

Proiectul conductei Nord Stream 2 are un cost estimat la aproape 15 miliarde de euro. Principala țintă a modificărilor Directivei Gazului o reprezintă exact acest proiect.

În ciuda tensiunilor politice enorme din jurul subiectului, Romania a reușit să încheie negocierile la doar câteva săptămâni după preluarea președinției în ianuarie. Aceasta în ciuda așteptărilor pesimiste care nu dădeau nicio șansă unui rezultat pozitiv rapid.

Și nu este vorba doar despre așteptări pesimiste ci și despre presiuni și intervenții. Pana acum, cu sprijinul unor președintii ale Consiliului mai favorabile Rusiei – cea bulgară și cea austriacă, Germania a reusit să tot întârzie adoptarea unei concluzii.

Nu a mai fost cazul și acum, în ciuda insistențelor telefonice ale Berlinului, care a testat, fără succes, presiunea firului scurt cu Bucureștiul.

Dacă România ceda presiunilor și se alinia la jocul amânărilor practicat de Berlin, cele șase luni câștigate ar fi fost suficiente pentru ca proiectul Nord Stream 2 să facă un pas decisiv.

El are ca termen de finalizare decembrie 2019. Chiar daca Finlanda, care va prelua în iulie Președinția rotativă de la România, ar fi concluzionat dosarul, Nord Stream 2 nu ar mai fi fost evaluat din perspectiva unui „proiect viitor” ci al unuia deja implementat – situație net avantajoasă pentru Gazprom și Rusia.

România este în mod clar principalul câștigător al negocierilor complicate din jurul acestui dosar. Iar această afirmație vine chiar din partea celor mai importante publicații din Bruxelles, precum Politico.

Dar nu doar România câștigă, ci întregul proiect european are de câștigat, și acest lucru a fost clar recunoscut de Comisie, prin vocea Comisarul pentru Energie.

Modificarile Directivei Gazului aduc obligativitatea de a juca după aceleași reguli pentru toate proiectele care doresc să livreze gaz Uniunii Europene.

Sunt limitate mult influențele politice, prețurile preferențiale și lipsa de transparență. Rusia nu va mai putea folosi livrările de gaze drept instrumente de influență politică și economică în interiorul UE.

Proiectele actuale în care e implicată România, precum BRUA, dar și valorificarea rezervelor energetice din Marea Neagră, câștigă de pe urma acestei noi legislații. În contextul unei legislații clare, ce oferă condiții egale pentru toți, este mult mai usor de atras finanțare și sprijin pentru proiectele din domeniul energiei.

Am spus deja că România oferă exemple concrete și consistente, ale unui mandat de succes la Președinția Consiliului UE.

Dar nu trebuie să uităm de unde am pornit.

Chiar cu un an înainte să preluăm această Președinție, am văzut o campanie agresivă împotriva României.

Această campanie s-a intensificat în ultimele trei luni ale lui 2018.

Au fost chiar speculații conform cărora România nu va prelua această Președinție, deși nu există un mecanism care să ducă la așa ceva.

Toate campaniile media au avut impact asupra încrederii generale. Aceasta și pentru că publicul larg nu cunoaște în detaliu mecanismele de funcționare instuționale.

Pornind de la acest context negativ este încurajator să vedem cum aceleași media au recunoscut ulterior reușitele României, punctând în special finalizarea negocierilor și închiderea dosarului Directivei Gazului.

Nu este vorba doar despre Directiva Gazului, care a trenat, atât pe mandatul Președințiilor Bulgară și Austriacă, ci și despre Directiva privind Dreptul de Autor. Acesta este un alt dosar pe care discuțiile se poartă de trei ani de zile. România a reușit pe acest dosar să obțină atât susținerea Statelor Membre ale UE pentru un text de compromis, cât și acordul Parlamentului European făcând doi pași decisivi spre închiderea dosarului ce mai așteaptă doar confirmarea Statele Membre în cadrul Consiliului UE.

De fapt, dacă ne uităm astăzi pe rezultatele Președinției Române, vom vedea cel puțin 25 de acorduri, doar în luna februarie!

Temele sunt extrem de diverse și acoperă practic absolut toate domeniile de competență ale Consiliului, de la securitate la digitalizare și de la mediu la piețe financiare.

Începutul foarte bun al României în ianuarie și februarie, pe care îl putem cu toții vedea, ne obligă și mai mult în lunile ce urmează.

O Președinție de succes se remarcă dacă dovedește o serie de calități, și are un bilanț final pozitiv. Deși țara care o asigură se schimbă, Președinția are caracter permanent și unic. De aceea, coordonarea și continuitatea între țările care dețin Președinția, între persoanele implicate în Președinție și diferitele formațiuni ale Consiliului sunt esențiale.

Această coordonare și colaborare nu trebuie să aibă loc doar între Bruxelles și București, ci și în interior, între puterile statului.

Președinția trebuie să fie neutră și imparțială. Aceasta deoarece ea nu poate nici favoriza interesele altor state membre, nici împinge preferințele naționale în fața celor europene.

Președinția nu poate fi politizată. O astfel de abordare ar șubrezi capacitatea și performanțele Președinției, în detrimentul României și al Uniunii Europene.

Este esențial să nu cădem în păcatul de a muta lupta politică internă de la București la Bruxelles.

A face din România un caz special, în contextul Președinției, subminează definitiv șansa noastră de a fi pe picior de egalitate cu ceilalți. Și cred cu tărie că românii merită această șansă oferită de Președinția Consiliului UE, de a fi priviți cu mai mult respect.

Mai mult, din experiența anilor petrecuți în Parlamentul European, pot spune cu certitudine că vocile care lovesc în propria țară sunt ascultate, sunt folosite, dar niciodată nu câștigă respectul celorlalți.

Să nu uităm că avem destule atacuri din exterior, de care trebuie să ne ferim. Poate și din acest motiv trebuie să fim puternici și uniți în interior.”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Conferința ”Fake news- un pericol la adresa democrației”. Europarlamentarul PPE Ramona Mănescu: Avem obligația de a ne forma propriile opinii și de a verifica informația

Published

on

Avem obligația de a ne forma propriile opinii și de a verifica informația, a declarat europarlamentarul PPE Ramona Mănescu în cadrul conferinței ”Fake news – un pericol la adresa democrației”, organizat de Forumului Europolis în parteneriat cu Comisia pentru Afaceri Europene a Camerei Deputaților.

”Din 2014, de la anexarea Crimeei, am văzut cum Parlamentul European, Consiliul, Comisia Europeană și unele guverne au acționat în raport cu ceea ce reprezintă astăzi războiul hibrid. Dezinformarea a fost întotdeauna o armă utilizată în război, din timpuri străvechi. Astăzi însă, cu tehnologiile actuale, t

 

otul este dus la un cu totul alt nivel. Internetul și social media au schimbat profund tot ce este legat de informație. În acest nou context, am început să vorbim despre <<fake news>>, <<dezinformare>> și vulnerabilitățile pe care societatea noastră le are în fața lor, doar de prin 2015 încoace”, a precizat eurodeputatul român în cadrul evenimentului care a reunit specialiști de prestigiu din mediul universitar, politic, jurnalistic și cibernetic.

Ramona Mănescu a explicat că dezinformarea, care este diferită de publicitate, prezintă trei elemente: manipularea opiniei publice, deturanrea mijloacelor de propagare, scopuri politice (interne sau externe).

”Clientul este cel care suportă consecințele dezinformării. În publicitate, transmițătorii sunt televiziunile, presa scrisă, mediul online. În cazul dezinformării, opinia publică devine transmițător, propagand și rostogolind mesajele. De asemenea, tema, în cazul dezinformării, este indusă și prezentată ca o temă cerută de cetățeni ca fiind principala lor preocupare. Ținta o reprezintă opinia publică”, a completat eurodeputatul român.

Ramona Mănescu a explicat că ”majoritatea opiniei publice, uneori o cvasi-unanimitate, iese din sfera raționalului și nu mai percepe realitatea. Tema vizează zona emoțională, care în cele mai multe situații domină rațiunea. Dezinformații devin dezinformatori la rândul lor”, a mai spus aceasta.

Europarlamentarul român a mai spus că varianta favorită este cea a maniheismului, ”prin crearea artificială a două tabere – cei buni și cei răi. Pe o bază pre-existențială, uneori extrem de firavă, se construiește și alimentează ostilitatea”, a mai spus Ramona Mănescu.

Amintim că în luna martie, eurodeputații au adoptat o rezoluție prin care condamnă acțiunele agresive în creștere din partea Rusiei, Chinei, Iranului și Coreei de Nord ”care încearcă să submineze fundamentele și principiile democrațiilor europene, precum suveranitatea tuturor țărilor Parteneriatului Estic”.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eliminarea conținutului cu caracter terorist din mediul online. Europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE): Sunt necesare termene clare și măsuri de coerciție dacă vrem ca cei care promovează conținut ilegal să fie aduși în fața justiției

Published

on

Dacă dorim cu adevărat ca cei care creează, distribuie și promovează conținut cu caracter ilegal, incitând la comiterea unor acte de terorism în acest caz, să fie aduși în fața justiției, măsurile de coerciție, termenele clare și obligativitatea de a acționa sunt necesare, a declarat pentru CaleaEuropeană.ro europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE).

Eurodeputatul român a mai spus că nu ne mai putem baza doar pe măsuri voluntare ”atunci când avem conținut cu un evident caracter terorist, dar și în cazul campaniilor de dezinformare sau altor forme de caracter ilegal sau subversiv”.

”Va exista mereu o opoziție, iar multe dintre argumentele celor care se opun oricărei forme de cenzură sunt valide într-o lume perfectă. Din păcate, nu trăim într-o astfel de lume și suntem obligați să luăm măsuri pentru a apăra viața, securitate, valorile și democrația de care ne bucurăm astăzi. Semnalul dat de către Parlamentul European este clar și el trebuie să se regăsească, cât mai rapid, în legislația și practica statelor membre”, a transmis europarlamentarul Ramona Mănescu.

Precizăm faptul că Parlamentul European a votat joi o propunere privind combaterea utilizării abuzive a serviciilor de găzduire pe internet în scopuri teroriste.

Companiile de internet sunt obligate să elimine conținutul care incită la terorism în maximum o oră după primirea unui ordin din partea autorităților compente, pentru a combate radicalizarea și pentru a contribui la securitatea publică.

Odată ce o companie de internet care activează în UE și care găzduiește conținut încărcat de utilizatori (cum ar fi Facebook sau YouTube) primește un ordin de îndepărtare a acestuia de la autoritatea națională competentă, va avea la dispoziție doar o oră pentru a-l elimina sau a dezactiva accesul la informațiile respective în toate statele membre ale UE. Cu toate acestea, companiile de internet nu vor fi, în general, obligate să monitorizeze informațiile pe care le transmit sau să le stocheze, și nu vor trebui nici să caute în mod activ fapte care să trimită la activitatea ilegală.

Pentru a ajuta platformele mai mici, deputații europeni au decis că, atunci când o companie nu a primit niciodată o cerere de eliminare a conținutului ilegal, autoritatea competentă ar trebui să o contacteze, pentru a-i furniza informații cu privire la proceduri și termene, cu cel puțin 12 ore înainte de a emite prima cere de eliminare a conținutului găzduit.

Dacă o companie a fost supusă unui număr important de ordine de eliminare a conținutului cu caracter terorist, autoritățile pot cere să implementeze măsuri specifice suplimentare (de exemplu, raportarea regulată către autorități sau creșterea resurselor umane). Deputații din cadrul Comisiei pentru Libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) au convenit să nu impună obligația de a monitoriza conținutul încărcat, dar nici utilizarea instrumentelor automate.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE) a participat în cadrul ultimei întrevederi a Comisiei pentru Transport și Turism (TRAN) la Bruxelles

Published

on

Odată cu încheierea legislaturii Parlamentului European și înainte ca unii europarlamentari  să își înceapă campania electorală pentru alegerile europene, iar alții să urmeaze o altă cale, europarlamentarul Ramona Mănescu (EPP) a participat la ultima reuniune a TRAN care a avut loc în data de 11 aprilie în Bruxelles.

În cadrul întrevederii, comisarul european pentru transport și turism, Violeta BULC, a prezentat un rezumat al lucrărilor comisiei TRAN  din această legislatură: “Sunt deosebit de mândră că această relație foarte strânsă cu voi vă aduce are atâtea rezultate”.

Munca și colaborarea au dus la:

1. Adoptarea a cel puțin 30 de acte legislative noi începând din noiembrie 2014 – aproape 10% din cele 327 de acte adoptate până acum de acest Parlament!

2. Și progrese foarte semnificative în ceea ce privește alte 16 noi propuneri legislative (din 173 – din nou aproape 10%!) asupra cărora Parlamentul va continua să lucreze după alegeri.

“Aceste cifre vorbesc în mare măsură vorbesc de la sine. Acestea sunt un răspuns direct pentru cei care au considerat – mai ales la începutul mandatului nostru – că transportul ar putea să nu primească prioritatea pe care o merită. Transportul este, de fapt, în vârful agendei politice a UE! Am reușit să-l punem în centrul multor priorități Juncker “:

  • ca parte a agendei noastre pentru creștere, locuri de muncă și investiții;
  • ca o componentă esențială a pieței unice digitale;
  • ca principal contribuitor al strategiei noastre de decarbonizare în cadrul strategiilor Uniunii Energiei și Climatice;
  • printre acțiunile pentru o piață internă mai aprofundată și mai corectă;
  • în cadrul pilonului european al drepturilor sociale;
  • ca parte a strategiei de apărare a UE;
  • dar, de asemenea, ca un sector care face UE un actor global mai puternic

Timp de 5 ani, comisia TRAN a finalizat 46 de dosare legislative, dar și multe alte inițiative nonlegislative, “am dezvoltat o politică coerentă a Uniunii Transporturilor”, a declarat comisarul european. Toate aceste acte legislative au avut la bază acțiuni concrete pentru oameni – de exemplu pentru a îmbunătăți siguranța rutieră sau pentru a face transportul mai atractiv, în special pentru femei și pentru tineret.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending