Connect with us

PPE

Eurodeputatul Vlad Nistor: Uniunea Europeană a căzut la Ankara într-un joc politic care nu a făcut decât să-i consolideze poziția de slăbiciune

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Uniunea Europeană a căzut la Ankara într-un joc politic care nu a făcut decât să-i consolideze poziția de slăbiciune, a afirmat eurodeputatul Vlad Nistor, negociator din partea grupului PPE pe raportul privind bilanțul relațiilor UE-Turcia, pregătit de Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European.

 

„Dincolo de faptul că știm cu toții cât de grave sunt încălcările drepturilor omului în Turcia, cât de grave sunt agresiunile din Mediterana de Est, trebuie să ne concentrăm asupra episodului întâlnirii celor trei (întâlnirea președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și a președintelui Consiliului European, Charles Michel, cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan la Ankara pe 6 aprilie, n.r.). Este un joc în care noi, Uniunea Europeană am căzut, un joc cu consecințe politice grave, pentru că în politică simbolurile sunt esențiale; un joc care nu a făcut decât să consolideze poziția de slăbiciune a UE pe care deja vizita Înaltului Reprezentant la Moscova a reprezentat-o. Cred că aici trebuie noi toți, UE în ansamblul său, să lucrăm”, a declarat Vlad Nistor, într-o intervenție în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European, de luni, 26 aprilie.

Citiți și Eurodeputatul Vlad Nistor, negociatorul PPE pentru raportul privind relațiile UE-Turcia: Nu există loc în UE pentru agresori

Incidentul, denumit de presă Sofagate, s-a petrecut pe 6 aprilie în palatul prezidențial al președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan, unde Michel și Ursula von der Leyen se aflau în vizită oficială pentru revitalizarea relațiilor dintre Bruxelles și Ankara. Însă, când cei doi înalți demnitari ai UE au fost introduși în sala de recepție, au găsit doar două fotolii amenajate, dintre care unul era destinat lui Erdoğan, iar președinta Comisiei Europene a rămas preț de câteva secunde în picioare, vădit încurcată, neștiind unde să se așeze. În cele din urmă, von der Leyen a ocupat un loc pe una dintre canapelele din încăpere, vizavi de ministrul de externe turc Mevlüt Çavuşoğlu.

Gafa de protocol a fost comentată și de purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer, care a declarat că „este absolut evident că în timpul unei vizite comune într-o țară străină, unde participă ambii președinți, aceștia ar trebui tratați în același mod”, a spus el – menționând, de asemenea, că departamentul de protocol al Comisiei a lipsit de la eveniment din cauza restricțiilor Covid.

Tratatul privind UE enumeră instituțiile europene în ordine, plasând Comisia Europeană sub Consiliul European, însă Mamer a precizat că președinții celor două instituții ale UE au același rang protocolar. Purtătorul de cuvânt a subliniat, de asemenea, că Executivului European i s-a oferit o direcție politică în vizita sa în Turcia, subliniind o declarație făcută de liderii naționali ai statelor membre ale UE la sfârșitul lunii martie.

Ulterior, Ursula von der Leyen s-a întâlnit cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și l-a avertizat că nu va permite ca situația de la Ankara să se repete. Astfel, aceasta a cerut serviciilor sale care se ocupă de protocol să-şi contacteze omologii din cadrul Consiliului pentru a „găsi un ‘modus vivendi’ cu scopul de a evita astfel de situaţii în viitor”.

Astfel, Charles Michel a înaintat Comisiei un document de protocol care stabilește egalitatea de rang cu președinta instituției în cadrul vizitelor externe.

Angajamentul înscris în text este acela de a „acorda o atenție deosebită aranjamentelor privind locurile pe scaune pentru a asigura un tratament demn al ambilor președinți și pentru a respecta ordinea protocolară”.

Este, de asemeenea, promovată „diviziunea muncii în ce privește spațiile de discurs coordonate și stabilite de comun acord înainte” – departamentele care se ocupă de protocol ale ambelor președinții trebuie să fie implicate în pregătirea întâlnirilor.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Eugen Tomac

România în Schengen: Eurodeputatul Eugen Tomac cere Guvernului să sesizeze Curtea de Justiție a UE pentru ”nelegalitatea dreptului de veto exprimat de Austria și Țările de Jos”

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) solicită premierul României, Nicoale Ciucă, printr-o scrisoare deschisă să ”demareze procedura de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene privind nelegalitatea dreptului de veto exprimat de Austria și Țările de Jos” cu privire la aderarea României la spațiul Schengen.

Acesta a explicat că ”un proces la Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu suspendă negocierile”, ci ”doar schimbă datele problemei și arată că România știe, în sfârșit, să se apere cu instrumentele oferite de UE”.

”Vă solicit ca, în numele Guvernului României, să faceți toate demersurile necesare, astfel încât românii să poată circula liber în spațiul Schengen. Concret, să demarați procedura de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene privind nelegalitatea dreptului de veto exprimat de Austria și Țările de Jos la ședința Consiliului JAI din 8 decembrie 2022. În condițiile în care lucrurile sunt foarte clar stipulate în Tratate și în Acordul Schengen, avem elemente suficient de puternice pentru a susține o acțiune la CJUE. Românii trebuie să beneficieze de aceleași drepturi ca orice alt cetățean european, conform Tratatelor constitutive ale UE. Încălcarea acestora este sancționabilă de către CJUE, existând chiar precedente cu privire la acțiuni de succes din partea României”, a explicat Tomac în scrisoare.

În viziunea sa, acest demers este unul ”legitim din perspectivă juridică” și reprezintă ”o chestiune de onoare”.

Pentru a-și susține argumentul, eurodeputatul a listat o serie de dispoziții legale care au fost încălcare de cele două țări în cadrul ședinței Consiliului justiție și afaceri interne din 8 decembrie, și anume:

”Înainte să ne acorde alții drepturile, trebuie să înțelegem că 20 de milioane de români sunt cetățeni europeni și un drept esențial le-a fost încălcat.

În viziunea sa, acest demers este unul ”legitim din perspectivă juridică” și reprezintă ”o chestiune de onoare”.

Pentru a-și susține argumentul, eurodeputatul a listat o serie de dispoziții legale care au fost încălcare de cele două țări în cadrul ședinței Consiliului justiție și afaceri interne din 8 decembrie, și anume:

  • Protocolul privind condițiile și aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria și a României în Uniunea Europeană din Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană, protocolul 1, art. 4 alin. (2);
  •  Libertatea de circulație a persoanelor și a mărfurilor (art. 21 alin. (1) si art. 26 alin. (2) TFUE);
  • Principiul cooperării loiale între statele membre (art. 4 alin. (3) TUE);
  • Principiul cooperării loiale între instituțiile Uniunii (art. 13 alin. (2) TFUE);
  • Principiul nediscriminării (art. 21 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene).

În viziuna sa, nu trebuie uitate nici: ”declarațiile comune făcute de cancelarul Austriei, Karl Nehammer, și premierul Țărilor de Jos, Mark Rutte, privind opoziția țărilor lor față de extinderea spațiului Schengen prin aderarea României şi Bulgariei la spațiul de liberă circulație europeană; declarațiile făcute de reprezentanții Suediei referitoare la faptul că nu vor include pe agenda Consiliului JAI din martie 2023 tema extinderii spațiului Schengen în lipsa unui acord prealabil între toate statele membre ale UE; eșecul Consiliului informal al JAI din 26 ianuarie 2023, acolo unde România nu a obținut un calendar concret privind dezbaterea acestui subiect; veto-ul nejustificat al Austriei și Țărilor de Jos față de extinderea Spațiului Schengen, în ciuda Comunicării Comisiei din 16 noiembrie 2022”.

Acestea fiind enunțate, Eugen Tomac este de părere că ”înainte să ne acorde alții drepturile, trebuie să înțelegem că 20 de milioane de români sunt cetățeni europeni și un drept esențial le-a fost încălcat. Prin urmare este datoria noastră să luptăm pentru dreptate!”, și-a încheiat eurodeputatul pledoaria.

Olanda și Austria și-au exprimat joi, în timpul unei întrevederi între premierul Mark Rutte și cancelarul Karl Nehammer, dorința de a solicita împreună soluții în lupta împotriva migrației ilegale în cadrul summitului special al UE din februarie, cele două state opunându-se în acest moment extinderii spațiului Schengen.

Dacă Austria nu dă semne că și-a reconsiderat poziția, Olanda parte să practice un dublu mesaj. În cadrul vizitei sale în România, ministrul batav de externe, Wopke Hoekstra, a avut întrevederi cu mai mulți oficiali de la București, între care omologul Bogdan Aurescu, premierul Nicolae Ciucă și președintele Klaus Iohannis, asigurându-i pe aceștia de sprijinul țării sale pentru aderarea României la Schengen.

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda, întâlnire cu ministrul agriculturii din R. Moldova: Eliminarea contingentelor tarifare pentru produsele moldovenești pe piața UE trebuie să fie următorul pas în intensificarea relațiilor

Published

on

© Daniel Buda/ Facebook

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, a avut joi o întâlnire, la Bruxelles, cu ministrul agriculturii și industriei alimentare din Republica Moldova, Bolea Vladimir Iosif, întrevedere în cadrul căreia cei doi au avut ”discuții consistente și aplicate despre cele mai recente evoluții ale relației Uniunii Europene” cu această țară, cu accent pe situația fermierilor și a agriculturii.

”Seceta, criza energetică, lipsa inputurilor din agricultură şi conflictul din Ucraina reprezintă riscuri și provocări pentru fermieri, indiferent dacă vorbim despre cei din interiorul Uniunii Europene sau din Republica Moldova. Situația ne cere să acționăm si să venim cu soluții. Moldova urmează parcursul european. Domnul ministru și-a exprimat intenția de a alinia agricultura țării la standardele europene. Subiectele precum Farm to Fork sau reducerea îngrășămintelor au reprezentat de asemenea puncte importante ale agendei noastre”, a oferit detalii suplimentare Daniel Buda, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a punctat că ”UE, România și statele membre sunt unite în sprijinul lor pentru Republica Moldova, susținând atât procesul de aderare al acesteia, cât și economia în contextul actual și provocările din regiune. Printre mijloacele de sprijin acordate se numără: Mecanismul de Protecție Civilă al UE, Asistența Macrofinanciară Acordată sau liberalizarea temporară a comerțului în privința produselor care nu sunt deja complet liberalizate”.

Pentru ca ”solidaritatea să devină noua realitate”, Daniel Buda a evidențiat că ”relația Uniunii Europene cu Republica Moldova trebuie să treacă la următorul pas, iar sprijinul în redeschiderea discuțiilor privind liberalizarea comerțului cu Uniunea Europeană prin eliminarea contingentelor tarifare pentru produsele moldovenești pe piața UE trebuie să fie următorul pas”.

”Sunt convins că dialogul dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova se va intensifica și mai mult, iar noi, de la nivelul instituțiilor europene trebuie să facem tot posibilul să facilităm dialogul și cooperarea”, i-a dat asigurări eurodeputatul oficialului moldovean.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eugen Tomac avertizează că în absența unei decizii pentru un calendar clar în Consiliul JAI privind aderarea României la Shengen, „situația va rămâne neschimbată pentru mult timp”

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) avertizează că în absența unei decizii privind un calendar clar și a unui compromis cu Austria și Olanda privind aderarea României la Shengen, la reuniunea informală a Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), de joi, de la Stockholm, „situația va rămâne neschimbată pentru mult timp”.

Eurodeputatul mai precizează că în ultimele săptămâni a avut un schimb de opinii cu mai mulți miniștri de interne din Uniunea Europeană cărora le-a solicitat sprijinul pentru ședința de astăzi a Consiliului informal JAI din Suedia.

„Vreau în mod special să le mulțumesc vicepremierului și ministru de Interne al Croației, Davor Bozinovié și vice-ministrului de Interne din Lituania, domnul Arnoldas Abramavičius, care m-au asigurat că astăzi vor insista la Stockholm, la Consiliul JAI, ca România să fie acceptată în acest an în spațiul Schengen. Dacă astăzi nu se decide un calendar exact și nu se ajunge la un compromis cu Austria și Olanda, situația rămâne neschimbată pentru mult timp”, atrage atenția acesta. „Să sperăm că, la acest Consiliu, va învinge rațiunea politică, că interesul major european va fi pus deasupra tuturor mizelor mărunte de moment și că se va fixa un calendar de extindere a spațiului Schengen până la Marea Neagră”, adaugă politicianul.

Din păcate, Eugen Tomac mai precizează că, „din păcate, România nu a avut un plan B, iar președintele sau ministrul de interne nu ne comunică nimic, tac pentru că nu au fost în stare să facă absolut nimic în aceste două luni de la eșecul din 8 decembrie”.  „Noi trebuie, însă, să continuăm să ne batem pentru dreptul nostru legitim de a circula liber prin Europa, este esențial să facem acest lucru zi de zi pentru că România merită în Schengen!”, punctează eurodeputatul.

Miniștrii de justiție și de interne din Uniunea Europeană se reunesc joi și vineri, la Stockholm, pentru o întrunire informală a Consiliului Justiţiei şi Afaceri Interne al Uniunii Europene, sub egida preşedinţiei suedeze a Consiliului, fiind prima şedinţă a miniştrilor de justiţie şi interne din Uniunea Europeană, după reuniunea din 8-9 decembrie 2022, în cadrul căreia România şi Bulgaria au primit un vot negativ în privinţa aderării la zona de liberă circulaţie Schengen.

Ministrul român de interne Lucian Bode, a precizat la 18 ianuarie 2023, pe pagina sa de Facebook, faptul că aderarea la spaţiul Schengen rămâne un obiectiv extrem de important pentru România şi că subiectul va fi luat în discuţie şi cu ocazia Consiliului JAI din 26-27 ianuarie, dar doar în marja reuniunii.

Continue Reading

Facebook

NATO3 hours ago

Nicolae Ciucă îl felicită pe Petr Pavel: Convingerile sale pro-europene sunt argumente solide pentru întărirea relațiilor România – Cehia

ROMÂNIA3 hours ago

Klaus Iohannis îl felicită pe Petr Pavel, președintele ales al Cehiei: Aștept cu nerăbdare să ne coordonăm în cadrul UE și NATO

U.E.8 hours ago

Ursula von der Leyen reiterează sprijinul pentru Ucraina, fără niciun fel de ”dacă” sau ”dar”: Luptă pentru respectarea dreptului internaţional şi pentru principiile democraţiei

U.E.9 hours ago

Ministrul italian al Apărării pledează pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina: Dacă tancurile ruseşti ar ajunge la Kiev, ar începe al ”Treilea Război Mondial”

U.E.9 hours ago

Generalul în retragere Petr Pavel, fost șef al Comitetului Militar NATO, a fost ales președinte al Cehiei, învingându-l pe fostul premier Andrej Babis

Eugen Tomac10 hours ago

România în Schengen: Eurodeputatul Eugen Tomac cere Guvernului să sesizeze Curtea de Justiție a UE pentru ”nelegalitatea dreptului de veto exprimat de Austria și Țările de Jos”

U.E.11 hours ago

Emmanuel Macron afirmă că va continua ”să discute cu Rusia”, în pofida criticilor, dar lansează un apel la adresa Chinei de a se pronunța împotriva ”războiului imperialist” din Ucraina

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Ucraina are nevoie de o finanțare suplimentară de 17 miliarde de dolari pentru a repara infrastructura energetică avariată de atacurile rusești, anunță premierul Denys Shmyhal

NATO14 hours ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

CONSILIUL UE15 hours ago

Consiliul JAI: Cătălin Predoiu a atras atenția că UE ”se confruntă cu o realitate criminologică generată de traficul de persoane şi de criminalitatea organizată”: Trebuie să oprim circuitul ororilor

NATO14 hours ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.1 day ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO1 day ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO2 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL3 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

NATO4 days ago

Secretarul general al NATO are încredere că decizia trimiterii de tancuri de luptă în Ucraina va veni în curând: Este un moment crucial al războiului

Team2Share

Trending