Connect with us

U.E.

Europa 2020: Obiectivele privind ocuparea forței de muncă, educație și schimbări climatice, aproape atinse la nivelul UE. Reducerea sărăciei, Investițiile în cercetare și dezvoltare, sub țintele stabilite

Published

on

© European Commission

Obiectivele privind ocuparea forței de muncă, educație și schimbări climatice sunt realizabile în contextul Strategiei Europa 2020, raportat la perioada 2017-2018, în timp ce obiectivele de cercetare și dezvoltare și reducere a sărăciei sunt încă la distanță de țintele stabilite, potrivit datelor furnizate de Eurostat în ediția din 2019 a publicației „Mai inteligent, mai ecologic, mai incluziv?”, Care analizează progresul UE și al statelor sale membre către obiectivele strategiei Europa 2020.

Strategia Europa 2020 – agenda UE pentru o creștere inteligentă, durabilă și incluzivă – a fost adoptată de Consiliul European în iunie 2010 cu scopul de a depăși punctele slabe structurale din economia Europei, de a îmbunătăți competitivitatea și productivitatea acesteia și de a susține o economie de piață socială durabilă.

Obiectivele UE sunt stabilite în cinci domenii tematice: ocuparea forței de muncă – cercetare și dezvoltare (cercetare și dezvoltare) și inovare – schimbări climatice și energie – educație – sărăcie și excludere socială. Statele membre ale UE au tradus aceste obiective în țintele lor naționale pentru a reflecta situația și posibilitățile lor de a contribui la obiectivele comune.

Eurostat monitorizează progresul către obiectivele Europa 2020 folosind nouă indicatori de bază; analiza din cele cinci domenii tematice arată tendințele indicatorilor din ultimii ani, până în 2017 sau 2018, în funcție de disponibilitatea datelor.

Astfel, datele Eurostat arată că obiectivul privind deținerea unui loc de muncă în rândul populației cu vârste între 20 și 64 ani va fi atins în 2020, dacă procentul va continua să crească în ritmul actual. Astfel, datele Eurostat indică că, în 2018, 73,2% din populația totală a UE, pentru categoria de vârstă amintită, era încadrată în câmpul muncii, în condițiile în care țința Europa 2020 este de 75%.

De asemenea, UE a îndeplinit deja obiectivul privind educație terțiară și se apropie de ținta stabilită privind părăsirea timpurie a școlii, pentru categoria de vârstă 18-24 ani. Datele arată că, în 2018, doar 10,6% din totalul tinerilor cu vârste între 18 și 24 ani nu mai frecventau nicio formă de învățământ sau pregătire profesională, ținta Europa 2020 pentru acest indicator fiind egală sau mai mică de 10%. În ceea ce privește absolvirea nivelului de educație terțiară în rândul populației cu vârste între 30-35 ani, datele arată că în 2018, ținta Europa 2020, de 40%, fusese deja atinsă, 40,7% din adulții încadrați în categoria de vârstă menționată finalizaseră pregătirea terțiară.

Europa a înregistrat progrese substanțiale și în domeniul schimbărilor climatice și al energiei și este pe cale să atingă  obiectivele Europa 2020 privind gazele cu efect de seră, energia regenerabilă și eficiența energetică. Astfel, în ceea ce privește ținta Europa 2020 privind emisiile de gaze cu efect de seră, un indice de 80 puncte, datele disponibile arată că, în 2017, indicele ajunsese la 78.3. În ceea ce privește proporția de energie regenerabilă din mixul energetic al UE, obiectivul a fost setat la 20 de puncte, însă în 2017 indicele ajunsese la 17,5. Nu în ultimul rând, în ceea ce privește consumul final de energie, obiectivul Europa 2020 este echivalentul a 1086 milioane de tone de petrol (Mtoe), iar în 2017 se consumaseră 1123 Mtoe.

Lucrurile nu stau la fel de bine în ceea ce privește investițiile în cercetare și dezvoltare, populația confruntată cu riscul sărăciei și excluziunii sociale, datele arătând că indicatorii rămân la distanță de țintele Europa 2020. Astfel, în 2017, anul pentru care există date, 111,9 milioane de persoane din Uniunea Europeană erau în pragul sărăciei și exluderii sociale, în condițiile în care obiectivul Europa 2020 a fost stabilit la 96,2 milioane de persoane. De asemenea, în 2017, doar 2,06% din PIB-ul UE reprezenta investiții în cercetare și dezvoltare, în timp ce ținta Europa 2020 presupune cheltuieli de minim 3% din PIB-ul european pentru acest domeniu.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș: Executivul condus de Ludovic Orban trebuie să arate că știe cum să aloce profitabil cele peste 70 de miliarde de euro puse la dispoziție de UE

Published

on

@ European Parliament Multimedia Center

Dacian Cioloș, Liderul Grupului Renew Europe din Parlamentul European, susține că programul pe termen lung de revenire din criză al guvernului nu este clar și tocmai de aceea executivul condus de Ludovic Orban va trebui să convingă în săptămânile următoare și mediul de afaceri, și evaluatorii economiei României că știe ce are de făcut și mai ales că știe cum să aloce profitabil cele peste 70 de miliarde de euro pe care i le pune la dispoziție Uniunea Europeană, potrivit declarației sale la Digi24.

De asemenea, președintele PLUS a comentat și decizia agenției Standard and Poor’s de a menține ratingul de țară la „BBB-”, cu perspectivă negativă.

Potrivit eurparlamentarului, România are parte de stabilitate prin apartenența sa la blocul comunitar, însă acest lucru nu este suficient. Dacian Cioloș consideră că modul în care Executivul gestionează situația actuală din sectorul economic din România va influența absorbția fondurile europene.

„Ceea ce a decis Standard and Poor’s deocamdată să spunem că ne liniștește, dar urmează să vedem ce-o să se întâmple în vară, pentru că situația nu e deloc roz. România va trebui să ia din nou niște măsuri ca să salveze economia. Sigur, faptul că suntem în Uniunea Europeană – și asta e traducerea a ceea ce a spus S&P că există perspective de acces la finanțare pentru a finanța deficitul bugetar – (…) ne menține stabili, dar depinde foarte mult de ce va face guvernul, ce măsuri va lua, în ce fel va reuși să demonstreze că economia poate fi relansată cu programul pe care l-a prezentat și cu capacitatea de a folosi fondurile europene”, a mai declarat Dacian Cioloș pentru Digi24.

Totodată, fostul comisar european atrage atenția că pentru a avea acces la banii europeni trebuie „să negociem bine” și „să venim cu o viziune”, pentru că în momentul de față, fondurile europene sunt singura sursă credibilă și realistă de finanțare pentru guvern, atât ca împrumuturi, cât și granturi.

„Eu am văzut până acuma doar măsuri punctuale și luate cumva în urgență, la presiunea unor sectoare care au vociferat mai mult decât altele sau care au putut să demonstreze că sunt afectate mai mult decât altele. N-am văzut încă acea abordare vizionară care să includă și nevoile din România, sector cu sector, și posibilitatea nu numai de a salva anumite ramuri economice, dar și de a relansa economia pornind și de la perspectiva de a injecta în următorii ani în economia românească peste 70 de miliarde de euro, pentru că avem 40 de miliarde de euro care ar urma să vină din bugetul multianual 2021-2027, bani pentru politica de coeziune și agricultură și alte programe, și cei aproape 33 de miliarde de euro care ar veni suplimentar pe programul de relansare.

În această săptămână, Dacian Cioloș, a mai solicitat Guvernului o listă cu proiectele și cu mecanismele prin care se pregătește absorbția miliardelor puse la dispoziție de UE  din planul de redresare economică propus de Comisia Europeană. Președintele PLUS a solicitat, de asemenea, un răspuns cu privire la invitația sa către liderii PSD și PNL pentru o dezbatere privind dezvoltarea României cu cele peste 70 de miliarde de euro care ar putea fi primite de la UE.

Citiți și: Liderul Renew Europe Dacian Cioloș solicită Guvernului o listă cu proiectele și cu mecanismele prin care se pregătește absorbția miliardelor puse la dispoziție de UE

Dacian Cioloș mai explică faptul că toate aceste sume trebuie încă negociate și adoptate în Consiliu. Cu toate acestea, fostul premier subliniază că nu există însă o perspectivă ”clară” la Guvernul României: ”Deocamdată, eu am auzit în ședința de guvern de banii pe care îi are la dispoziție acum, pe bugetul actual, pe care Comisia a dat o flexibilitate”, a punctat europarlamentarul.

Din planul “noii generații UE” de 750 de miliarde de euro prezentat miercuri de președintele Comisiei Europene, România ar urma să primească peste 30 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro. Această finanțare de peste 30 de miliarde de euro se adaugă alocărilor bugetare pe care România le va primi la nivelul Cadrului Financiar Multianual pentru următorii șapte ani.

Conform surselor citate, 19,62 miliarde de euro vor fi acordate țării noastre sub formă de granturi, iar 11,58 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi, reprezentând un total de 31,2 miliarde de euro.

Citiți și: România va primi peste 30 de miliarde de euro, granturi și împrumuturi, din planul de redresare de 750 de miliarde de euro prezentat de Comisia Europeană

Finanțarea de 750 de miliarde de euro va fi direcționată prin programele UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu după 2058. De asemenea, cei 750 de miliarde de euro incluși în instrumentul de redresare vor fi investiți pe trei piloni: sprijin pentru statele membre cu investiții și reforme, pornirea inițială a economiei UE prin stimularea investițiilor private și abordarea lecțiilor crizei.

Continue Reading

U.E.

Social-democrații din Parlamentul European, despre relațiile post-Brexit: Nu vom accepta concurența neloială care poate dăuna intereselor UE

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

După cea mai recentă rundă de negocieri dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie, Grupul social-democraților din Parlamentul European, solicită Guvernului britanic să își îndeplinească promisiunile făcute în Declarația politică, convenită de toate părțile în octombrie 2019, pentru a deschide calea pentru un acord privind viitorul parteneriat.

Iratxe García, liderul grupului S&D, a declarat că ”în urmă cu doar 8 luni, premierul Boris Johnson a scris cu pixul pe hârtie și a fost de acord cu o serie de angajamente importante pentru viitorul parteneriat între UE și Marea Britanie. Acestea includ condiții de egalitate și nu vom accepta concurența neloială care poate dăuna intereselor UE”.

De asemenea, problema crucială a punerii în aplicare a Acordului de retragere este încă pe masă”, a mai menționat Irtaxe García.

Capacitatea guvernului britanic de a-și asigura garanțiile cu privire la drepturile cetățenilor și Protocolul privind Irlanda și Irlanda de Nord va fi un ”test de încredere pentru viitor”, se mai arată în comunicatul grupului S&D, remis Caleaeuropeana.ro

Liderului Grupului S&D subliniază că Michel Barnier va avea parte de sprijinul lor deplin: ”Apreciem angajamentele sale pentru transparență, precum și eforturile sale de a se asigura că Parlamentul European nu numai că este informat, ci și implicat activ.”

Citiți și: Uniunea Europeană și Regatul Unit încheie o nouă rundă de negocieri privind relațiile post-Brexit fără progrese semnificative. Michel Barnier: Nu putem continua aşa la nesfârşit

Continue Reading

U.E.

Cetățenii români care sosesc în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, obligați să se auto-izoleze timp de 14 zile, începând cu 8 iunie

Published

on

© Wikipedia

Toate persoanele care sosesc în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord începând cu data de 8 iunie 2020 sunt obligate să se auto-izoleze timp de 14 zile, a anunțat ambasadorul României în Regatul Unit, Dan Mihalache, într-un mesaj pe pagina oficială de Facebook.

De asemenea, ambasadorul explică ce obligații există în perioada de autoizolare: ”la sosire trebuie să declarați o adresă la care veți rămâne timp de 14 zile; veți completa un Formular fie online înainte de călătorie, fie la sosire.”

Cetățenii români care ajung în Regatul Unit, începând cu 8 iunie, nu au voie să facă următoarele lucruri timp de 14 zile: ”să mergeți la locul de muncă, la școală sau în zonele publice timp de 14 zile; să folosiți transportul public sau taxiurile; să primiți vizitatori, inclusiv prieteni și familie, cu excepția cazului în care aceștia vin pentru a oferi un sprijin necesar; să ieșiți la cumpărături, nici măcar pentru bunuri necesare, cu excepția situației în care nu aveți pe nimeni care să vă poată ajuta în acest sens.”

În cazul în care nu se va putea furniza o locație pentru auto-izolare care să corespundă criteriilor vor fi plasați în spații amenajate de Guvernul britanic.
Nerespectarea auto-izolării este sancționată cu o amendă de 1.000 de lire sterline, iar nerespectarea obligației de a depune formularul cu o amendă de 100 lire.

Poliția de frontieră poate refuza intrarea pe teritoriul UK a oricărui cetățean non-britanic care nu se supune acestei măsuri. Persoanele sosite vor trebui să utilizeze mijloace de transport personale, precum o mașină, pentru a se deplasa spre spațiul de autoizolare.

Guvernul britanic a prevăzut și o listă a persoanelor exceptate de la această măsură, disponibilă la: https://www.gov.uk/government/publications/coronavirus-covid-19-travellers-exempt-from-uk-border-rules/coronavirus-covid-19-travellers-exempt-from-uk-border-rules.

Guvernul britanic a precizat că aceste restricții vor fi analizate și supuse revizuirii din trei în trei săptămâni, pentru a se asigura că sunt în conformitate cu cele mai recente dovezi științifice și că sunt eficiente și necesare.

Formularul este disponibil aici : https://www.gov.uk/provide-journey-contact-details-before-travel-uk

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending