Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Europarlamentarii solicită sprijinirea soluțiilor de stocare, hidrogenul verde, pentru a atinge mai repede neutralitatea climatică

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

Europarlamentarii au votat un raport prin care au definit strategia pentru stocarea energiei, care va juca un rol crucial pentru a se atinge obiectivele Acordului de la Paris privind schimbările climatice și solicită sprijinirea soluțiilor de stocare, cum ar fi hidrogenul sau bateriile de casnic, se arată în comunicatul oficial. 

Raportul a fost adoptat vineri cu 556 voturi pentru, 22 împotrivă și 110 abțineri.

Autoarea raportului, Claudia Gamon (Renew Europe, Austria), a menționat că ”stocarea energiei va fi esențială pentru tranziția spre o economie decarbonizată, bazată pe surse regenerabile de energie. Cum electricitatea generată de energia eoliană sau solară nu este întotdeauna disponibilă în cantitățile necesare, va trebui să o stocăm în cantități mai mari. Pe lângă tehnicile despre care știm deja că funcționează bine, cum ar fi acumularea hidraulică prin pompare, mai multe tehnologii vor juca un rol crucial în viitor, precum noile tehnologii pentru baterii, stocarea energiei termice sau hidrogenul verde. Ele trebuie să capete acces la piață pentru a asigura aprovizionarea constantă cu energie a cetățenilor europeni.”

Hidrogenul verde

Parlamentul solicită Comisiei Europene și statelor membre să elimine barierele de reglementare care împiedică dezvoltarea proiectelor de stocare de energie, cum ar fi dubla impozitare sau lipsa normelor aferente în codurile de rețea ale Uniunii. Rețelele transeuropene de energie trebuie revizuite și ele pentru a îmbunătăți criteriile de eligibilitate pentru cei care doresc să dezvolte instalații de stocare a energiei, spun eurodeputații.

Aceștia au evidențiat și potențialul hidrogenului produs din surse regenerabile (așa-numitul „hidrogen verde”) și au solicitat Comisiei să sprijine în continuare activitățile de cercetare și dezvoltare legate de dezvoltarea unei economii bazate pe hidrogen. Măsurile de sprijin ar putea ajuta la reducerea costurilor legate de hidrogenul verde și i-ar putea asigura viabilitatea economică, adaugă aceștia. Comisia ar trebui să analizeze, de asemenea, dacă infrastructura de gaze poate fi modernizată astfel încât să permită transportul hidrogenului, dat fiind că gazele naturale se folosesc doar într-o etapă de tranziție, urmând ca utilizarea lor să scadă treptat.

Bateriile fabricate în Uniune și noile opțiuni de stocare

Parlamentul sprijină și eforturile Comisiei de a crea standarde pentru bateriile europene și de a reduce dependența de fabricarea lor în afara Europei. Uniunea Europeană depinde în mare măsură de importurile de materii prime din surse unde extracția implică degradarea mediului înconjurător. Această situație ar trebui ameliorată prin îmbunătățirea sistemelor de reciclare și prin aprovizionarea durabilă cu materiale prime, eventual din UE.

În fine, eurodeputații propun modalități pentru a sprijini alte opțiuni de stocare, cum ar fi stocarea de energie mecanică și termică, precum și dezvoltarea unor sisteme de stocare descentralizate prin bateriile de uz casnic, stocarea energiei termice în contextul locuințelor, tehnologia de la vehicule la rețea și sistemele energetice casnice inteligente.


Pentru a atinge obiectivele Pactului verde și ale Acordului de la Paris privind schimbările climatice, sistemul energetic european va trebui să aibă emisii neutre de carbon (adică să emită cel mult atât carbon cât poate absorbi) până în a doua jumătate a secolului. Însă, deși sursele regenerabile de energie sunt fundamentale pentru a putea realiza acest obiectiv, unele dintre cele mai importante surse nu sunt întotdeauna fiabile: producția de energie solară și eoliană depinde de momentul zilei, de anotimpuri și de vreme. Cum ponderea surselor de energie regenerabile și cu producție variabilă crește, capacitatea de stocare a energiei va juca un rol din ce în ce mai important pentru a stoca energia între momentul producerii și cel al consumului.

Comisia Europeană estimează că Uniunea va trebui să poată stoca de șase ori mai multă energie decât în prezent pentru a atinge obiectivul de zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Daniel Buda

Comisia Europeană, răspuns la întrebarea eurodeputatului Daniel Buda privind combaterea sărăciei extreme: Mecanismul de redresare și reziliență va promova coeziunea socială a UE

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) i-a adesat o întrebare comisarului european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, prin intermediul căreia i-a solicitat acestuia să-i comunice instrumentele de care dispune Comisia Europeană în vederea combaterii sărăciei extreme din Uniunea Europeană.

Oficialul Executivului european i-a transmis astfel europarlamentarului român că ”obiectivul general al Mecanismului de redresare și reziliență este, printre altele, de a promova coeziune socială a Uniunii Europene prin sprijinirea statelor membre să iasă mai puternice din criza actuală și să asigure reziliența socială”.

”Înainte de declanșarea crizei provocate de pandemia de COVID-19, sărăcia era în continuă scădere în UE, cunoscând un declin important al ratei deprivării materiale severe. Pandemia de COVID-19 riscă să inverseze aceste progrese, deși simulările arată că creșterea poate fi limitată la măsurile adoptate. Acestea includ cele 100 de miliarde EUR din noul instrument SURE (Sprijin pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență) și mobilizarea fondurilor UE existente prin intermediul pachetelor CRII și CRII+”, a explicat Schmit în răspunsul furnizat în urma interpelării depuse de Daniel Buda.

Comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale a subliniat că ”strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă a evidențiat faptul că echitatea rămâne unul dintre cele patru principii care ghidează redresarea”.

”Obiectivul general al Mecanismului de redresare și reziliență este, printre altele, de a promova coeziunea socială a Uniunii prin sprijinirea statelor membre să iasă mai puternice din criza actuală și să asigure reziliența socială. Planurile naționale de redresare sunt menite să atenueze impactul social și economic al crizei. Aceste resurse se vor adăuga fondurilor politicii de coeziune. Mai mult, REACT-EU asigură resurse suplimentare pentru politica de coeziune și programul pentru persoanele cele mai defavorizate în 2021 și 2022. Fondul social european Plus (FSE+), dedicat ocupării forței de muncă, educației și politicilor sociale prevede că statele membre alocă cel puțin 25 % din resursele lor provenind din FSE + incluziunilor sociale, inclusiv 5 % pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor și 3 % suplimentar pentru persoanele cele mai defavorizate”, i-a transmis Nicolas Schmit europarlamentarului român. 

Interprelarea lui Daniel Buda apare în contextul în care Banca Mondială semnalează că această criză sanitară provocată de COVID-19 ar putea arunca în sărăcie extremă până la 100 de milioane de persoane și vor trăi cu mai puțin de 2 dolari pe zi ca urmare a efectelor economice provocate de COVID-19.

Mecanismul de redresare și reziliență reprezintă elementul central al Instrumentului NextGenerationEU, cu împrumuturi și granturi în valoare de 672,5 miliarde de euro disponibile pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor întreprinse de țările UE. Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală

România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență prin Planul Național de Redresare și Rezilientă care este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele. 

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: România, lăudată de PE pentru consultările publice privind elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), co-negociator privind Mecanismul de Redresare și Reziliență și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea acestui instrument, a transmis că România a fost lăudată pentru consultările publice organizate în vederea elaborării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în timp ce a reieșit că alte 13 state membre nu au dialogat cu partenerii sociali.

Dragoș Pîslaru a transmis acest mesaj în contextul în care mai sunt două săptămâni până când statele membre ale UE trebuie să trimită Comisiei Europene planurile naționale de redresare și reziliență, adică acele documente strategice care le vor oferi acces la 672,5 miliarde de euro pentru reforme și investiții. De asemenea, Parlamentul European va primi de la Comisie planurile de îndată ce vor fi disponibile.

Mai sunt două săptămâni până când statele membre ale UE trebuie să trimită Comisiei Europene planurile naționale de…

Posted by Dragoș Pîslaru on Monday, 19 April 2021

 

Fac parte din grupul Parlamentului European de monitorizare a Mecanismului de Redresare și Reziliență, una dintre victoriile obținute în negocierile cu Consiliul UE și cu Comisia Europeană. M-am interesat în ultimele luni și cu precădere în această săptămână de stadiul de redactare al planurilor. Am vorbit cu zeci de organizații de tineret, cu autorități locale și regionale, parteneri sociali, cu companii. Iar zilele trecute am vorbit cu 40 de organizații și forumuri naționale de tineret. Și mi-a părut rău să văd că nu își văd viitorul atât de luminos pe cât noi l-am imaginat pentru ei în acest mecanism. De ce? Fiindcă guvernele multor state membre nu au invitat absolut deloc la dialog organizațiile de tineret pe durata elaborării planurilor naționale, în ciuda faptului că Parlamentul European a insistat pe faptul că un plan național nu poate niciodată să fie coerent dacă nu există transparență și consultare cu cetățenii, cu organizațiile societății civile, cu autorități locale și regionale. În acest moment am informații că 13 state membre nu au ținut cont de Articolul 18 al Mecanismului de Redresare și Reziliență, care prevede că acestea trebuie să trimită Comisiei Europene un rezumat al consultărilor realizate cu parteneri sociali, organizații ale societății civile, în special organizații de tineret. Ce vor trimite, o foaie goală? România a fost lăudată. 12 dezbateri publice cu 3900 de participanți care au dat naștere la 1700 de propuneri de reforme și investiții. Și m-am bucurat că putem da un exemplu că se poate, că scuzele de lipsă de timp și de resurse nu pot exista atunci când vorbim de măsuri cu impact crucial asupra societății”, a explicat eurodeputatul Renew Europe. 

Dragoș Pîslaru a mai spus că, alături de Dacian Cioloş, Luis Garicano și Valérie Hayer, a înaintat o scrisoare către vicepreședintele Executiv al Comisiei Europene Valdis Dombrovskis și către Comisarul pe Economie Paolo Gentiloni în care le-au prezentat ceea ce au aflat și le-au adresat trei întrebări cu privire la acțiunile întreprinse de Comisia Europeană pentru a se asigura că statele membre consultă actorii naționali; consecințele pentru țările care nu au făcut acest lucru; și la modul în care Comisia Europeană poate asigura PE că societatea civilă și autoritățile locale vor fi implicate cu adevărat în implementarea planurilor. 

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a terminat de transmis Comisiei Europene,weekendul trecut, toate componentele extinse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Fiecare componentă extinsă a fost trimisă în primul draft, iar unele dintre acestea se află la a doua sau a treia iterație, care includ feedback-ul Comisiei Europene trimise anterior.

Astfel, prima etapă de lucru a fost încheiată prin trimiterea la Bruxelles a primului draft și pentru ultimele 3 componente extinse.

În cazul componentelor mai avansate, precum transporturi și educație, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis versiuni mai avansate, care includ îmbunătățiri lucrate cu ministerele de linie ca urmare a dialogului cu Comisia Europeană.

Toate țările care au prezentat public planuri până în acest moment, au prezentat direcțiile generale sau rezumate ale componentelor.

Rezumatele de componente din PNRR adoptat de Guvern sunt baza de lucru pentru componentele extinse – documente tehnice, pe formatul Comisiei Europene, care cuprind, fiecare, zeci de pagini de documentație, detaliere a investițiilor, etape de progres, estimări ale impactului pe mediu, costuri detaliate și clasificarea investițiilor în funcție de gradul de contribuție la tranziția verde și tranziția digitală.

Ministrul Cristian Ghinea demarează aceste discuții cu Comisia Europeană pe marginea PNRR în urma mandatului primit de la Guvernul României, adoptat săptămâna trecută printr-un memorandum.

Potrivit mențiunilor comisarului european pentru Transporturi, Adina Vălean, România ar putea primi un avans de 13% din totalul fondurilor înainte de luna iunie, dacă analiza de cost asupra fiecărui proiect cuprins în PNRR, efectuată de experții Comisiei, este una pozitivă.

Citiți și: DOCUMENT Guvernul lansează PNRR în dezbatere publică: Propuneri de proiecte de 41 de miliarde de euro pentru planul de redresare prin care României îi revin 30 de miliarde

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență, este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele. 

Citiți și Ministrul Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, întâlniri cu „multe ore de discuții” cu echipele tehnice ale Comisiei Europene: Suntem pe drumul cel bun

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș, mesaj pentru Vladimir Putin: Lumea privește. Aveți obligația morală și umanitară să îi acordați asistență medicală lui Aleksei Navalnîi

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Liderul grupului Renew Europe, Dacian Cioloș, i-a adresat duminică un mesaj președintelui rus Vladimir Putin, solicitându-i acestuia să îi acorde opozantului Kremlinului, Aleksei Navalnîi, acces la îngrijiri medicale pe fondul înrăutățirii, în închisoare, a stării de sănătate a acestuia în urma.

Domnule președinte Putin, lumea privește. Ca lideri ai Parlamentului European, noi suntem uniți: aveți obligația morală și umanitară să îi acordați asistență medicală lui Aleksei Navalnîi. Acționați acum sau vă veți păta mâinile cu sângele domnului Navalnîi“, a scris Cioloș, pe Twitter, un mesaj identic fiind asumat și de liderii grupurilor PPE și Verzilor.

Uniunea Europeană și Statele Unite au solicitat duminică Rusiei să-i acorde îngrijiri medicale principalului opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, încarcerat în luna ianuarie și a cărui stare de sănătate s-a deteriorat în închisoare.

“UE este profund îngrijorată și solicită autorităților ruse să-i acorde (n.r. – lui Aleksei Navalnîi) acces imediat la profesioniștii medicali în care (Navalnîi) are încredere”, a afirmat șeful diplomației europene, Josep Borrell, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro înainte de reuniunea miniștrilor de externe din țările UE, ce are loc luni, în sistem videoconferință.

Mesajul său a fost întărit și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care s-a declarat “profund îngrijorată” de starea medicală a lui Aleksei Navalnîi.

“El trebuie să primească imediat un tratament medical adecvat. UE continuă să solicită eliberarea sa imediată și necondiționată”, a scris ea, pe Twitter.

În același stil ferm, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a invocat respectul pentru valorile umane, fâcând apel “la autoritățile ruse să îi ofere îngrijire medicală” lui Navalnîi și “să permită ca acesta să fie tratat de un doctor în care are încredere”.

După ce Josep Borrell a subliniat că miniștrii de externe europeni vor aborda acest subiect la reuniunea de luni, miniștrii de externe german și francez, Heiko Maas și Jean-Yves Le Drian, și-au alăturat vocile cerințelor occidentale ca Aleksei Navalnîi “să aibă acces la medici în care are încredere”, adăugând că “dreptul său la îngrijiri medicale trebuie să-i fie garantat fără întârziere”.

Separat, șeful diplomației franceze a evocat “responsabilitatea majoră” a preşedintelui Vladimir Putin și a lăsat să planeze şi ameninţarea unor noi sancţiuni europene, informează Agerpres.

Peste Ocean, Casa Albă a avertizat că vor exista “consecinţe” pentru Rusia dacă opozantul Aleksei Navalnîi, a cărui stare de sănătate s-a deteriorat, va muri.

“În ceea ce priveşte măsurile specifice pe care le vom lua, studiem diferite tipuri de costuri pe care le vom impune, şi nu le voi dezvălui public în acest stadiu dar am indicat că vor exista consecinţe dacă dl Navalnîi moare”, a declarat Jake Sullivan, consilier pentru securitate naţională al lui Joe Biden, pe canalul CNN.

Și preşedintele american Joe Biden a declarat sâmbătă că soarta lui Aleksei Navalnîi este “total nedreaptă”, în cadrul unor scurte declaraţii de presă.

Principalul opozant al Kremlinului a încetat să se alimenteze pe 31 martie pentru a protesta împotriva condiţiilor proaste de detenţie. În vârstă de 44 de ani, el a supravieţuit la limită otrăvirii cu un agent neurotoxic care l-a adus în comă în vara anului trecut. El a acuzat Kremlinul şi serviciile de securitate ruse că sunt responsabile pentru atac, ceea ce acestea au negat.

Medici apropiaţi de opozant au cerut sâmbătă să li se permită să-l vadă imediat, temându-se că acesta ar putea suferi oricând un atac cardiac letal.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Daniel Buda4 mins ago

Comisia Europeană, răspuns la întrebarea eurodeputatului Daniel Buda privind combaterea sărăciei extreme: Mecanismul de redresare și reziliență va promova coeziunea socială a UE

Dragoș Pîslaru15 mins ago

Dragoș Pîslaru: România, lăudată de PE pentru consultările publice privind elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență

COMISIA EUROPEANA17 mins ago

Comisarul european Thierry Breton: Este posibil ca UE să nu prelungească contractul cu AstraZeneca din cauza întârzierilor în livrări

NATO20 mins ago

Generalul-locotenent Dumitru Scarlat și-a încheiat misiunea de reprezentant militar al României la NATO și UE

U.E.55 mins ago

Josep Borrell, privind refacerea economică post-pandemie: UE riscă să rămână ”serios” în urma SUA și a Chinei

SUA1 hour ago

UE și SUA propun un acord de compromis pentru a pune capăt crizei politice din Georgia

Dacian Cioloș16 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj pentru Vladimir Putin: Lumea privește. Aveți obligația morală și umanitară să îi acordați asistență medicală lui Aleksei Navalnîi

SUA16 hours ago

UE solicită Rusiei să-i acorde lui Aleksei Navalnîi acces la îngrijiri medicale. SUA avertizează că “vor exista consecințe dacă Navalnîi moare”

CONSILIUL UE18 hours ago

Bogdan Aurescu, înainte de reuniunea miniștrilor de externe din UE: România este preocupată pentru desfășurarea de trupe militare ale Rusiei în Marea Neagră

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Papa Francisc, îngrijorat de intensificarea activităților militare din Ucraina: “Sper că putem evita o amplificare a tensiunii”

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending