Connect with us

POLITICĂ

COVID-19: Klaus Iohannis propune ca sistemul RO-ALERT să avertizeze populația în cazul informațiilor false și dezinformării

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat joi, în informarea transmisă Parlamentului privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul ţării în contextul pandemiei COVID-19, că este nevoie ca “întregul” cadru general al măsurilor excepţionale să fie revăzut, actualizat şi corelat cu realităţile sociale, păstrându-se un echilibru între flexibilitatea soluţiilor de natură să răspundă unor provocări din ce în ce mai diverse ale societăţii actuale şi concreteţea şi claritatea acestora. În documentul trimis, președintele propune “dezvoltarea capacității de combatere a informațiilor false, care prezintă un grad ridicat în ceea ce privește alimentarea nesiguranței, prin intermediul sistemului de avertizare a populației în situații de urgență RO-ALERT”.

Acest cadru ar trebui să ofere Executivului instrumente concrete ce îi permit o intervenţie “promptă”, “în beneficiul protejării la timp a cetăţenilor”, punctează şeful statului, în informare, care a fost publicată joi de Administraţia Prezidenţială.

În documentul trimis de președinte către Parlament este menționat și obiectivul identificării modalităților de combatere eficientă a știrilor false și dezinformării.

“Gradul de acceptare al măsurilor luate într-o situație de criză depinde și de informarea corectă a cetățenilor și prevenirea propagării fake-news-ului. Pandemia de COVID-19 a generat, la nivel mondial, o „infodemie”, caracterizată prin dezinformare și propagarea de informații false legate de virus. Organizația Națiunilor Unite a semnalat că aceste acțiuni influențează negativ răspunsul autorităților față de criza de sănătate publică și creează confuzie și neîncredere în rândul populației. De asemenea, la nivelul Uniunii Europene s-au adoptat o serie de măsuri pentru combaterea informațiilor eronate cu privire la asistența medicală, teoriile conspiraționiste, creșterea gradului de sensibilizare cu privire la pericolele dezinformării, promovarea și utilizarea surselor sigure, încurajarea platformelor online să contribuie la combaterea știrilor false și a altor încercări de răspândire de informații eronate prin eliminarea conținuturilor ilegale sau false”, a spus Iohannis, în document.

În acest context, Iohannis pledează pentru cooperarea dintre autorități și cetățeni și crearea unui parteneriat credibil și asigurarea legitimității autorităților publice.

Acestea “se pot realiza doar printr-o comunicare transparentă, evitarea instrumentalizării politice a unor teme sensibile și, cel mai important, considerarea interesului public ca fiind prioritar”, enunță șeful statului.

Astfel, președintele propune un set de măsuri care pot fi luate precum “implementarea unui cod de comunicare publică în perioada stării de urgență și a stării de alertă; implementarea unor mecanisme care să asigure informarea corectă a publicului larg; dezvoltarea capacității de combatere a informațiilor false, care prezintă un grad ridicat în ceea ce privește alimentarea nesiguranței, prin intermediul sistemului de avertizare a populației în situații de urgență RO-ALERT”.

Propunerea șefului statului vine în contextul în care Uniunea Europeană a luat deja o serie de măsuri la nivel european, inclusiv la nivelul Comisiei Europene, cât și în cadrul Parlamentului European.

Parlamentul European a decis la 18 iunie înființarea Comisiei speciale privind interferența externă în procesele democratice din UE, inclusiv dezinformarea.

Această comisie specială va fi însărcinată cu analizarea cercetărilor și investigațiilor care au arătat că regulile electorale crucial au fost au fost încălcate sau ocolite. 

De asemenea, va trebui să identifice domeniile posibile care ar necesita acțiuni legislative și non-legislative în legătură cu platformele de socializare, să sugereze acțiuni coordonate la nivelul UE pentru combaterea amenințărilor hibride și să contracareze campaniile de informare și comunicarea strategică a țărilor terțe maligne care aduc prejudicii Uniunii Europene.

Înființarea acestei comisii speciale apare într-un context dinamic în care criza COVID-19 a accelerat acțiunile de dezinformare și de discreditare a Uniunii Europene dinspre țările terțe, reliefând totodată și o coordonare a strategiilor de propagandă promovate de Rusia și China.

Recent, Comisia Europeană a emis o comunicare oficială care conține o nouă cale de urmat pentru combaterea dezinformării. Acțiunile propuse se bazează pe înțelegere, comunicare, cooperare, transparență și asigurarea libertății de exprimare și a unei dezbateri democratice pluraliste, fiind pentru prima dată când Comisia Europeană a nominalizat China, alături de Rusia, ca sursă de dezinformare.

În timpul crizei, UE și-a intensificat activitatea de informare a cetățenilor cu privire la riscuri și de consolidare a cooperării cu alți actori internaționali pentru combaterea dezinformării. Comisia a demontat miturile legate de coronavirus, pe site-uri web care au înregistrat peste 7 milioane de vizualizări. Serviciul European de Acțiune Externă, împreună cu Comisia, a consolidat comunicarea strategică și diplomația publică în țările terțe, inclusiv în vecinătatea UE.

Actorii străini și anumite țări terțe, în special Rusia și China, au desfășurat operațiuni de influență și campanii de dezinformare cu țintă precisă în UE, în vecinătatea sa și la nivel mondial.

De exemplu, grupul operativ East Stratcom al SEAE a detectat și a denunțat peste 550 de discursuri de dezinformare din surse pro-Kremlin pe site-ul web EUvsDisinfo.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Premierul Ludovic Orban a reiterat, la Paris, angajamentul ferm al României de a deveni membru al OCDE

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Prim-ministrul Ludovic Orban a avut marţi, în contextul vizitei pe care o efectuează în Franţa, o întrevedere cu secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Angel Gurria, şi a susţinut, totodată, o alocuţiune în plenul Consiliului OCDE în cadrul căreia a reiterat angajamentul ferm al României de a deveni membru al acestei structuri.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, cu ocazia întrevederii bilaterale cu secretarul general al OCDE, premierul a exprimat aprecierea pentru sprijinul acordat de acesta candidaturii României pe parcursul mandatului.

Totodată, Orban a evidenţiat eforturile României pentru demararea procesului extinderii OCDE cu ţara noastră, iar în dialogul interactiv cu membrii Consiliului, aceştia au subliniat faptul că ţara noastră a atins gradul necesar de pregătire pentru începerea negocierilor de aderare şi au apreciat eforturile Guvernului român în acest sens.

“În discursul din cadrul reuniunii plenare, premierul Ludovic Orban a reiterat angajamentul ferm al României de a deveni membru al OCDE, demonstrat prin însuşirea constantă şi promovarea activă a standardelor şi valorilor OCDE, ţara noastră fiind statul european candidat cel mai bine pregătit pentru procesul de extindere a organizaţiei. Prim-ministrul a evocat cooperarea consolidată a României cu OCDE şi participarea sa extinsă la structurile de lucru ale organizaţiei, punctând adoptarea a 47 de instrumente juridice şi solicitarea de aderare la alte 19, cele mai recente vizând integritatea publică, buna guvernanţă, egalitatea de gen şi instituţiile fiscale independente. Între proiectele relevante, a menţionat elaborarea de către OCDE a studiului economic, a revizuirii sistemului de licenţiere, a strategiei naţionale pentru pieţele de capital, precum şi includerea României în ediţia 2021 a documentului ‘Governance at a Glance’ “, se arată în comunicat.

De asemenea, Orban a subliniat că România este un susţinător ferm al principiului multilateralismului şi al organizaţiilor fundamentate pe principiul ordinii internaţionale bazate pe reguli.

“A evidenţiat necesitatea adaptării instituţiilor multilaterale prin reguli mai ferme, potrivite contextului economic global, pentru a fi pregătite să răspundă provocărilor majore, precum criza provocată de pandemia de COVID-19”, se precizează în comunicat.

În acelaşi context, premierul a menţionat priorităţile cuprinse în Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă pe care Guvernul îl pregăteşte pentru a beneficia de fondurile europene din cadrul Mecanismului European de Redresare şi Rezilienţă şi a subliniat angajamentul Executivului pentru realizarea de investiţii în domenii prioritare precum: infrastructură de transport, conectivitate digitală, energie şi tranziţie ecologică, dezvoltare urbană, sănătate, agricultură, educaţie, protecţie socială şi cercetare-inovare.

Aflat într-o vizită în Franța, prim-ministrul Ludovic Orban și omologul său francez Jean Castex au semnat mai multe documente bilaterale importante, și anumeo nouă foaie de parcurs pentru următorii patru ani a Parteneriatului Strategic bilateralo Declarație de intenție în domeniul nuclear civil și au decis reluarea mecanismului de consultări 2+2 între miniștrii de externe și ai apărării. Este prima vizită oficială efectuată de un premier român în Franța, din 2016, și prima primire a unui omolog de către prim-ministrul francez, de la preluarea mandatului.

Continue Reading

POLITICĂ

COVID-19. Klaus Iohannis: 662 de paturi de terapie intensivă și toată aparatura medicală necesară vor fi achiziționate prin fonduri europene

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, marţi, la Palatul Cotroceni, că există avizul pentru achiziţionarea a 662 de paturi de Terapie Intensivă, din fonduri europene, în contextul gestionării pandemiei de COVID-19. Șeful statului a precizat că în România sunt în acest moment 3.065 de paturi ATI și 2.252 de ventilatoare, iar capacitatea sistemul sanitar va crește pe viitor prin accesarea de fonduri europene.

“Accesarea fondurilor europene prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) va duce încă la o creştere a capacităţii de gestionare a crizei sanitare. Numai pentru ventilatoare mecanice, de exemplu, creşterea din aprilie 2020 până în aprilie 2021 va reprezenta o creştere de 146%, conform datelor pe care mi le-au prezentat specialiştii”, a arătat şeful statului.

El a precizat că, “în urma analizei nevoilor spitalelor, se va achiziţiona, prin proceduri specifice – iarăşi din fonduri europene – întreaga gamă de aparatură şi echipamente necesare dotării unităţilor sanitare, de la monitoare, ventilatoare, paturi, aparate de anestezie, la ecografe şi aparate RT-PCR”.

“De exemplu, fiindcă am vorbit de paturile de Terapie Intensivă – 662 de paturi de acest fel, de înaltă performanţă, au fost deja avizate pentru finanţare prin acest program şi se va realiza în perioada următoare”, a menţionat el.

Preşedintele a apreciat că accesarea fondurilor europene “va avea un impact extrem de important”.

De altfel, joi, ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș, a spus că 4,2 miliarde de euro din bugetul multianual al UE și 1,8 miliarde de euro alocate prin Planul Național de Relansare și Reziliență al României pentru reforma sistemului de sănătate

“Vom avea o creştere semnificativă la fiecare dintre aceşti indicatori, cifrele fiind calculate cu precizie de specialişti”, a punctat șeful statului.

Iohannis a făcut precizările după o şedinţă de evaluare şi prezentare a măsurilor cu privire la gestionarea epidemiei COVID-19. La aceasta au participat ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, vicepreşedintele Societăţii Române de Anestezie şi Terapie Intensivă, Dorel Săndesc, şi şeful Secţiei Anestezie şi Terapie Intensivă I – Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central “Carol Davila” Bucureşti, Dan Corneci. 

Continue Reading

POLITICĂ

Angel Tîlvăr, președintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților: România trebuie să susțină introducerea unui salariu minim european raportat la nivelul de dezvoltare al economiei naționale

Published

on

© Angel Tîlvăr / Arhivă personală

România trebuie să susțină introducerea unui salariu minim european raportat la nivelul de dezvoltare al economiei naționale, a transmis Angel Tîlvăr, președintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, acesta a salutat ”acțiunile întreprinse de Comisia Europeană și de comisarul Nicolas Schmit privind politica socială și drepturile sociale, ca priorități pe agenda politică a Uniunii. Să nu uităm că prin eforturile stângii europene, noua Comisie Europeană s-a angajat să introducă salariul minim european, în ciuda faptului că dreapta acționează, în continuare, în defavoarea acestui deziderat”.

În același timp, Angel Tîlvăr a precizat că așteaptă cu ”interes prezentarea planului de asigurare a unui salariu minim echitabil în UE, programat pentru mâine 28 octombrie. Procesul trebuie să continue, inclusiv cu analiza tuturor elementelor care pot determina un nivel corect al remunerării”.

”Țara noastră este unul dintre cele 21 de state membre ale UE în care există salariul minim, dar, din păcate, se află în categoria cu cele mai mici salarii europene, adică sub 500 euro lunar, alături de Bulgaria, Letonia și Ungaria. Cel mai ridicat salariu minim din UE este de trei ori mai mare comparativ cu cel mai scăzut, raportat la puterea de cumpărare, conform datelor Eurostat. Îngrijorătoare este și proporția angajaților care câștigă salariul minim în țara noastră, aproximativ 25%, comparativ cu ponderea lucrătorilor care câștigă salariul minim în UE, estimată la un nivel sub 5% în țări precum Malta, Belgia sau Cehia”, a explicat președintele Comisie pentru afaceri europene din Camera Deputaților.

Acesta a apreciat că ”poziția președintelui Comisiei Europene privind instituirea unor standarde minime în plan social reprezintă o șansă majoră pentru ca UE să răspundă mai eficient gravelor provocări cu care se confruntă”.

”Consider că rolul salariilor minime pentru protejarea lucrătorilor cu salarii mici devine din ce în ce mai important, ajutând la redresare economică, sprijinindu-i pe cei afectați de criza provocată de noul coronavirus. Consecințele crizei economice declanșate de pandemia de COVID-19, creșterea șomajului şi nesiguranța locurilor de muncă, impun necesitatea rezolvării cât mai rapide a problemelor privind politica salarială”, a mai spus Angel Tîlvăr.

Salariul echitabil – obținut prin salarii minime sau negocieri colective puternice – este o prioritate și pentru socialiștii europeni, lucru evidențiat și în cadrul unei declarații adoptate de miniștrii muncii din cadrul Partidul Socialiștilor Europeni (PES) la 13 octombrie.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în primul său discurs privind Starea Uniunii susținut în plenul Parlamentului European, reunit la Bruxelles, că Executivul european va înainta o propunere legală pentru sprijinirea statelor membre privind instituirea unui cadru pentru salarii minime.

”Uniunea noastră este acolo pentru a-i proteja pe toți și exact asta am făcut când vine vorba de lucrători. Când am preluat funcția, am promis să creez un instrument pentru a proteja lucrătorii și întreprinderile de șocurile externe. Pentru că știam din experiența mea ca ministru al muncii și afacerilor sociale că aceste scheme funcționează. Acestea mențin oamenii la locul de muncă, competențele în companii și IMM-urile în operare. Aceste IMM-uri sunt motorul economiei noastre și vor fi motorul redresării noastre”, a spus Ursula von der Leyen.

Propunerea a fost salutată de președintele Parlamentului European, socialistul italian David Sassoli, care a punctat că ”trebuie să reconciliem Europa cu viețile cetățenilor și problemele lor. Propunerea privind introducerea salariilor minime prin lege sau negociere este foarte importantă; ea va permite existența unor standarde de viață mai bune și locurilor de muncă mai robuste. Trebuie să se termine cu munca precară, în special pentru tineri. Avem nevoie de condiții de muncă stabilite prin reguli care să le ofere sprijin mai mult”.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

INTERNAȚIONAL27 mins ago

Turcia va face toți pașii juridici și diplomatici necesari privind caricatura președintelui Erdogan din revista franceză Charlie Hebdo

Corina Crețu30 mins ago

Corina Crețu: Voi milita în Parlamentul European pentru a transforma garanția pentru copii în realitate, în România și în țările UE unde românii și-au întemeiat o familie

MAREA BRITANIE34 mins ago

Marea Britanie cere aliaților din NATO să fie solidari privind libertatea de exprimare în disputa Franța-Turcia

ROMÂNIA1 hour ago

Ambasadorul României la Paris: Vizita premierului Ludovic Orban, foarte importantă pentru relația bilaterală și evocatoare pentru multele lucruri care ne leagă

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Eurodeputatul Rareș Bogdan: Decizia Parlamentului European de a acorda Premiul Saharov 2020 opoziției democratice din Belarus insuflă curaj tuturor celor care luptă împotriva dictaturii

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Liderul eurodeputaților români din PPE, Rareș Bogdan, apără interesele României privind tranziția verde a UE: Interesul național, exprimat de Klaus Iohannis, nu este negociabil

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

COVID-19: Majoritatea activităților Parlamentului European se vor desfășura la distanță și în noiembrie

ROMÂNIA2 hours ago

Vicepremierul Raluca Turcan: Am primit asigurări că proiectele de infrastructură ale României din cadrul Inițiativei celor 3 Mări vor primi finanțare

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

COVID-19: Președintele Consiliului European, Charles Michel, pledează pentru o ”Uniune a testelor și vaccinurilor”: Această criză a arătat deja că nicio ţară nu se poate descurca singură

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Franța cere sprijinul aliaților din UE pentru a consolida „echilibrul de putere” european în raport cu Turcia

ROMÂNIA1 day ago

Ela Moraru, CEO Google România: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală ar trebui să susțină și să promoveze continuarea studiilor de către femei în domeniul IT&C, fiind necesară această forță de muncă

ROMÂNIA1 day ago

Violeta Luca, Microsoft: Crearea CNTD vine într-un moment foarte bun, pe o bază în care digitalizarea s-a făcut într-un ritm accelerat, efectul de transformare fiind unul structural

ROMÂNIA1 day ago

Lansarea CNTD. Călin Bota, secretar de stat în cadrul MFE: Vom colabora foarte bine cu ADR și în perioada următoare vom găsi soluții astfel încât marile sisteme publice să poată fi digitalizate

ROMÂNIA1 day ago

Sabin Sărmaș, președinte ADR: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală este un mic minister al transformării digitale a României, cu expertiză din mediul privat pentru instituțiile statului

Dacian Cioloș2 days ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA5 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

Advertisement
Advertisement

Trending