Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Coronavirus: UE își consolidează acțiunile de combatere a dezinformării și acuză China și Rusia pentru operațiuni de dezinformare la nivel global

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

Pentru susținerea informării corecte, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene au prezentat astăzi, 10 iunie, o nouă cale de urmat pentru combaterea dezinformării și au evaluat măsurile care au fost deja luate la nivel european.

Acțiunile propuse astăzi se bazează pe înțelegere, comunicare, cooperare, transparență și asigurarea libertății de exprimare și a unei dezbateri democratice pluraliste, potrivit comunicatului oficial al Executivului.

Pentru prima dată, autoritățile de la Bruxelles menționează și China atunci când vine vorba de actorii vinovați de răspândirea dezinformării online.

Comisia Europeană a declarat că Rusia și China desfășoară „operațiuni de dezinformare în UE, în vecinătatea acesteia și la nivel mondial”. Deși acuzația împotriva Rusiei a fost menționată în mai multe rânduri, aceasta este prima dată când Executivul European a numit public China ca sursă de dezinformare, relatează The Guardian.

 

”Pandemia de  a fost însoțită de un val masiv de informații false sau înșelătoare, inclusiv de tentative ale unor actori străini de a influența cetățenii și dezbaterile din UE. Comunicarea comună analizează răspunsul imediat și propune acțiuni concrete care pot fi demarate rapid”, se arată în comunicatul Comisiei Europene.

Înaltul Reprezentat al UE a tras un semnal de alarmă și a declarat în timpul conferinței de presă de la Bruxelles că ”dezinformarea în timpul pandemiei de coronavirus poate ucide”. 

De asemenea, el a precizat că Uniunea Europeană este pregătită să lupte împotriva dezinformării și ”își intensifică activitățile și capacitățile în această luptă.”

Vicepreședinta pentru valori și transparență, Věra Jourová, a declarat că ”în cursul pandemiei de coronavirus, Europa a fost lovită de adevărate valuri de dezinformare, provenind atât din interiorul, cât și din afara UE.”

Potrivit acesteia, dezinformarea poate fi combătută dacă se mobilizează toți actorii relevanți, de la platformele online până la autoritățile publice.

Comisia Europeană a clasificat următoarele aspecte drept esențiale pentru o UE mai puternică și mai rezilientă:

Înțelegerea: În primul rând, este important să se facă distincția între conținutul ilegal și conținutul dăunător, dar care nu este ilegal. Pe de altă parte, există o delimitare neclară între diferitele forme de conținut fals sau înșelător: de la dezinformare, care este definită ca fiind intenționată, până la informațiile eronate, care pot fi neintenționate. Motivațiile pot varia de la operațiuni de influență cu țintă precisă desfășurate de actori străini până la motive pur economice. Pentru fiecare dintre aceste provocări este nevoie de un răspuns calibrat. În plus, este necesar să se furnizeze mai multe date pentru controlul public și să se îmbunătățească capacitățile analitice.

Comunicarea: În timpul crizei, UE și-a intensificat activitatea de informare a cetățenilor cu privire la riscuri și de consolidare a cooperării cu alți actori internaționali pentru combaterea dezinformării. Comisia a demontat miturile legate de coronavirus, pe site-uri web care au înregistrat peste 7 milioane de vizualizări. Serviciul European de Acțiune Externă, împreună cu Comisia, a consolidat comunicarea strategică și diplomația publică în țările terțe, inclusiv în vecinătatea UE. Actorii străini și anumite țări terțe, în special Rusia și China, au desfășurat operațiuni de influență și campanii de dezinformare cu țintă precisă în UE, în vecinătatea sa și la nivel mondial. De exemplu, grupul operativ East Stratcom al SEAE a detectat și a denunțat peste 550 de discursuri de dezinformare din surse pro-Kremlin pe site-ul web EUvsDisinfo.

Cooperarea a reprezentat un element-cheie al luptei împotriva dezinformării:

  • Cu Parlamentul European și cu Consiliul și între instituțiile și statele membre ale UE, prin utilizarea unor canale stabilite, cum ar fi sistemul de alertă rapidă și mecanismul integrat al UE pentru un răspuns politic la crize. Aceste canale vor fi dezvoltate în continuare pentru a consolida capacitățile și a îmbunătăți analiza riscurilor și difuzarea de informații esențiale în perioade de criză.  
  • Cu parteneri internaționali, inclusiv OMS, mecanismul de reacție rapidă al G7, NATO și alții. Acest demers a dus la o intensificare a schimbului de informații, activități și bune practici și ar trebui consolidat pentru a combate mai bine influența străină și dezinformarea. 
  • UE își va intensifica sprijinul și asistența în favoarea actorilor societății civile, a mass-mediei independente și a jurnaliștilor independenți din țările terțe, ca parte a pachetului „Echipa Europa” (Team Europe), și își va consolida sprijinul pentru monitorizarea încălcărilor libertății presei și promovarea unui mediu mai sigur pentru mass-media. 
  • În sfârșit, mulți consumatori au fost induși în eroare pentru a cumpăra produse la prețuri excesive, ineficiente sau potențial periculoase, iar platformele au eliminat milioane de reclame înșelătoare.Comisia va continua să coopereze cu platformele online și să sprijine Rețeaua de cooperare în materie de protecție a consumatorului a autorităților naționale pentru combaterea acestor practici care încalcă legislația referitoare la protecția consumatorilor.

Transparența: Comisia a monitorizat îndeaproape acțiunile platformelor online conform Codului de bune practici privind dezinformarea. Sunt necesare eforturi suplimentare, o transparență sporită și o mai mare responsabilitate:

  • Platformele ar trebui să furnizeze rapoarte lunare, care să includă date mai detaliate privind acțiunile lor de promovare a conținutului autorizat și de limitare a dezinformării legate de coronavirus și a diseminării acesteia. De asemenea, acestea ar trebui să își intensifice cooperarea cu verificatorii de fapte – în toate statele membre, pentru toate limbile – și cu cercetătorii și ar trebui să fie mai transparente în ceea ce privește punerea în aplicare a politicilor lor de informare a utilizatorilor care interacționează cu dezinformarea. 
  • Comisia încurajează ferm alte părți interesate relevante care nu sunt încă semnatare ale Codului să participe la acest nou program de comunicare de informații.
  • Pe baza activității Observatorului european al mass-mediei digitale, recent înființat, UE își va intensifica și mai mult sprijinul în favoarea verificatorilor de fapte și al cercetătorilor.

Asigurarea libertății de exprimare și a unei dezbateri democratice pluraliste este esențială pentru răspunsul nostru la dezinformare.Comisia va continua să monitorizeze impactul măsurilor de urgență luate de statele membre în contextul pandemiei de coronavirus asupra legislației și valorilor UE.Criza a demonstrat rolul mass-mediei libere și independente ca serviciu esențial, care oferă cetățenilor informații fiabile și verificate, contribuind la salvarea de vieți omenești. UE își va intensifica sprijinul acordat mass-mediei independente și jurnaliștilor independenți în UE și în întreaga lume. Comisia invită statele membre să își intensifice eforturile pentru a garanta faptul că jurnaliștii își pot desfășura activitatea în condiții de siguranță și să valorifice oportunitățile oferite de răspunsul economic al UE și de pachetul de redresare pentru a sprijini mass-media grav afectată de criză, respectând în același timp independența acestora.

Capacitarea cetățenilor, sensibilizarea acestora și sporirea rezilienței societății implică faptul de a le permite cetățenilor să participe la dezbaterea democratică, menținând accesul la informații și libertatea de exprimare, promovând alfabetizarea mediatică și informațională a cetățenilor, inclusiv gândirea critică și competențele digitale. Acest lucru poate fi realizat prin proiecte de alfabetizare mediatică și prin sprijinirea organizațiilor societății civile.

Acțiunile propuse astăzi vor contribui la activitatea viitoare a UE cu privire la dezinformare, în special la Planul de acțiune pentru democrația europeană și la Actul legislativ privind serviciile digitale.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Coronavirus: Comisia Europeană a rezervat pentru statele membre încă 400 de milioane de doze ale unui potențial vaccin

Published

on

© Comisia Europeană

Comisia Europeană a anunţat vineri că a rezervat în numele statelor membre până la 400 de milioane de doze ale unui potenţial vaccin anti-COVID-19 la care lucrează compania americană Johnson & Johnson.

Discuţiile exploratorii între Comisie şi Johnson & Johnson, care s-au încheiat vineri, au ca scop stabilirea unui cadru în vederea unei prime achiziţii de 200 de milioane de doze, care ar putea fi urmată de o a doua achiziţie pentru o cantitate similară de doze, conform unui comunicat al Comisiei Europene.

Contractul avut în vedere urmează să fie negociat de Comisie şi compania americană.

Executivul european “continuă discuţii intense” cu alţi producători de vaccinuri, se mai arată în comunicat, conform Agerpres.

Pe 31 iulie, Comisia Europeană a anunţat că a rezervat 300 de milioane de doze ale unui potenţial vaccin produs de laboratorul francez Sanofi. În context, România a solicitat Comisiei Europene zece milioane de doze de vaccin.

“Viaţa cetăţenilor şi a economiei noastre necesită un vaccin sigur şi eficient împotriva coronavirusului. Discuţiile de astăzi ne apropie de acest obiectiv”, a declarat preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, citată în comunicat.

La jumătatea lunii iunie, Comisia Europeană a publicat o “strategie pentru vaccinuri”. Acest plan de acţiune prevede semnarea unor “contracte de achiziţie în avans” cu producătorii de vaccinuri, finanţate prin instrumentul pentru sprijin de urgenţă creat în perioada crizei, care are un buget de aproximativ 2.4 miliarde de euro. Obiectivul este de a “asigura o producţie suficientă de vaccinuri în UE” şi “o aprovizionare suficientă a statelor membre”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană mulțumește României pentru sprijinul oferit Libanului prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al UE

Published

on

© Comisia Europeana în România/ Facebook

Uniunea Europeană mulțumește României și celorlalte state membre UE care au oferit sprijin Libanului prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al UE, ca răspuns la exploziile devastatoare, informează Reprezentanța Comisiei Europene în România într-o postare pe Facebook.

 

Uniunea Europeană a oferit un ajutor de urgență de 63 de milioane de euro pentru Liban, iar liderii instituțiilor UE au făcut apel la statele membre să sprijine poporul libanez în urma celor două explozii de la Beirut care au curmat peste 130 de vieți și au lăsat în urmă mii de răniți și sute de mii de oameni fără adăpost.

Ca răspuns la apelul UE, România a pus la dispoziție două aeronave (C-130 Hercules și C-27J Spartan) pentru transportul a opt tone de materiale medicale destinate tratamentului victimelor din Republica Liban.

Acest ajutor a fost posibil datorită eforturilor agregate ale Guvernului României, ale societății civile din România și ale comunității libaneze din România. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană investighează ajutorul de 95 de milioane de euro acordat de Polonia companiei LG Chem Group

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

În urma ajutorului de 95 de milioane de euro acordat de Polonia grupului sud-coreean LG Chem Ltd pentru extinderea fabricii sale de baterii destinate automobilelor electrice, Comisia Europeană a demarat o investigație amănunțită cu scopul de a vedea dacă planul de subvenționare economică a Poloniei se înscrie în parametrii Orientărilor privind Ajutorul Regional, informează un comunicat al Comisiei Europene remis CaleaEuropeană.ro

“În 2017, LG Chem a decis să investească mai mult de 1 miliard de euro în expansiunea capacitații sale de producție a celulelor cu litiu-ion și module de baterii și pachete pentru vehicule electrice în uzina sa existentă în regiunea Dolnoślaskie din Polonia”. În urma deciziei LG Chem din 2017, la doi ani diferență, Polonia anunță Comisia Europeană asupra planurilor sale de a acorda 95 de milioane de euro din ajutor public pentru expansiunea fabricii sud-coreeană.

Comisarul Margrethe Vestager, responsabilă pentru politica de competiție afirmă următoarele: “Regulile de ajutor ale UE permit statelor membre să găzduiască crestere economică în regiuni dezavantajate din Europa. În același timp, trebuie să ne asigurăm că ajutorul este cu adevărat necesar pentru a atrage investiții private regiunii în cauză, și să se evite ca beneficiarul ajutorului să obțină un avantaj neloial față de concurenții săi în detrimentul contribuabililor. Vom cerceta cu atenție dacă sprijinul Poloniei a fost necesar pentru a declanșa decizia LG Chem de a-și extinde instalația de producție a celulelor existente în Polonia, este păstrat la minimul necesar și nu denaturează concurența sau dăunează coeziunii în UE.”

Acțiunile Poloniei transmit un semnal de alarmă în rândul statelor membre, informează, la rândul său, Agerpres.

“Executivul comunitar şi-a exprimat temerile privind sprijinul polonez, în special dacă sunt furnizate subvenţii pentru extinderea fabricii, şi posibilitatea depăşirii nivelului de ajutor permis”, arată sursa citată

“Comisia se îndoiește de contribuția ajutorului public asupra dezvoltării regionale cât și adecvarea și proporționalitatea acesteia”, mai transmite comunicatul de presă al Comisiei Europene, prin care se sugerează o posibilă încălcare a parametriilor Orientărilor privind Ajutorul Regional. 

Mai mult, Comisia are îndoieli dacă măsura are un “efect stimulativ”, adică dacă decizia LG Chem de a-și extinde capacitatea de producție a bateriilor în Polonia a fost declanșată direct de sprijinul public polonez sau dacă investiția ar fi fost realizată în satul Biskupice Podgórne, chiar absentează sprijinul public”.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

Trending