Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Coronavirus: UE își consolidează acțiunile de combatere a dezinformării și acuză China și Rusia pentru operațiuni de dezinformare la nivel global

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

Pentru susținerea informării corecte, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene au prezentat astăzi, 10 iunie, o nouă cale de urmat pentru combaterea dezinformării și au evaluat măsurile care au fost deja luate la nivel european.

Acțiunile propuse astăzi se bazează pe înțelegere, comunicare, cooperare, transparență și asigurarea libertății de exprimare și a unei dezbateri democratice pluraliste, potrivit comunicatului oficial al Executivului.

Pentru prima dată, autoritățile de la Bruxelles menționează și China atunci când vine vorba de actorii vinovați de răspândirea dezinformării online.

Comisia Europeană a declarat că Rusia și China desfășoară „operațiuni de dezinformare în UE, în vecinătatea acesteia și la nivel mondial”. Deși acuzația împotriva Rusiei a fost menționată în mai multe rânduri, aceasta este prima dată când Executivul European a numit public China ca sursă de dezinformare, relatează The Guardian.

 

”Pandemia de  a fost însoțită de un val masiv de informații false sau înșelătoare, inclusiv de tentative ale unor actori străini de a influența cetățenii și dezbaterile din UE. Comunicarea comună analizează răspunsul imediat și propune acțiuni concrete care pot fi demarate rapid”, se arată în comunicatul Comisiei Europene.

Înaltul Reprezentat al UE a tras un semnal de alarmă și a declarat în timpul conferinței de presă de la Bruxelles că ”dezinformarea în timpul pandemiei de coronavirus poate ucide”. 

De asemenea, el a precizat că Uniunea Europeană este pregătită să lupte împotriva dezinformării și ”își intensifică activitățile și capacitățile în această luptă.”

Vicepreședinta pentru valori și transparență, Věra Jourová, a declarat că ”în cursul pandemiei de coronavirus, Europa a fost lovită de adevărate valuri de dezinformare, provenind atât din interiorul, cât și din afara UE.”

Potrivit acesteia, dezinformarea poate fi combătută dacă se mobilizează toți actorii relevanți, de la platformele online până la autoritățile publice.

Comisia Europeană a clasificat următoarele aspecte drept esențiale pentru o UE mai puternică și mai rezilientă:

Înțelegerea: În primul rând, este important să se facă distincția între conținutul ilegal și conținutul dăunător, dar care nu este ilegal. Pe de altă parte, există o delimitare neclară între diferitele forme de conținut fals sau înșelător: de la dezinformare, care este definită ca fiind intenționată, până la informațiile eronate, care pot fi neintenționate. Motivațiile pot varia de la operațiuni de influență cu țintă precisă desfășurate de actori străini până la motive pur economice. Pentru fiecare dintre aceste provocări este nevoie de un răspuns calibrat. În plus, este necesar să se furnizeze mai multe date pentru controlul public și să se îmbunătățească capacitățile analitice.

Comunicarea: În timpul crizei, UE și-a intensificat activitatea de informare a cetățenilor cu privire la riscuri și de consolidare a cooperării cu alți actori internaționali pentru combaterea dezinformării. Comisia a demontat miturile legate de coronavirus, pe site-uri web care au înregistrat peste 7 milioane de vizualizări. Serviciul European de Acțiune Externă, împreună cu Comisia, a consolidat comunicarea strategică și diplomația publică în țările terțe, inclusiv în vecinătatea UE. Actorii străini și anumite țări terțe, în special Rusia și China, au desfășurat operațiuni de influență și campanii de dezinformare cu țintă precisă în UE, în vecinătatea sa și la nivel mondial. De exemplu, grupul operativ East Stratcom al SEAE a detectat și a denunțat peste 550 de discursuri de dezinformare din surse pro-Kremlin pe site-ul web EUvsDisinfo.

Cooperarea a reprezentat un element-cheie al luptei împotriva dezinformării:

  • Cu Parlamentul European și cu Consiliul și între instituțiile și statele membre ale UE, prin utilizarea unor canale stabilite, cum ar fi sistemul de alertă rapidă și mecanismul integrat al UE pentru un răspuns politic la crize. Aceste canale vor fi dezvoltate în continuare pentru a consolida capacitățile și a îmbunătăți analiza riscurilor și difuzarea de informații esențiale în perioade de criză.  
  • Cu parteneri internaționali, inclusiv OMS, mecanismul de reacție rapidă al G7, NATO și alții. Acest demers a dus la o intensificare a schimbului de informații, activități și bune practici și ar trebui consolidat pentru a combate mai bine influența străină și dezinformarea. 
  • UE își va intensifica sprijinul și asistența în favoarea actorilor societății civile, a mass-mediei independente și a jurnaliștilor independenți din țările terțe, ca parte a pachetului „Echipa Europa” (Team Europe), și își va consolida sprijinul pentru monitorizarea încălcărilor libertății presei și promovarea unui mediu mai sigur pentru mass-media. 
  • În sfârșit, mulți consumatori au fost induși în eroare pentru a cumpăra produse la prețuri excesive, ineficiente sau potențial periculoase, iar platformele au eliminat milioane de reclame înșelătoare.Comisia va continua să coopereze cu platformele online și să sprijine Rețeaua de cooperare în materie de protecție a consumatorului a autorităților naționale pentru combaterea acestor practici care încalcă legislația referitoare la protecția consumatorilor.

Transparența: Comisia a monitorizat îndeaproape acțiunile platformelor online conform Codului de bune practici privind dezinformarea. Sunt necesare eforturi suplimentare, o transparență sporită și o mai mare responsabilitate:

  • Platformele ar trebui să furnizeze rapoarte lunare, care să includă date mai detaliate privind acțiunile lor de promovare a conținutului autorizat și de limitare a dezinformării legate de coronavirus și a diseminării acesteia. De asemenea, acestea ar trebui să își intensifice cooperarea cu verificatorii de fapte – în toate statele membre, pentru toate limbile – și cu cercetătorii și ar trebui să fie mai transparente în ceea ce privește punerea în aplicare a politicilor lor de informare a utilizatorilor care interacționează cu dezinformarea. 
  • Comisia încurajează ferm alte părți interesate relevante care nu sunt încă semnatare ale Codului să participe la acest nou program de comunicare de informații.
  • Pe baza activității Observatorului european al mass-mediei digitale, recent înființat, UE își va intensifica și mai mult sprijinul în favoarea verificatorilor de fapte și al cercetătorilor.

Asigurarea libertății de exprimare și a unei dezbateri democratice pluraliste este esențială pentru răspunsul nostru la dezinformare.Comisia va continua să monitorizeze impactul măsurilor de urgență luate de statele membre în contextul pandemiei de coronavirus asupra legislației și valorilor UE.Criza a demonstrat rolul mass-mediei libere și independente ca serviciu esențial, care oferă cetățenilor informații fiabile și verificate, contribuind la salvarea de vieți omenești. UE își va intensifica sprijinul acordat mass-mediei independente și jurnaliștilor independenți în UE și în întreaga lume. Comisia invită statele membre să își intensifice eforturile pentru a garanta faptul că jurnaliștii își pot desfășura activitatea în condiții de siguranță și să valorifice oportunitățile oferite de răspunsul economic al UE și de pachetul de redresare pentru a sprijini mass-media grav afectată de criză, respectând în același timp independența acestora.

Capacitarea cetățenilor, sensibilizarea acestora și sporirea rezilienței societății implică faptul de a le permite cetățenilor să participe la dezbaterea democratică, menținând accesul la informații și libertatea de exprimare, promovând alfabetizarea mediatică și informațională a cetățenilor, inclusiv gândirea critică și competențele digitale. Acest lucru poate fi realizat prin proiecte de alfabetizare mediatică și prin sprijinirea organizațiilor societății civile.

Acțiunile propuse astăzi vor contribui la activitatea viitoare a UE cu privire la dezinformare, în special la Planul de acțiune pentru democrația europeană și la Actul legislativ privind serviciile digitale.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

UE investește 1,2 miliarde de euro în 61 de proiecte de cooperare industrială în domeniul apărării

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a aprobat astăzi, 5 decembrie, o investiție de aproximativ 1,2 miliarde de euro în activități colaborative de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării, odată cu adoptarea primei decizii de atribuire a 61 de proiecte sprijinite de Fondul European de Apărare (FEA).

Prin această decizie, UE finanțează proiecte privind capabilități de apărare de vârf, cum ar fi următoarea generație de avioane de luptă, vehicule blindate și nave, precum și tehnologii de apărare critice în domeniile spațiului, cibernetic, cloud militar, inteligență artificială, semiconductori și contramăsuri medicale. Proiectele vor constitui, de asemenea, vârful de lance al tehnologiilor disruptive, în special în domeniul tehnologiilor cuantice și al noilor materiale.

Categoriile care beneficiază de o finanțare notabilă sunt: lupta aeriană (aproximativ 190 milioane de euro), lupta terestră (aproximativ 155 milioane de euro), lupta navală (aproximativ 103 milioane de euro) și apărarea antiaeriană și antirachetă (aproximativ 100 milioane de euro). Proiectele legate de spațiul cosmic sunt sprijinite cu aproximativ 50 milioane de euro. Cu 38 milioane de euro investiți în proiecte de sprijinire a cercetării și dezvoltării în domeniul apărării cibernetice, UE finanțează dezvoltarea de capacități comune de apărare cibernetică.

De asemenea, se acordă sprijin proiectelor promițătoare în care sunt implicate IMM-uri și start-up-uri transfrontaliere în cadrul categoriei dedicate IMM-urilor, 24 de proiecte primind finanțare. În total, IMM-urile reprezintă aproximativ 43 % din entitățile care participă la proiecte.

După adoptarea deciziei de atribuire a Comisiei, vor fi semnate acordurile de finanțare cu consorțiile, iar proiectele vor începe să producă rezultate concrete. Obiectivul este de a sprijini competitivitatea industriei de apărare a UE, dezvoltarea tehnologiilor-cheie de care forțele armate europene au nevoie și de a consolida securitatea Uniunii.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Alianța Verde UE-Japonia: Părțile intensifică cooperarea în domeniul hidrogenului regenerabil și cu emisii reduse de CO2

Published

on

© European Union, 2022/Source: EC - Audiovisual Service

UE și Japonia și-au intensificat astăzi, 2 decembrie, cooperarea în domeniul hidrogenului prin semnarea unui memorandum de cooperare (MoC) în vederea stimulării inovării și dezvoltării unei piețe internaționale a hidrogenului, informează Comisia Europeană.

În calitate de lideri în domeniul tehnologiei hidrogenului, UE și Japonia vor colabora în vederea producerii, comercializării, transportului, stocării, distribuției și utilizării durabile și la prețuri accesibile a hidrogenului regenerabil și cu emisii reduse de dioxid de carbon. Cooperarea va contribui la crearea unei piețe mondiale a hidrogenului bazată pe norme și transparentă, fără denaturări ale comerțului și investițiilor.

Memorandumul a fost semnat la Tokyo de comisarul pentru energie, Kadri Simson, și de ministrul japonez al economiei, comerțului și industriei, Yasutoshi Nishimura.

Ambele părți s-au angajat deja să atingă neutralitatea climatică până în 2050 și să accelereze tranziția către o energie curată, așa cum se subliniază în Alianța verde UE-Japonia. Hidrogenul poate avea o contribuție crucială atât la tranziția ecologică, cât și la securitatea energetică. Memorandumul identifică o serie de domenii în care guvernele, actorii industriali, instituțiile de cercetare și autoritățile locale din UE și Japonia vor fi încurajați să coopereze, cum ar fi:

  • politici, reglementări, stimulente și subvenții, inclusiv la nivel internațional, pentru a lucra în direcția unor standarde și certificări comune;
  • cele mai bune practici și lecții învățate în materie de cercetare, dezvoltare, aplicații și proiecte demonstrative privind hidrogenul regenerabil și cu emisii reduse de dioxid de carbon;
  • dezvoltarea de proiecte, inclusiv în contextul inițiativelor de cooperare multilaterală, inclusiv în vederea sprijinirii altor țări din întreaga lume;
  • educație, perfecționare, recalificare, recalificare și educație și formare profesională, inclusiv prin intermediul schimburilor.

UE și Japonia au un dialog bine dezvoltat în domeniul energiei, care acoperă subiecte precum securitatea energetică, energia eoliană offshore, gazul natural lichefiat (GNL), proiectarea pieței energiei electrice, tehnologiile energetice și energia nucleară.

Ambele părți și-au stabilit ca ambiție pe termen lung să fie neutre din punct de vedere climatic până în 2050, iar o cooperare mai strânsă în ceea ce privește emisiile de metan este, de asemenea, în discuție.

În cadrul summitului UE-Japonia din mai 2021, a fost creată o Alianță Verde în care hidrogenul a fost evidențiat ca fiind un domeniu-cheie al cooperării viitoare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană aprobă patru noi programe Interreg, la care participă România și alte nouă țări UE, Ucraina și R. Moldova, în valoare de 533 de milioane de euro, pentru perioada 2021-2027

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a aprobat patru noi programe Interreg, la care participă 10 state membre UE, între care și România, Ucraina și Republica Moldova, în valoare de 533 de milioane de euro din fondurile UE pentru perioada 2021-2027, obiectivul fiind provocarea cooperării transfrontaliere, impulsionarea tranziției ecologice și sprijinirea asistenței medicale și a educației.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, aceste programe vor beneficia de o finanțare consolidată, având în vedere decizia Comisiei din martie de a suspenda cooperarea cu Rusia și Belarus în urma invaziei Ucrainei de către Rusia și de a transfera 26,2 milioane de euro, alocate inițial acestor două țări, pentru a îmbunătăți cooperarea cu Ucraina și Moldova.

215 milioane de euro pentru cooperarea transnațională în regiunea Dunării în domeniul inovării și al energiilor regenerabile

Programul Interreg pentru regiunea Dunării va investi în cooperare pentru a face regiunea Dunării mai inovatoare și mai durabilă. Acesta va sprijini investițiile ecologice pentru a spori utilizarea energiilor regenerabile, pentru a îmbunătăți gestionarea apei și pentru a conserva biodiversitatea prin coridoare ecologice. De asemenea, va investi în acțiuni comune pentru a gestiona riscurile legate de schimbările climatice. Programul va sprijini, de asemenea, o piață a muncii favorabilă incluziunii, cu un accent deosebit pe grupurile vulnerabile și dezavantajate.

187 de milioane de euro pentru cooperarea transfrontalieră între Polonia și Ucraina în domeniul conservării naturii, al asistenței medicale și al gestionării frontierelor

Programul Interreg NEXT Polonia-Ucraina va investi în adaptarea la schimbările climatice, gestionarea durabilă a apei (inclusiv dezvoltarea infrastructurii de canalizare) și protecția naturii și a biodiversității. Acesta va consolida unitățile regionale de asistență medicală, va îmbunătăți accesul la medicina de specialitate și de urgență și va sprijini asistența medicală pe termen lung. De asemenea, programul va sprijini cooperarea între autoritățile publice pentru a îmbunătăți guvernanța locală, inclusiv în domeniul gestionării frontierelor.

54 de milioane de euro pentru cooperare transfrontalieră între România și Ucraina în vederea îmbunătățirii educației, asistenței medicale și conservării naturii

Programul Interreg NEXT România-Ucraina va investi, în principal, în educație incluzivă (de exemplu, infrastructură, planuri educaționale, parteneriate între instituții) și în asistență medicală de calitate (de exemplu, înființarea și modernizarea serviciilor de urgență și a centrelor mobile de screening). Investițiile în adaptarea la schimbările climatice și în protecția naturii și a biodiversității vor aborda probleme comune, cum ar fi incendiile de pădure, eroziunea solului, alunecările de teren, seceta și inundațiile care afectează terenurile agricole. Programul va sprijini, de asemenea, rețeaua mare de parcuri și rezervații naturale.

77 de milioane de euro pentru cooperare transfrontalieră între România și Republica Moldova pentru o mai bună educație, asistență medicală și conservarea naturii

Programul Interreg NEXT România-Moldova va investi în prevenirea riscurilor de dezastre naturale și în creșterea rezilienței. De asemenea, programul va ajuta la conservarea biodiversității, contribuind în același timp la dezvoltarea economică a comunităților locale. Programul va investi în educație și formare (de exemplu, construirea sau modernizarea școlilor și universităților, modernizarea echipamentelor digitale). Accesul la asistență medicală va fi finanțat pentru a aborda disparitățile dintre serviciile medicale rurale și urbane din România, în timp ce Moldova va primi noi echipamente medicale de înaltă calitate. În cele din urmă, programul va investi în turism și cultură, îmbunătățind accesul la monumentele istorice din zonă.

Interreg este unul dintre instrumentele-cheie ale UE care sprijină cooperarea transfrontalieră. Acesta abordează provocări comune și găsește soluții comune în domenii precum sănătatea, mediul, cercetarea, educația, transportul și energia durabilă.

Pentru perioada 2021-2027, Interreg dispune de un buget total de aproape 10,1 miliarde de euro care acoperă 86 de programe și patru direcții de acțiune: transfrontalieră (Interreg A), transnațională (Interreg B), interregională (Interreg C) și integrarea regiunilor ultraperiferice (Interreg D).

Noile programe de cooperare Interreg NEXT pentru perioada 2021-2027 se concentrează pe cooperarea dintre UE și țările partenere de-a lungul frontierelor externe ale UE.

Cooperarea are loc în domeniile dezvoltării economice și sociale, protecției mediului, serviciilor de sănătate publică, măsurilor de siguranță și securitate, conectivității, sprijinului acordat întreprinderilor mici și mijlocii și antreprenoriatului.

Interreg NEXT dispune de o alocare totală de 1,1 miliarde de euro din Fondul european de dezvoltare regională, din Instrumentul de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională și din Instrumentul de preaderare.

Pentru perioada 2021-2027, aproape 665 de milioane de euro vor fi acordate pentru șase programe Interreg, pentru a sprijini activitățile de cooperare transfrontalieră și transnațională între statele membre și Ucraina și Republica Moldova.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Șeful Consiliului European era “mai optimist” acum câteva luni privind intrarea României, Bulgariei și Croației în Schengen: Acum, atmosfera este diferită

CONSILIUL UE11 hours ago

Președintele interimar al Senatului i-a prezentat președintelui Consiliului Federal al Austriei argumentele pentru care România merită în Schengen: Trebuie explicate până în ultima secundă

CONSILIUL UE13 hours ago

Consiliul UE se va pronunța joi asupra aderării României la Schengen; Agenda mai poate suferi modificări doar miercuri, în urma reuniunii ambasadorilor UE

NATO13 hours ago

Guvernul finlandez a înaintat Parlamentului propunerea oficială privind aderarea Finlandei la NATO

ROMÂNIA13 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

UE investește 1,2 miliarde de euro în 61 de proiecte de cooperare industrială în domeniul apărării

ROMÂNIA14 hours ago

Guvernul salută planul UE privind migrația ilegală prin Balcanii de Vest, document care ar putea atenua îngrijorările Austriei și debloca aderarea României la Schengen

NATO14 hours ago

Germania apreciază că e posibil să nu atingă în acest an obiectivul alocării de 2% din PIB pentru apărare: Chiar şi pentru anul viitor chestiunea este deschisă în acest moment

SCHENGEN15 hours ago

Romanian Business Leaders, apel către Austria privind aderarea la Schengen: Nu putem deconta problemele politice interne ale unor state şi nici politicile UE privind migrația ilegală

ROMÂNIA15 hours ago

Schengen: Comisia Europeană așteaptă un vot în Consiliu „pe măsura” rapoartelor sale privind pregătirea integrală a României și Bulgariei pentru aderare

ROMÂNIA13 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO4 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO5 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO6 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO6 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO6 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO6 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL6 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO6 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Team2Share

Trending