Aproximativ 76% dintre cele mai periculoase rețele de crimă organizată identificate de Europol în 2024 nu mai figurează în evaluarea actuală a agenției, însă amenințarea la adresa Uniunii Europene rămâne ridicată. Potrivit unui nou raport, autoritățile au identificat între timp 533 de noi grupări infracționale, ceea ce demonstrează capacitatea ridicată de adaptare și regenerare a criminalității organizate.
Europol arată, în cea de-a doua ediție a raportului Decoding the EU’s Most Threatening Criminal Networks, că peisajul criminalității organizate din Uniunea Europeană s-a schimbat semnificativ în ultimii doi ani, pe fondul operațiunilor desfășurate de autoritățile de aplicare a legii și al transformării continue a rețelelor infracționale.
Potrivit documentului, dintre cele 821 de rețele considerate în 2024 drept cele mai amenințătoare pentru securitatea internă a Uniunii Europene, aproximativ 76% nu mai sunt incluse în actuala evaluare. Europol explică această evoluție prin destructurarea unor grupări, dizolvarea sau reorganizarea altora, precum și prin schimbarea nivelului de risc pe care îl reprezintă.
Agenția europeană avertizează însă că această evoluție nu înseamnă o diminuare a fenomenului infracțional. Dimpotrivă, 198 dintre rețelele identificate anterior continuă să fie considerate printre cele mai periculoase, iar alte 533 de organizații criminale au fost identificate în perioada analizată, ceea ce ridică numărul total al celor mai amenințătoare grupări la 731.
„Fiecare rețea criminală dezorganizată contează. Fiecare țintă eliminată slăbește ecosistemul criminal. Cu toate acestea, acest raport arată că criminalitatea organizată se adaptează rapid, umplând golurile și exploatând noi oportunități. Provocarea noastră nu constă, așadar, doar în dezmembrarea rețelelor, ci și în a le fi cu un pas înainte prin intermediul informațiilor, al inovației și al cooperării operaționale”, declară Jürgen Ebner, director executiv interimar al Europol.
Raportul arată că aceste rețele reunesc peste 400.000 de membri provenind din 118 naționalități și sunt implicate într-o gamă largă de activități infracționale, inclusiv trafic de droguri, criminalitate informatică, trafic de migranți și de persoane, fraude, spălare de bani și infracțiuni contra patrimoniului. Peste o treime dintre grupări sunt implicate în traficul de droguri, iar 85% folosesc companii legale pentru a-și facilita activitățile și pentru a spăla bani.
Europol descrie fenomenul drept un „ecosistem criminal fluid”, în care rețelele cooperează între ele, utilizează furnizori specializați de servicii infracționale și se adaptează rapid atunci când o organizație este destructurată. În multe cazuri, alte grupări ocupă imediat locul celor eliminate și continuă activitățile ilegale.
Raportul evidențiază, totodată, un model de „oportunism criminal”, prin care organizațiile exploatează vulnerabilitățile generate de digitalizare, inteligența artificială, comerțul global, instabilitatea geopolitică și interconectarea dintre economia legală și cea ilegală. În opinia Europol, aceste tendințe permit grupărilor infracționale să se adapteze rapid și să își extindă operațiunile.
În concluzie, agenția europeană apreciază că simpla destructurare a liderilor sau a rețelelor criminale nu mai este suficientă. Pentru a reduce amenințarea reprezentată de criminalitatea organizată, statele membre trebuie să combine măsurile de aplicare a legii cu politici care să diminueze vulnerabilitățile sistemelor logistice, financiare și digitale exploatate de organizațiile infracționale și să consolideze cooperarea dintre autorități și sectorul privat.
„Înțelegerea inamicului este primul pas către înfrângerea acestuia. Raportul „Decoding” ne oferă exact acest lucru – iar răspunsul nostru este deja în curs de implementare, de la strategia privind drogurile până la combaterea traficului de migranți și a fraudei digitale. Deși competențele rămân la nivel național, soluțiile pot fi doar europene. De aceea, actualizăm și mandatul Europol – pentru a ne asigura că soluțiile europene ajung în fiecare stat membru, mai rapid și cu un impact mai mare”, concluzionează Magnus Brunner, comisar european pentru afaceri interne și migrație.
