Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat că Moscova nu poate fi de încredere, după ce o convorbire telefonică între președintele SUA, Donald Trump, și liderul rus, Vladimir Putin, a dus la un acord temporar prin care Rusia s-a angajat să înceteze atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, scrie The Guardian.

„Dacă citiți cele două relatări oficiale ale convorbirii, este clar că Rusia nu dorește cu adevărat să facă niciun fel de concesii”, a declarat Kaja Kallas reporterilor la Bruxelles. 

Președintele rus Vladimir Putin nu a acceptat o încetare a focului mai largă, de 30 de zile, susținută de Statele Unite și pe care Ucraina a declarat că este pregătită să o accepte, ci o încetare a focului limitată la infrastructura energetică din Ucraina, liderul rus dorind oprirea tuturor livrărilor de arme către Ucraina ca o condiție prealabilă pentru orice acord de încetare completă a focului.

Potrivit unui comunicat al Kremlinului, președintele rus a ridicat „puncte semnificative” cu privire la împiedicarea ca un astfel de armistițiu să fie folosit de Ucraina pentru a mobiliza mai mulți soldați și a se reînarma.

Comunicatul Kremlinului subliniază că o prioritate pentru Rusia rămâne „necesitatea de a opri mobilizarea forțată în Ucraina și de a reînarma forțele armate ucrainene”, iar o „condiție-cheie” pentru prevenirea escaladării războiului este “încetarea completă a ajutorului militar străin și a furnizării de informații către Kiev”.

Într-o declarație publicată după convorbirea lui Donald Trump cu Vladimir Putin, Casa Albă a declarat că cele două părți au convenit să poarte „negocieri tehnice” privind o încetare a focului maritim și, ulterior, încetarea totală a focului și pacea permanentă.

În prima reacție publică după discuția telefonică între președinții Trump și Putin, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că Ucraina ar sprijini o propunere a Statelor Unite de a opri atacurile asupra infrastructurii energetice rusești și că speră să discute cu președintele american Donald Trump despre convorbirile sale cu Vladimir Putin.

Uniunea Europeană trebuie să stabilească urgent o foaie de parcurs clară pentru ca Ucraina să devină membru cu drepturi depline al blocului european, subliniază mai multe țări nordice, pe fondul temerilor tot mai mari că Ungaria încearcă să submineze șansele Kievului.

Într-o scrisoare consultată de Politico Europe, oficiali de rang înalt din Suedia, Finlanda, Danemarca, Letonia, Lituania și Estonia fac apel la Bruxelles să prezinte ”propuneri concrete privind modul în care poate avansa decisiv procesul de aderare a Ucrainei”.

Mesajul vine în contextul în care țările europene se străduiesc să sporească sprijinul pentru această țară, pe fondul agravării divergențelor cu președintele american Donald Trump și administrația sa.

”Reafirmând angajamentul deplin și fără echivoc față de perspectiva de aderare a Ucrainei la UE, solicităm accelerarea procesului de aderare. A sosit momentul unor decizii ambițioase și eficiente în această privință”, se arată în mesaj.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sugerat public că Ucraina ar putea adera la Uniunea Europeană până în 2030, dar semnatarii scrisorii menționate mai sus doresc măsuri pentru a se asigura că acest lucru se va întâmpla într-adevăr.

”Ucraina a înregistrat progrese remarcabile în materie de reforme – acum este momentul să ne mobilizăm eforturile pentru a ajuta Ucraina să realizeze acest lucru”, se arată în scrisoare.

Țara a trebuit să îndeplinească obiective politice, economice și de politică radicale, luptând în același timp pentru a-și apăra teritoriul, infrastructura critică și civilii împotriva atacurilor rusești.

În același timp, atrag atenția oficialii în scrisoare, procesul de extindere ar trebui să fie ”previzibil și bazat pe propriile merite”, în timp ce ”problemele bilaterale care contravin intereselor strategice generale ale Uniunii nu trebuie să fie folosite pentru a bloca progresul, ci mai degrabă rezolvate prin dialog cu bună credință”.

Premierul ungar Viktor Orban s-a opus în mod constant admiterii Ucrainei în familia celor 27 de state membre, iar diplomații săi de la Bruxelles au ridicat în mod constant obiecții în timpul discuțiilor.

La începutul acestei luni, liderul populist maghiar a anunțat un sondaj național fără caracter obligatoriu privind susținerea sau nu a aderării Ucrainei. Ca parte a unei liste de 12 cerințe pentru Bruxelles, publicată săptămâna trecută, el a declarat că UE trebuie să fie ”o Uniune, dar fără Ucraina”.

Extinderea Uniunii Europene reprezintă o prioritate pentru Bruxelles, mai ales în contextul geopolitic actual, fapt reliefat și de Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, ecou al poziționării instituției din care face parte și care se regăsește în ultimul pachet de extindere în care sunt recunoscute eforturile Ucrainei și Republicii Moldova pe calea europeană. 

Conform documentului publicat de executivul european în luna octombrie a anului trecut, deschiderea capitolelor de negociere pentru Ucraina este așteptată cât mai curând posibil în acest an, fapt valabil și pentru Republica Moldova.

În cazul altor țări care vor să devină membre, lucrările par a fi mai avansate, dacă ne raportăm la recentele declarații ale comisarului european pentru extindere. 

Albania și Muntenegru ar putea încheia negocierile pentru aderarea la UE la finele lui 2026 sau 2027, declara Marta Kos în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen. 

Pentru a se pregăti pentru primirea de noi membri, și Uniunea Europeană depunde eforturi de a se reforma, fapt ce se regăsește în documentul de ”pre-extindere” prezentat de Ursula von der Leyen în primul său mandat ca președinte al Comisiei Europene.

Pentru ca propunerile avansate de atunci – țările candidate să fie integrate “gradual” în piața unică a UE în timp ce își urmează negocierile aferente procesului de aderare, iar în paralel să fie reformat sistemul decizional al UE prin înlocuirea unanimității cu votul cu majoritate calificată – să fie implementate cu fluiditate, liderii europeni au adoptat o foaie de parcurs, urmărind obiectivul general, acela de a pune în aplicare Agenda Strategică pentru 2024-2029.

Europa trebuie să-și consolideze rapid capacitățile de apărare în următorii trei până la cinci ani pentru a descuraja o Rusie „foarte agresivă”, care ar putea ataca un stat al Uniunii Europene, a declarat marți premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, într-un interviu pentru Politico.

„Sunt complet în favoarea reînarmării Europei și vreau să stabilim un obiectiv foarte ambițios, afirmând că, în trei până la cinci ani, trebuie să fim complet capabili să ne apărăm singuri în Europa”, a declarat Frederiksen. Ea a subliniat că amenințarea persistentă din partea Rusiei face ca această consolidare a apărării să fie „cea mai importantă provocare” pentru blocul european, avertizând că Moscova ar putea încerca să atace „într-o perspectivă foarte scurtă” dacă statele europene nu acționează pentru a o descuraja.

Frederiksen a evidențiat o serie de tactici utilizate de Rusia pentru a destabiliza Europa, inclusiv acte de sabotaj, atacuri hibride, folosirea migranților și răspândirea dezinformării. „Disponibilitatea Rusiei de a intra într-un conflict cu Europa este destul de mare”, a spus ea. „Nu sunt sigură că acest lucru se va schimba, din păcate.”

Declarațiile premierului danez vin în contextul în care președintele american Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin au discutat telefonic marți despre o posibilă încetare a focului în Ucraina. Deși nu s-a ajuns la un acord, cei doi lideri au afirmat că intenționează să continue negocierile. Frederiksen și-a exprimat însă scepticismul cu privire la dorința reală a Rusiei de a pune capăt războiului.

„Nu sunt foarte optimistă în privința Rusiei pentru că, atunci când mă uit la comportamentul lor, este atât de îndreptat împotriva umanității și împotriva Europei și a tot ceea ce credem noi, încât trebuie să ne demonstreze că vor să ducă o viață normală de vecinătate cu noi în Europa”, a spus ea.

Întrebată despre amenințările lui Trump privind anexarea Groenlandei, un teritoriu autonom aflat sub coroana daneză, Frederiksen a avut o reacție fermă: „Groenlanda face parte din teritoriul Regatului Danemarcei, punct”, a spus ea. „Mă aștept ca toată lumea să respecte suveranitatea, integritatea teritorială și granițele noastre. Nu este de vânzare.”

Comentariile sale au fost făcute la scurt timp după ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut – în cadrul unei vizite la Copenhaga – ca statele membre ale UE să își coordoneze achizițiile de armament până în 2030. Aceasta a subliniat că „dacă Europa vrea să evite războiul, Europa trebuie să se pregătească pentru război” deoarece „Rusia se află pe o cale ireversibilă către crearea unei economii de război”.

Uniunea Europeană intenționează să lanseze un plan de 800 de miliarde de euro pentru a consolida industria de apărare a blocului. Danemarca, unul dintre cei mai fermi susținători ai Ucrainei, sprijină ideea de a achiziționa mai multe arme din statele membre ale UE, dar dorește să mențină și parteneriate cu alte țări, precum Norvegia și Regatul Unit. Frederiksen a atras însă atenția asupra ritmului lent al procesului de reînarmare.

„Potenițialul în Europa este foarte mare, dar unele bariere trebuie eliminate pentru că, în prezent, nu producem suficient. Încă avem această mentalitate de pace… și nu cred că mai avem câteva luni pentru a lua decizii.”