Connect with us

ONU

Toate privirile spre New York: Peste 100 de lideri mondiali, inclusiv Joe Biden, Boris Johnson și Klaus Iohannis și liderii UE, participă la lucrările Adunării Generale a ONU

Published

on

© Klaus Iohannis/ Twitter

Cea de-a 76-a Adunare Generală a Organizației Națiunilor Unite își deschide în această săptămână ușile sediului de la New York pentru segmentul la nivel înalt – participarea șefilor de stat, de guvern, a miniștrilor de externe și a liderilor organizațiilor internaționale -, în care liderii lumii vor naviga printre cele mai intense subiecte care influențează conduita de pe scena globală, sub semnul redresării economice post-COVID-19, vaccinării și luptei împotriva pandemiei, în timp ce urgența schimbărilor climatice, rolul multilateralismului și noua eră a competiției strategice între marile puteri vor domina agenda discuțiilor și linia discursurilor politice ce vor fi susținute.

Cea de-a 76-a sesiune a Adunării Generale a ONU a început la 14 septembrie și va fi foarte diferită de cea din 2020, care a fost complet virtuală. UNGA 76 va fi în continuare umbrită de pandemia COVID-19, dar se va desfășura în format “hibrid”, lucru ce nu îi va împiedica pe lideri, unii dintre ei chiar de la tribuna onusiană, să abordeze provocările globale urgente.

Potrivit ONU, formatul sesiunii din acest an a Adunării Generale a ONU (AGONU 76) reflectă starea actuală a lumii, anume o revenire treptată la întâlnirile în persoană, cu mulți delegați care rămân online, dar și o dorință de a reveni la o anumită versiune de normalitate, înmiresmată de recunoașterea faptului că pandemia COVID-19 este departe de a se fi încheiat”.

O operă de artă ecologică gigantică, menită să inspire liderii mondiali

© United Nations

După Adunarea Generală virtuală de anul trecut, unii șefi de stat vor veni la sediul ONU din New York pentru a-și rosti discursurile din cadrul dezbaterii generale de la tribună, în timp ce majoritatea vor transmite mesaje video din capitalele țărilor pe care le conduc.

Tema celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale este “Construirea rezilienței prin speranță vizând recuperarea după pandemia de COVID-19, reconstrucția durabilă, răspunsul la nevoile planetei, respectarea drepturilor omului și revitalizarea Organizației Națiunilor Unite”.

Descrisă drept ”parlamentul lumii”, Adunarea Generală a ONU va avea drept tematică și “World in Progress II”, un concept înfățișat printr-o operă de artă ecologică uriașă, amplasată în fața sediului onusian și  menită să inspire liderii mondiali. Președintele Adunării Generale a Națiunilor Unite din acest an este Abdulla Shahid, ministru de externe al Statului Maldive.

Principalul eveniment la nivel înalt din marja Adunării Generale va fi Summitul Global pe tema coordonării răspunsului internațional în contextul noului coronavirus, găzduit de președintele SUA, Joe Biden, în timp ce alte reuniuni la nivel înalt vor viza comemorarea celei de-a 20-a aniversări a adoptării Declarației și Programului de acțiune de la Durban și comemorarea și promovarea Zilei internaționale pentru eliminarea totală a armelor nucleare.

Secretarul general al ONU face apel la un plan de vaccinare echitabil la nivel mondial și afirmă că lumea este “în pragul abisului” din cauza schimbărilor climatice.

Într-un amplu interviu acordat publicației UN News, secretarul general António Guterres, care își începe al doilea mandat, a făcut apel la liderii mondiali să se “trezească”, să facă o corecție imediată a cursului lumii, atât pe plan intern, cât și extern, și să își unească 

“Instituțiile pe care le avem, nu au dinți. Și, uneori, chiar și atunci când au dinți, cum ar fi în cazul Consiliului de Securitate, nu prea au poftă de mușcat”, a declarat șeful ONU.

El a făcut apel la un plan de vaccinare echitabil la nivel mondial, în condițiile în care continuă să apară variante care, la un moment dat, ar putea deveni rezistente la serurile actuale folosite pentru imunizare.

“Iar în acea zi, nimeni nu va fi în siguranță, nici în sud, nici în nord, nici măcar în țările în care toată lumea a fost vaccinată”, a spus el.

În ceea ce privește Afganistanul, el susține că situația este “imprevizibilă” și a avertizat: “Ceea ce s-a întâmplat în Afganistan, ar putea încuraja acum, grupurile teroriste sau alte mișcări rebele să devină mai agresive”.

Șeful ONU a subliniat, de asemenea, schimbările climatice, afirmând că lumea este “în pragul abisului” și a cerut tuturor statelor membre să facă din următoarea Conferință ONU privind schimbările climatice, COP26 de la Glasgow, un succes.

Joe Biden, în premieră la Adunarea Generală a ONU în calitate de președinte al SUA. Emmanuel Macron și Xi Jinping vor livra discursuri pre-înregistrate

În perioada 20-24 septembrie, la New York, peste 100 de șefi de stat sau de guvern și miniștrii de externe vor lua cuvântul în plenul forului onusian, unica tribună politică a lumii, între care președintele SUA, Joe Biden, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, președintele României, Klaus Iohannis, președintele Poloniei, Andrzej Duda, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson.

Vor fi prezenți și prim-miniștrii Spaniei, Norvegiei și Suediei, Pedro Sanchez, Erna Solberg și Stefan Lofven, precum și cancelarul Austriei Sebastian Kurz.

Se vor adresa în persoană Adunării Generale și prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, prim-ministrul Israelului, Naftali Bennett, prim-ministrul Australiei, Scott Morrison și prim-ministrul Japoniei, Yoshihide Suga.

Mai mult, prim-miniștrii Indiei, Australiei și Japoniei vor fi primiți la Washington și de președintele SUA pentru a consolida alianța de securitate QUAD. Ulterior participării la New York, și premierul britanic Boris Johnson este așteptat la New York.

Uniunea Europeană va fi triplu reprezentată la ONU, la New York fiind prezenți președintele Consiliului European, Charles Michel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell. Este pentru prima dată când noua conducere a Uniunii Europene va participa la lucrările AG ONU, iar discursul din partea UE adresat liderilor lumii va fi susținut de Charles Michel.

Potrivit priorităților andosate de statele membre ale UE, Uniunea Europeană se va concentra asupra refacerii unei situații mai bune după pandemia COVID-19, sporirii gradului de siguranță în lume și promovarea păcii, a securității și a drepturilor omului, câștigării cursei împotriva schimbărilor climatice și restabilirii relației cu natura, precum și definirea agendei digitale globale. De asemenea, UE propune consolidarea cooperării cu Organizația Națiunilor Unite prin instituirea unui summit UE-ONU periodic.

De asemenea, la Adunarea Generală a ONU va participa și secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

Lideri precum noul președinte al Iranului Ebrahim Raisi, președintele francez Emmanuel Macron și președintele chinez Xi Jinping se vor adresa Adunării prin intermediul unor mesaje video. Printre cei care vor face declarații pre-înregistrate în acest an se numără și președinții Egiptului, Indoneziei, Africii de Sud și Zimbabwe.

Adunarea Generală a ONU va fi prima pentru noul președinte al Statelor Unite, Joe Biden, al cărui discurs este intens așteptat pe fondul crizelor globale aflate în desfășurare.

România, reprezentată pentru a cincea oară de președintele Klaus Iohannis

Președintele Klaus Iohannis va conduce, în perioada 21-23 septembrie 2021, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. Prezent pentru a cincea oară la lucrările celui mai mare for politic la nivel global, șeful statului va susține un discurs în plenul Adunării Generale și va lua parte, la invitația președintelui american Joe Biden, la Summitul Global pe tema coordonării răspunsului internațional în contextul noului coronavirus, ce se va desfășura pe 22 septembrie.

Șeful statului va susține marți, 21 septembrie 2021, intervenția națională în plenul Adunării Generale, în prima zi a segmentului la nivel înalt al dezbaterilor generale. Președintele Klaus Iohannis va mai participa, de asemenea, la „Evenimentul Informal la Nivel Înalt privind Acțiunea Transformativă pentru Natură și Oameni”, din data de 22 septembrie 2021.

Programul președintelui cuprinde, de asemenea, o serie de evenimente formale consacrate în programul fiecărui segment de nivel înalt al Adunării Generale a ONU.

În marja participării la Adunarea Generală a ONU, Președintele Klaus Iohannis, va avea o întâlnire cu reprezentanți ai Organizației American Jewish Committee (AJC).

Din delegația președintelui face parte și ministrul de externe Bogdan Aurescu, al cărui principale evenimente politice din cadrul Adunării Generale vor fi participarea la o reuniune a miniștrilor afacerilor externe din statele membre UE și găzduirea celei de-a zecea reuniuni ministeriale a Comunităţii Democraţiilor în contextul atribuțiilor României de Președinție-în-exerciţiu a Comunităţii Democraţiilor (2019 – 2022).

Puteți citi, pe larg, despre participările lui Klaus Iohannis la ONU aici (2015)aici (2017), aici (2018) și aici (2019).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

În cadrul COP26, UE va face apel la toate țările implicate în Acordul de la Paris să prezinte obiective naționale ambițioase în vederea combaterii schimbărilor climatice

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE a aprobat miercuri concluziile care stabilesc poziția Uniunii Europene în vederea Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26), care va avea loc în perioada 31 octombrie – 12 noiembrie 2021 la Glasgow, informează comunicatul oficial. 

Concluziile accentuează faptul că trebuie să se intensifice extrem de grabnic răspunsul mondial în contextul urgenței climatice și subliniază necesitatea unei tranziții climatice juste și echitabile în întreaga lume.

„În prezent, lumea nu este pe cale de a menține încălzirea globală sub 1,5 grade. Sunt necesare mult mai multe eforturi colective pentru a menține temperatura planetei noastre în limite sigure. În cadrul COP26, UE va solicita tuturor părților la Acordul de la Paris să propună obiective naționale ambițioase de reducere a emisiilor, iar țărilor dezvoltate să sporească finanțarea internațională a combaterii schimbărilor climatice. Având în vedere concluziile adoptate astăzi, UE are nu numai voința, ci și un mandat puternic de a conduce discuțiile în direcția cea bună, în direcția protejării planetei spre beneficiul tuturor și situându-se de partea celor care sunt cei mai vulnerabili la schimbările climatice”, a transmis Andrej Vizjak, ministrul sloven al mediului. 

Mai mult, concluziile invită toate părțile să prezinte contribuții ambițioase stabilite la nivel național (CSN) și să recunoască necesitatea de a intensifica eforturile de adaptare în mod colectiv.

Concluziile reamintesc că UE și statele sale membre sunt cei mai mari contribuitori mondiali la finanțarea combaterii schimbărilor climatice și că își confirmă încă o dată angajamentul continuu de a intensifica mobilizarea finanțării pe plan internațional a acțiunilor climatice. Ele invită alte țări dezvoltate să își majoreze contribuțiile ca parte a obiectivului colectiv al țărilor dezvoltate de a mobiliza în comun 100 de miliarde USD pe an până în 2020 și apoi până în 2025.

Concluziile stabilesc poziția UE în ceea ce privește cooperarea voluntară în temeiul articolului 6, care prevede norme pentru piețele internaționale ale carbonului, permițând țărilor să comercializeze reduceri ale emisiilor. De asemenea, ele stabilesc poziția UE în ceea ce privește calendarele comune pentru angajamentele de reducere a emisiilor incluse în CSN-ul fiecărei țări.

În vederea obținerii unui consens la Glasgow, Consiliul își exprimă preferința pentru un calendar comun de cinci ani pentru CSN ale tuturor părților, care să urmeze a fi pus în aplicare de UE începând cu 2031, numai în cazul în care toate părțile ar fi obligate să facă acest lucru și într-o manieră compatibilă cu legislația europeană privind clima.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Citiți și: Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea European a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european.

Obiectivul COP26 este de a reuni țările pentru a accelera acțiunile în vederea atingerii obiectivelor Acordului de la Paris. Acordul de la Paris a fost adoptat în 2015 în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP21) și a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. Până în prezent, acesta numără 197 de părți și stabilește două obiective principale. Primul obiectiv este acela de a limita creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile de a o limita la 1,5°C. Al doilea obiectiv este adaptarea la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice, asigurând în același timp corelarea fluxurilor de finanțare cu dezvoltarea rezilientă la schimbările climatice.

Principalele obiective ale COP26 sunt de a încuraja părțile să prezinte CSN-uri ambițioase care stabilesc obiectivele lor de reducere a emisiilor pentru 2030, să discute măsuri de adaptare, să crească finanțarea combaterii schimbărilor climatice și să finalizeze cadrul de reglementare de la Paris (normele detaliate pentru punerea în practică a Acordului de la Paris).

Printre altele, părțile trebuie să convină asupra detaliilor așa-numitului articol 6, care prevede norme pentru piețele internaționale ale carbonului, permițând părților să comercializeze reduceri ale emisiilor. În plus, părțile vor încerca să stabilească un calendar comun pentru CSN-urile lor. Discuțiile la nivel mondial se axează pe stabilirea unui calendar comun pe cinci ani sau pe zece ani.

Continue Reading

MEDIU

Papa Francisc: COP26 trebuie să ofere de urgență răspunsuri eficace privind criza ecologică fără precedent și să dea o speranță concretă generațiilor viitoare

Published

on

© European Union 2014 / Source - EP

Papa Francisc s-a întâlnit luni, la Vatican, cu clerici și oameni de știință din întreaga lume, pentru a adopta o poziție comună în favoarea protecției mediului înconjurător, înaintea Conferinței ONU privind schimbările climatice, programată între 1 și 12 noiembrie la Glasgow, în Scoția, informează  Vatican News.

„COP26 de la Glasgow trebuie, de urgenţă, să ofere răspunsuri eficace crizei ecologice fără precedent şi crizei valorilor pe care o trăim şi să ofere totodată o speranţă concretă generaţiilor viitoare”, a transmis Papa. 

Reuniunea de o zi a avut ca temă: „Credință și știință: înaintea COP26”, fiind o inițiativă a Vaticanului, născută la propunerea ambasadelor Marii Britanii și Italiei. Aceasta s-a dezvoltat prin intermediul unor întâlniri virtuale lunare, în cadrul cărora liderii religioși și oamenii de știință au putut să-și împărtășească preocupările și dorințele pentru o mai mare responsabilitate față de planetă.

În discursul său adresat participanților la întâlnire, Papa Francisc și-a exprimat recunoștința pentru prezența lor, care arată „dorința de a aprofunda dialogul cu experții științifici”. 

Mai mult, Papa a făcut apel  la  respectul pentru creație, pentru aproapele nostru, pentru noi înșine, “pentru a intra într-un dialog reciproc în vederea protejării naturii, a apărării celor săraci și a construirii unor rețele de respect și fraternitate”.

Papa Francisc denunţă frecvent comportamentele care au efecte nocive asupra mediului, rădăcinile conflictelor: aviditate, indiferenţă, ignoranţă, teamă, nedreptate, nesiguranţă şi violenţă.

„Abuzurile noastre, războaiele pe care le ducem împotriva climei, îi afectează pe cei mai nevoiaşi dintre noi”, a mai spus acesta, făcând apel la „un pelerinaj spre o economie curată, decarbonizată şi care utilizează într-o proporţie mai mare energiile regenerabile”. 

În context, secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, i-a încurajat pe tineri să mențină presiunea asupra guvernelor lor, cărora să le „dea exemplu” și să le ”ceară socoteală” în legătură cu acțiunile pe care le întreprind în lupta împotriva schimbărilor climatice. 

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Continue Reading

ONU

Secretarul general al ONU îndeamnă tânăra generație să mențină presiunea asupra guvernelor în combaterea schimbărilor climatice: Tinerii trebuie să-și facă auzite vocile

Published

on

© World Economic Forum/ Flickr

Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, i-a încurajat pe tineri să mențină presiunea asupra guvernelor lor, cărora să le ”dea exemplu” și să le ”ceară socoteală” în legătură cu acțiunile pe care le întreprind în lupta împotriva schimbărilor climatice, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Tinerii au reprezentat avangarda în a propune soluţii pozitive, a cere dreptate în privinţa climei şi a cere socoteală conducătorilor. Avem nevoie ca tinerii de pretutindeni să continue să-şi facă auzite vocile”, a declarat Antonio Guterres, într-un mesaj video difuzat în faţa a 400 de tineri din toată lumea, reuniţi la Milano.

”Solidaritatea şi cererile voastre de a trece la acţiune sunt un exemplu. Liderii naţionali trebuie să vă urmeze exemplul şi să se asigure că reuşesc să realizeze ambiţia şi rezultatele de care avem nevoie la COP26 şi mai departe”, a subliniat Guterres.

Cei 400 de tineri între 15 şi 29 de ani, reuniţi la Milano din aproape 200 de ţări, urmau să prezinte joi miniştrilor participanţi o viziune comună asupra urgenţelor climatice şi acţiunilor pe care le consideră prioritare.

Îndemnul secretarului general la ONU la adresa tinerei generații vine după cea de-a 76-a reuniune a Adunării Generale a Națiunilor Unite în cadrul căreia mai mulți lideri au atras atenția asupra credințelor distructive ale omenirii potrivit cărora ”altcineva va curăța mizeria pe care noi o facem, pentru că așa a fost întotdeauna.”, dar și asupra ”actelor de război împotriva mediului înconjurător”.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Nivelurile de gaze cu efect de seră din atmosferă sunt suficient de ridicate pentru a garanta perturbarea climei timp de decenii, dacă nu chiar de secole, avertizează oamenii de știință în prima parte a raportului IPCC. 

Raportul IPCC, considerat cel mai puternic avertisment lansat vreodată cu privire la rolul comportamentului uman în raport cu încălzirea globală, a fost publicat cu doar trei luni înainte de Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2021, cunoscută și sub numele de COP26, care se va desfășura între 1 și 12 noiembrie în orașul Glasgow. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Dan Motreanu6 hours ago

Ziua mondială a alimentației. Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE: FAO cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente

POLITICĂ7 hours ago

Președintele PMP: Agențiile Standard & Poor’s și Moody’s nu laudă Guvernul, iar ratingul stabil nu se datorează unor politici deștepte

U.E.8 hours ago

Armin Laschet își asumă ”responsabilitatea” pentru ”rezultatul amar” obținut de conservatori în alegerile federale: Trebuie să ne pregătim să intrăm în opoziție

ROMÂNIA10 hours ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

Corina Crețu12 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

SUA12 hours ago

UE dorește să întoarcă pagina în criza submarinelor. Josep Borrell: Nu o să fim masochişti. Să depăşim problemele şi să privim spre viitor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI13 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, să se poată baza pe propria industria farmaceutică

U.E.13 hours ago

Angela Merkel consideră că UE trebuie să-și rezolve problemele cu Polonia și Ungaria prin discuții, nu la tribunal: Trebuie să încercăm întotdeauna să găsim un compromis

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI14 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor a discutat cu ambasadorul Tunisiei în România despre ”situația politică extrem de complicată de la Tunis”: Prelungirea acesteia va avea ”efecte nefaste asupra relației” cu UE

Eugen Tomac14 hours ago

Eugen Tomac lansează un concurs pentru tinerii din România și Republica Moldova, invitându-i să își exprime viziunea privind viitorul Europei

ROMÂNIA10 hours ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA1 day ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA1 day ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA2 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII2 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA3 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

Team2Share

Trending