Connect with us

NATO

EXCLUSIV Mircea Geoană, numărul doi în NATO: Suntem pregătiți pentru al doilea val al pandemiei. Avem un plan militar și un fond special creat pentru stocuri de echipamente medicale

Published

on

© NATO

NATO este probabil cea mai pregătită instituție multilaterală la nivel internațional pe subiectul rezilienței, iar Alianța Nord-Atlantică este pregătită pentru un al doilea val al pandemiei de COVID-19, a declarat secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, în contextul Bucharest Forum 2020, cel mai important forum geostrategic din regiunea Mării Negre și a cărui temă centrală din acest an vizează conceptul rezilienței societăților occidentale.

“Acest moment al pandemiei este revelator pentru interdependențe între segmente ale vieții noastre sociale, economice, politice, comunitare, așa cum nu am avut de foarte multă vreme. De aceea, dintr-o perspectivă NATO, liderii Alianței au decis, într-un fel de înțelepciune anticipativă, la summitul de la Varșovia din 2016, să însărcineze NATO cu definirea unor indicatori de reziliență. Au fost șapte indicatori inițial: infrastructuri critice, securitate energetică, colaborare civil-militar, apărare cibernetică, dimensiune de hibrid, și, mai nou, pentru că pandemia ne-a arătat o vulnerabilitate și pe zona de lanțuri de aprovizionare, inclusiv în zona de telecomunicații și de active și infrastructuri strategice importante și pe zona militară. De aceea, și o spun cu modestie și responsabilitate, NATO este probabil cea mai pregătită instituție multilaterală la nivel internațional pe subiectul rezilienței”, a spus Geoană.

El a menționat, în context, că tema Bucharest Forum oferă României ocazia de a se profila, întrucât România excelează în anumite zone ale rezilienței.

Referitor la pregătirea Alianței pentru cel de-al doilea val al pandemiei, secretarul general adjunct al NATO a subliniat că “subiectul rezilienței, adaptabilității și agilității Alianței este ceva ce noi avem în codul genetic”.

“Liderii noștri au însărcinat comandamentul suprem în Europa, generalul american Wolters, cu întocmirea unui plan militar operațional în pregătirea unui eventual val al doilea. Cu toții sperăm și am sperat să nu fie, dar lucrurile nu arată foarte încurajator. Suntem într-o situație care în continuare este delicată. De aceea, apropo de lecții învățate, de agilitate și de adaptabilitate, NATO este pregătită în clipa de față pentru un al doilea val al pandemiei. Acest plan operațional este pregătit de către militarii noștri, care sunt impecabili din perspectiva organizării logistice, transport, mobilizare de resurse. (…) Suntem pregătiți pentru valul al doilea”, a completat oficialul aliat.

De asemenea, Mircea Geoană a mai precizat că Uniunea Europeană are o dezbatere justificată despre rolul UE la nivel global, descriind România drept “cel mai fidel barometru” în ce privește apărarea relației transatlantice și subliniind că “atâta timp cât relația transatlantică nu este șubrezită, această discuție este pozitivă”.

Totodată, secretarul general adjunct al NATO a remarcat profilul de influență al României și nivelul de coerență geostrategică occidentală pe care țara noastră le dezvoltă în contextul acordurilor de cooperare încheiate la Washington, pe linie de apărare și pe linie de investiții energetice și în infrastructură, menționând inclusiv importanța Inițiativei celor Trei Mări, conectarea Mării Baltice de Marea Neagră și cooperarea în materie de mobilitate militară UE-NATO.

Robert Lupițu: Bună ziua domnule secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană! Avem un interviu special cu ocazia Bucharest Forum, cel mai important forum de dezbateri geostrategice din regiunea Mării Negre la care suntem onorați să fim parteneri media și pe care dumneavoastră, în calitate de președinte al Aspen Institute România, l-ați organizat ani la rândul, oferind o viziune strategică pentru regiunea noastră. Bine ați revenit pe CaleaEuropeană.ro!

Mircea Geoană: Bună ziua și mulțumesc mult! Mă bucur să reînnodăm colaborarea și pe această cale. CaleaEuropeană.ro este o platformă credibilă și influentă și de fiecare dată când am fost invitat am venit cu mare plăcere la voi. 

Robert Lupițu: Mulțumim pentru încredere! Tema în jurul căreia pivotează ediția din acest an a Bucharest Forum este reziliența noastră occidentală. De la capacitate financiară la sisteme critice, de la tehnologie și la apărare clasică, dar și la reziliența societală per ansamblu. Cum arată reziliența occidentală astăzi? Este ea sub asediu? Cum o protejăm?

Mircea Geoană: Mă bucur foarte mult că organizatorii Bucharest Forum, Institutul Aspen România și biroul de la București al GMF, au ales această temă care extrem de importantă și dominantă în conversația publică, politică și a cetățenilor. Acest moment al pandemiei este revelator pentru interdependențe între segmente ale vieții noastre sociale, economice, politice, comunitare, așa cum nu am avut de foarte multă vreme. De aceea, dintr-o perspectivă NATO, liderii Alianței au decis, într-un fel de înțelepciune anticipativă, la summitul de la Varșovia din 2016, să însărcineze NATO cu definirea unor indicatori de reziliență. Au fost șapte indicatori inițial: infrastructuri critice, securitate energetică, colaborare civil-militar, apărare cibernetică, dimensiune de hibrid, și, mai nou, pentru că pandemia ne-a arătat o vulnerabilitate și pe zona de lanțuri de aprovizionare, inclusiv în zona de telecomunicații și de active și infrastructuri strategice importante și pe zona militară. De aceea, și o spun cu modestie și responsabilitate, NATO este probabil cea mai pregătită instituție multilaterală la nivel internațional pe subiectul rezilienței. Evident, salutăm și încurajăm munca foarte serioasă pe care Uniunea Europeană o face în contextul pandemiei pentru extinderea definiției de reziliență și în zone pe care Comisia Europeană le are cu mai multe instrumente decât le avem noi la NATO. De aceea, colaborarea NATO – UE pe subiectul rezilienței este foarte importantă, așa cum colaborarea NATO cu Uniunea Europeană și cu G7 pe tema dezinformării este la fel de importantă. Ceea ce vreau să spun din punct de vedere al acestui subiect foarte important: definiția securității naționale și internaționale este într-o profundă transformare. Avem definițiile de natură militară și non-militară, dar avem tot mai mult dimensiuni de securitate care derivă din schimbările climatice, pandemia, noile tehnologii care schimbă și dinamica economică și socială, spațiul extraterestru. Acesta a fost declarat de NATO, în urma cu 11 luni, la Londra, când liderii NATO s-au întâlnit ultima dată, ca un alt domeniu operațional al Alianței noastre. Această dimensiune holistică este foarte importantă pentru că este un subiect care este la fundația Alianței Nord-Atlantice, la fundamentul Uniunii Europene și la fundamentul societăților noastre democratice. În acest moment, se vorbește despre o reziliență la nivel societal și la nivelul întregului aparat guvernamental, dar cred că este vorba și de nevoia de o mai puternică reziliență democratică. De foarte multe ori observăm cum rivali, adversari, state și entități non-statale profită de întrebările și de dubiile cetățenilor noștri. Avem foarte multă dezinformare și ceea ce numim în jargon anglo-saxon “fake news”, minciuni, propagandă, amplificarea unor temeri autentice legate de inegalități sociale, de pandemie și de foarte multe întrebări pe care noi le avem în societățile deschise ale Occidentului democratic. De aceea, salut alegerea acestei temei de către organizatorii Bucharest Forum. Este o temă în care cred că România se poate profila, iar acest forum de la București creează o platformă pentru România, întrucât România excelează în anumite zone ale rezilienței, iar în alte zone este încă muncă de făcut, pentru că vorbim de un produs perfectibil

Robert Lupițu: Ați menționat cooperarea UE-NATO și cât de importantă este, chiar în domeniul rezilienței. Deunăzi, spuneați în cadrul unui eveniment online și citez “UE are nevoie de un loc mai puternic în lume, dar trebuie să o facem într-un mod în care să nu slăbească Occidentul politic și legătura transatlantică”. Cum putem preveni acest risc? Este autonomia strategică europeană o capcană care riscă să fenteze relația transatlantică?

Mircea Geoană: Nu. În primul rând, Uniunea Europeană este un partener strategic al Alianței Nord-Atlantice. Noi încurajăm și sprijinim tot ceea ce înseamnă un profil mai robust al Uniunii Europene, inclusiv în plan securitar, de apărare, și un profil global al Uniunii Europene, care este foarte important. NATO și Uniunea Europeană suntem două fațete ale aceleiași monede. Suntem practic expresii diferite, ca geografie și ca accente. Noi suntem o alianță politico-militară, UE este mai largă ca spectru de preocupări. Dar să nu uităm un lucru foarte simplu: 90% din populația Uniunii Europene este și populație care ființează, lucrează și operează în țări NATO. Am spus-o și cu alte ocazii: din punct de vedere al bugetelor de apărare, astăzi, Uniunea Europeană, cu bugetele țărilor UE, acoperă 20% din cheltuielile de apărare la nivelul NATO. Celelalte țări non-UE acoperă 80%. Sunt niște realități de natură geopolitică și o complementaritate constructivă și dinamică între cele două organizații, care cred că este lucrul cel mai bun. Eu cred că Uniunea Europeană are o dezbatere justificată despre rolul UE la nivel global. Este absolut firesc ca o organizație atât de importantă, din care și România face parte, să facă asta. România este, dacă vreți, cel mai fidel barometru al acestei discuții la nivel european, pe care România și liderii noștri, în toate formatele, o încurajează, și în același timp, este un foarte consecvent apărător al relației transatlantice. Deci, atâta timp cât relația transatlantică nu este șubrezită, această discuție este pozitivă. Cred că există complementarități importante și secretarul general NATO m-a însărcinat în mod explicit, venind dintr-o țară care este și NATO și UE, să acord o atenție cu totul specială între NATO și Uniunea Europeană.

Robert Lupițu: Săptămâna viitoare va avea loc o nouă reuniune a miniștrilor apărării, condusă de secretarul general al NATO, domnul Jens Stoltenberg, o reuniune în format videoconferință. Cum se pregătește NATO pentru cel de-al doilea val pandemic pentru a-și sprijini mai mult aliații?

Mircea Geoană: Aș spune un cuvânt despre acest subiect al rezilienței la NATO. Pe lângă faptul că lucrăm de câțiva ani de zile pe o matrice extrem de solidă și de detaliată la nivelul indicatorilor de reziliență, secretarul general va prezenta săptămâna viitoare la reuniunea miniștrilor apărării NATO raportul său cu privire la nivelul de pregătire al statelor aliate din această perspectivă. Dar, subiectul rezilienței, adaptabilității și agilității Alianței este ceva ce noi avem în codul genetic din momentul inițial, acum 71 de ani. O Alianță, ca să fie de succesul pe care NATO îl deține – cea mai de succes alianță din istoria omenirii -, are în mod necesar și în sens operațional o permanentă adaptare la noi condiții. Când a izbucnit pandemia, NATO a fost extrem de capabilă să strângă rândurile, după un moment inițial în care, ținem minte cu toții, tentația de a ne duce către proritățile pur naționale a dominat conversația la nivelul Occidentului. Liderii naționali aleși de publicul nostru democratic au în primul rând obligația de a-și proteja proprii cetățeni. Este prima și sacrosancta obligație a liderilor naționali. Dar, de îndată ce ne-am dat seama cu toții că o viziune strict națională nu ne poate găsi un răspuns adecvat și rapid la această gravă criză, reflexele de colaborare NATO au apărut și au funcționat impecabil. România este un beneficiar al acestui mecanism de colaborare, parteneri ai Alianței, inclusiv Republica Moldova, au beneficiat de aceste lucruri. De aceea, liderii noștri au însărcinat comandamentul suprem în Europa, generalul american Wolters, cu întocmirea unui plan militar operațional în pregătirea unui eventual val al doilea. Cu toții sperăm și am sperat să nu fie, dar lucrurile nu arată foarte încurajator. Suntem într-o situație care în continuare este delicată. De aceea, apropo de lecții învățate, de agilitate și de adaptabilitate, NATO este pregătită în clipa de față pentru un al doilea val al pandemiei. Acest plan operațional este pregătit de către militarii noștri, care sunt impecabili din perspectiva organizării logistice, transport, mobilizare de resurse. Uitați-vă la modul exemplar în care militarii români și militarii din țările aliate au răspuns la nevoia de a fi alături de cadrele militare, alături de ceilalți care au fost în prima linie de luptă împotriva pandemiei. Cred că jumătate de milion de militari, bărbați și femei din țările aliate, au fost alături de cetățenii lor și colegii lor. De aceea, am creat și un fond special care achiziționează sau primește donații din partea statelor aliate pentru a avea un stoc de echipamente medicale. Statele Unite au donat. Faptul că România găzduiește rescEU, care este mecanismul de protecție civilă al UE, a dat României o poziție vizibilă și influentă. Suntem pregătiți pentru valul al doilea, însă sperăm ca el să nu aibă un impact care să aducă presiune suplimentară pe omul obișnuit, pe planurile de relansare economică, pe reziliența și rezistența noastră ca societate. Asta e menirea noastră, să fim pregătiți și pentru situațiile mai puțin fericite. NATO este aici să ajute. Sper ca atunci când vaccinurile vor fi fost identificate, dacă va fi nevoie de noi, ca de fiecare dată vom fi pregătiți cu dimensiunea logistică, distribuire.

Robert Lupițu: Ați menționat România și fidelitatea sa față de apartenența la UE și relația transatlantică. Reuniunea ministerială de săptămâna viitoare va urma unui acord la nivel de apărare semnat la Washington între ministrul român al apărării Nicolae Ciucă și secretarul american al apărării Mark Esper. Cum vede NATO această consolidare a Parteneriatului Strategic româno-american? Să ne așteptăm la o consolidare a prezenței SUA în România?

Mircea Geoană: Alianța Nord-Atlantică are în componența sa 30 de națiuni și are o geografie și un contur strategic foarte divers. Doi aliați nord-americani, Canada și Statele Unite, restul aliaților în Europa cu geografii diverse. De aceea, orice element care întărește capacitatea militară a statelor aliate este interesul NATO. România are un profil de influență, un profil respectat. Faptul că vă vorbesc de la Bruxelles din poziția de numărul 2 în NATO este, indirect, o recunoaștere a faptului că România este un jucător influent, respectat în NATO. De aceea, dacă în plan bilateral, mai ales dacă este vorba de aliatul cel mai important, Statele Unite, există o astfel de colaborare cu orice țară, în speță România, atunci este un lucru pe care noi îl încurajăm și îl aplaudăm. Evident, NATO reprezintă mai mult decât dimensiunile bilaterale ale acestei chestiuni, dar ceea ce cred că este foarte important, și se leagă într-un fel acest acordat semnat pe zece ani între Pentagon și Ministerul Apărării, între Guvernul american și Guvernul României, se suprapune foarte interesant și extrem de util cu procesul de reflecție și de anticipare a transformărilor mediului de securitate internațional pe care NATO le-a demarat în procesul NATO 2030. Într-un fel, din punct de vedere militar și al adaptării la această definiție lărgită a securității, a modului în care trebuie să îmbinăm elemente tradiționale de descurajare și apărare, elemente legate de o discuție cu privire la controlul armamentelor, o discuție cu privire la modul în care operăm în spațiile cibernetic și extraterestru, toate aceste lucruri fac parte dintr-un proces de gândire a modului în care reflectăm la nivelul NATO schimbările la nivel strategic și geopolitic. De aceea, cred că România, în a cărei recent aprobată Strategie de Apărare reziliența este extrem de prezentă, unde această triadă – membru activ și loial al NATO, UE și Parteneriatului Strategic cu SUA, este o triadă pentru modul în care România acționează și operează la nivel internațional. De aceea, urez succes domnului ministru Ciucă, așteptăm cu interes intervenția domniei sale, ca de fiecare dată, foarte ascultată, foarte respectată. Cred că sunt puține țări care să aibă atât ministrul apărării, cât și șeful Statului Major, doi veterani din Afganistan. Este, în sine, un element de chimie personală cu liderii Alianței și cu colegii din NATO. Importanța pe care România o are în cadrul Alianței este extrem de robustă și von continua să o întărim în anii care vin

Robert Lupițu: Din perspectiva acestui acord de apărare semnat la Washington, dar și a altor acorduri care s-au semnat în capitala SUA zilele trecute privind proiectele energetice de la Cernavodă sau a anunțului ambasadorului american al București privind conectarea Mării Baltice de Marea Neagră pe cale ferată și la nivel de autostradă, este România un exemplu de reziliență a Occidentului politic în timpul unor provocări geopolitice dramatice care ne contestă modul de viață, societățile deschise și ordinea liberală de sorginte occidentală?

Mircea Geoană: Deciziile cu privire la ce tip de investiții și în ce domenii sunt în atributul țărilor aliate. Dar trebuie să remarc un nivel important de coerență în modul în care România abordează subiectul mai larg al profilului strategic, al profilului economic și al rezilienței în sens larg al comunității occidentale. Acest lucru nu trece neobservat în foarte multe capitale aliate. Luni vom asista la un nou summit al Inițiativei celor Trei Mări. Acum doi ani România a găzduit acest summit. A fost momentul când și Germania s-a alăturat demersului țărilor din zona Mării Baltice, Negre și Adriatice. Evident, Statele Unite sunt prezente, Congresul american a alocat un miliard de dolari pentru proiecte de infrastructură. Dar mai spune un lucru important, acela ca aceste proiecte să aibă un nivel de coerență la nivel NATO-UE. Nu avem suficient de multe resurse să facem infrastructuri separate. Vorbeați de autostradă și de cale ferată. 90% dintre operațiunile și exercițiile militare ale NATO folosesc infrastructură civilă. 10% sunt infrastructuri proprii. De aceea, este foarte important și din perspectiva rezilienței militare și strategice ca și pe axa Est – Vest și pe axa Nord – Sud să existe coerență. De aceea, cred că acest traseu este fostul coridor 9 european, dacă mai țineți minte discuția de la Malta din 1994, când s-au stabilit coridoarele transeuropene. Vorbeam în urmă cu o săptămână la o întâlnire oficială pe care am avut-o cu comisarul european pentru transporturi Adina Vălean și sperăm ca în bugetul european să fie o sumă care să poată să stimuleze acest program de colaborare NATO – UE pe mobilitate militară. De aceea, cred că dimensiunea de infrastructuri civile și economice, cu potențial utilizator militar în caz de necesitate, are tot sensul din lume și dacă vor exista și resurse și o încăpățânare pozitivă de a nu abandona un proiect dacă la un moment dat el se împotmolește puțin. De aceea, într-un moment de transformare atât de important pe plan internațional, cu cât suntem mai puternici, inclusiv din punct de vedere economic, cu cât avem infrastructuri mai moderne, cu cât avem lume mai educată, cu cât avem lume mai rezilientă la nivelul conceptului democratic, cu atâta vom depăși momentele dificile și vom ieși mai puternici în acest moment de accelerare a istoriei la care asistăm și pe care încercăm să îl anticipăm.

Robert Lupițu: Domnule Geoană, vă mulțumim pentru acest interviu! Vă dorim mult succes în activitate!

Mircea Geoană: Mulțumesc! Și vouă la fel!

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Raport: SUA au investit 363 de milioane de dolari în bazele militare din România în ultimii 20 de ani. România, al doilea cel mai mare beneficiar regional după Polonia

Published

on

© NATO/ Flickr

Statele Unite au realizat investiții de 363 de milioane de dolari în extinderea și modernizarea bazelor militare din România, în perioada cuprinsă între anii fiscali 2000 și 2019, relevă într-un raport dat publicității de grupul american de reflecție Quincy Institute for Responsible Statecraft, informează Ambasada României în Statele Unite, printr-o postare pe Facebook.

La aceste finanțări se adaugă 152 de milioane de dolari pe care Forțele Aeriene ale SUA le vor investi în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii Bazei Aeriene 71 de la Câmpia Turzii din România. Dintre acestea, 130,5 de milioane de dolari au fost cuprinse în bugetul Departamentului Apărării pentru anul în curs, reprezentând cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021.

Investiția de modernizare, asumată în bugetul Pentagonului, va presupune că noua pistă a bazei va permite aterizarea și decolarea avioanelor cargo de mare tonaj precum C-5 Galaxy sau C-17 Globemaster, operate de aviația americană. În paralel, Ministerul Apărării Naționale din România investește 1,37 de miliarde de lei în realizarea infrastructurii zonei operaționale a bazei aeriene de la Câmpia Turzii.

Baza de la Câmpia Turzii a găzduit la începutul anului acestui an, dar și în ani anteriori, aparate MQ-9 Reaper, un tip de aeronavă fără pilot capabilă să efectueze misiuni de zbor comandate de la distanță sau autonome. Prezența militară americană la Câmpia Turzii întărește poziționarea SUA în România, fiind a treia bază din România în care forțele americane operează, după Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu și dupa Baza de la Deveselu unde este găzduită facilitatea antirachetă a NATO.

De altfel, în aceste două decenii, SUA au investit fonduri în șase obiective militare, între acestea regăsindu-se bazele aeriene de la Câmpia Turzii și Mihail Kogălniceanu, baza de la Deveselu și poligoanele Cincu și Smârdan.

Actualmente, lucrările de infrastructură sunt finanțate prin intermediul Inițiativei de Descurajare Europeană (European Deterrence Initiative), un program lansat de administrația Obama în iunie 2014, ca răspuns la anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia în scopu reasigurării aliaților, îndeosebi cei est-europeni.

Din informațiile publicate de grupul de reflecție reiese că, pe flancul estic al NATO, România a fost al doilea cel mai mare beneficiar al investițiilor militare americane, după Polonia.

În același interval, 2000-2009, SUA au investit 395,4 milioane de dolari în Polonia și 363 de milioane în România, statele cu cea mai mare concentrație de interes strategic în regiune din partea americanilor.

În schimb, investițiile militare americane în celelalte state de pe flancul estic al NATO sunt de peste trei-patru ori mai mici decât în România și Polonia. Astfel, în perioada 2000-2009, Statele Unite au investit 118,7 milioane de dolari în Slovacia, 80,2 milioane de dolari în Bulgaria, 60,8 milioane de dolari în Estonia, 55,4 milioane de dolari în Ungaria 14,7 milioane de dolari în Letonia.

Nu figurează investiții militare americane în următoarele țări din regiune: Cehia și Lituania.

Amintim că în luna noiembrie a anului Comitetul Executiv Româno-American a desfășurat o serie de reuniuni la nivelul Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații intrenaționale (DPAPRI) pentru partea română, respectiv de Comandamentul forțelor armate ale SUA din Europa (EUCOM) pentru partea americană. Discuțiile au vizat implementarea “Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor SUA staţionate pe teritoriul României” şi a “Acordului dintre România SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România”. Astfel, discuțiile au fost consacrate extinderii bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii.

Ministerul Apărării Naționale a dat, la începutul acestui an, startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”.

MApN a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

În ce privește consolidarea prezenței militare americane pe teritoriul țării noastre, SUA și România au semnat în octombrie 2020, la Washington, au “Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate.

România și Statele Unite au marcat, la 13 septembrie, zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI și de la semnarea acordului privind sistemul antirachetă. Anul viitor, pe 11 iulie 2022, România și SUA vor aniversa 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.

Continue Reading

NATO

NATO: Avioane militare canadiane au interceptat două avioane de luptă ale Rusiei în apropierea spaţiului aerian al României

Published

on

© NATO Allied Air Command/ Facebook

Avioane militare canadiene detaşate în România de la începutul lunii septembrie au interceptat două aeronave militare ruse, deasupra Mării Negre, într-un incident produs joi, a anunțat vineri Comandamentul Aerian al Alianţei Nord-Atlantice.

“Detaşamentul canadian trimis în România de la începutul lunii septembrie a efectuat prima operaţiune de interceptare, în cadrul misiunii intense de poliţie aeriană. Avioane de tip CF-188 Hornet, alături de colegii din Forţele Aeriene Române au interceptat două avioane rusești de tip Suhoi Su-24 care zburau pe 23 septembrie deasupra Mării Negre, în apropierea spaţiului aerian al României”, a comunicat NATO.

Forțele Aeriene Regale Canadiene au preluat în mod oficial, la 1 septembrie, atribuțiile misiunii de Poliție Aeriană Întărită a NATO din România, de la Forțele Aeriene Regale Britanice, ca parte a măsurilor de asigurare și descurajare ale NATO.

Detașamentul canadian, format din aproximativ 140 de militari (piloți și personal tehnic) şi șase aeronave CF-188 Hornet, va executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO în următoarele trei luni, alături de militarii aparținând Forțelor Aeriene Române şi aeronavele F-16 Fighting Falcon și MiG-21 LanceR.

Cel mai recent incident de securitate din cadrul acestor misiuni a avut loc pe 17 august, când două avioane de vânătoare britanice au interceptat deasupra Mării Negre un avion militar al Rusiei care se îndrepta spre spațiul aerian al României. Astfel de acțiuni din partea Federației Ruse au loc frecvent.

Misiunile de poliție aeriană desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare, precum și la consolidarea interoperabilităţii între Forțele Aeriene Române și cele canadiene.

Dislocarea avioanelor CF-188 Hornet în România este parte a implementării Planului de acţiune pentru asigurarea capacităţii operaţionale a NATO pe flancul estic al Alianței atât în zona de nord, cât și în zona de sud și demonstrează unitatea și determinarea NATO ca răspuns la provocările mediului de securitate.

Continue Reading

NATO

Ambasada SUA la București: România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din Alianța NATO

Published

on

© NATO/ Flickr

România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din alianța NATO, din Articolul V și din prieteniile sale, a afirmat joi David Muniz, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite la București.

Muniz a participat joi, alături de ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, și de secretarul de stat din MAE, Dan Neculăescu, la deschiderea conferinţei „Security and prosperity at the Black Sea”, eveniment organizat de Bursa Română de Afaceri la Radisson Blu Hotel, din Bucureşti.

“Aproape toți cei care ne ascultă știu că recent țările noastre au sărbătorit împlinirea a zece ani de la semnarea a două documente fundamentale pentru relația bilaterală: Declarația Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii și Acordul între Guvernul Statelor Unite ale Americii și Guvernul României privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice. Împreună, aceste documente și reușitele comune realizate sub auspiciile lor au stimulat prosperitatea României și au consolidat, în același timp, securitatea și capacitatea de apărare a Europei. Acestea au oferit o structură, însă ne bucurăm de rezultatele concrete datorită eforturilor multora dintre cei care ne ascultă astăzi aici, în sală, dar și al multora care nu au putut să ni se alăture. Zilnic, ați depus eforturi care au reiterat parteneriatul nostru și astfel ați permis țărilor noastre și aliaților să fie liniștiți că flancul estic este sigur. Cu toții vă bucurați de aprecierea noastră, a tuturor, pentru aceste eforturi”, a spus Muniz în debutul discursului său.

 

El a subliniat România și regiunea Mării Negre fac parte integrantă din capacitățile de apărare și economiile din Europa, însă a arătat că oportunitățile economice pot fi afectate de amenințări.

“Acordul nostru privind apărarea antirachetă ajută la apărarea Statelor Unite și a Europei de entități ostile și iresponsabile din Orientul Mijlociu, iar de la linia orizontului, dar totuși, la doar 400 de kilometri de Constanța, Rusia continuă să ocupe ilegal teritoriul care aparține unui alt vecin de la Marea Neagră, Ucraina. Această ocupație încalcă legislația internațională, normele internaționale, suveranitatea teritorială a Ucrainei și dreptul inalienabil al poporului său de a trăi în pace – totul în timp ce destabilizează întreaga regiune”, a punctat Muniz.

Diplomatul american a remarcat că zilele acestea se vorbește mult despre viitorul NATO și al relațiilor dintre Europa și Statele Unite.

“În această privință, România este deschizătoare de drumuri și reprezintă un exemplu excelent al modului în care funcționează alianța transatlantică atunci când ambele părți se implică total”, precizat el.

România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din Alianța NATO, din Articolul V și din prieteniile sale. Cu toții putem fi recunoscători pentru acest lucru… și, din nou, nu trebuie să căutăm prea departe pentru a vedea care este alternativa. Viziunile comune asupra democrației și piețelor libere, creative ne stimulează progresul. Alternativa la comerțul deschis, prosperitate și la o apărare națională robustă, bine-finanțată este mult prea evidentă și de nedorit”, a mai afirmat David Muniz.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.8 hours ago

Papa Francisc îndeamnă la reconstrucția Europei: “Să ajutăm Europa, bolnavă de oboseală, să se întoarcă la viziunea clarvăzătoare a părinților fondatori”

NATO8 hours ago

Raport: SUA au investit 363 de milioane de dolari în bazele militare din România în ultimii 20 de ani. România, al doilea cel mai mare beneficiar regional după Polonia

NATO11 hours ago

NATO: Avioane militare canadiane au interceptat două avioane de luptă ale Rusiei în apropierea spaţiului aerian al României

PARLAMENTUL EUROPEAN15 hours ago

Forumurile cetățenilor din cadrul Conferinței pentru Viitorul Europei continuă. Democrația europeană, următorul subiect de dezbatere

ROMÂNIA15 hours ago

Președintele delegației naționale în CoR, Adrian Teban: Principiul parteneriatului este cheia pentru implementarea cu succes a PNRR

SĂNĂTATE16 hours ago

Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Cu ajutorul know-how-ului european, România poate avea un Plan Național ”corect și concret” de combatere a cancerului

U.E.16 hours ago

Donald Tusk va promova o reformă constituțională care ”va face foarte dificilă retragerea Poloniei din UE”

U.E.16 hours ago

Franța și Germania, în coordonare cu un grup de state din UE, l-au nominalizat pe actualul șef al OMS pentru un al doilea mandat

RUSIA16 hours ago

Josep Borrell: UE denunță activitățile cibernetice rău intenționate. Îndemnăm Federația Rusă să adere la un comportament responsabil în spațiul cibernetic

POLITICĂ16 hours ago

Klaus Iohannis o va primi luni pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Șefa Comisiei Europene se va afla în România pentru a aproba PNRR

ONU2 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL4 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI7 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI7 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA7 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending