Connect with us

NATO

EXCLUSIV Mircea Geoană, numărul doi în NATO: Suntem pregătiți pentru al doilea val al pandemiei. Avem un plan militar și un fond special creat pentru stocuri de echipamente medicale

Published

on

© NATO

NATO este probabil cea mai pregătită instituție multilaterală la nivel internațional pe subiectul rezilienței, iar Alianța Nord-Atlantică este pregătită pentru un al doilea val al pandemiei de COVID-19, a declarat secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, în contextul Bucharest Forum 2020, cel mai important forum geostrategic din regiunea Mării Negre și a cărui temă centrală din acest an vizează conceptul rezilienței societăților occidentale.

“Acest moment al pandemiei este revelator pentru interdependențe între segmente ale vieții noastre sociale, economice, politice, comunitare, așa cum nu am avut de foarte multă vreme. De aceea, dintr-o perspectivă NATO, liderii Alianței au decis, într-un fel de înțelepciune anticipativă, la summitul de la Varșovia din 2016, să însărcineze NATO cu definirea unor indicatori de reziliență. Au fost șapte indicatori inițial: infrastructuri critice, securitate energetică, colaborare civil-militar, apărare cibernetică, dimensiune de hibrid, și, mai nou, pentru că pandemia ne-a arătat o vulnerabilitate și pe zona de lanțuri de aprovizionare, inclusiv în zona de telecomunicații și de active și infrastructuri strategice importante și pe zona militară. De aceea, și o spun cu modestie și responsabilitate, NATO este probabil cea mai pregătită instituție multilaterală la nivel internațional pe subiectul rezilienței”, a spus Geoană.

El a menționat, în context, că tema Bucharest Forum oferă României ocazia de a se profila, întrucât România excelează în anumite zone ale rezilienței.

Referitor la pregătirea Alianței pentru cel de-al doilea val al pandemiei, secretarul general adjunct al NATO a subliniat că “subiectul rezilienței, adaptabilității și agilității Alianței este ceva ce noi avem în codul genetic”.

“Liderii noștri au însărcinat comandamentul suprem în Europa, generalul american Wolters, cu întocmirea unui plan militar operațional în pregătirea unui eventual val al doilea. Cu toții sperăm și am sperat să nu fie, dar lucrurile nu arată foarte încurajator. Suntem într-o situație care în continuare este delicată. De aceea, apropo de lecții învățate, de agilitate și de adaptabilitate, NATO este pregătită în clipa de față pentru un al doilea val al pandemiei. Acest plan operațional este pregătit de către militarii noștri, care sunt impecabili din perspectiva organizării logistice, transport, mobilizare de resurse. (…) Suntem pregătiți pentru valul al doilea”, a completat oficialul aliat.

De asemenea, Mircea Geoană a mai precizat că Uniunea Europeană are o dezbatere justificată despre rolul UE la nivel global, descriind România drept “cel mai fidel barometru” în ce privește apărarea relației transatlantice și subliniind că “atâta timp cât relația transatlantică nu este șubrezită, această discuție este pozitivă”.

Totodată, secretarul general adjunct al NATO a remarcat profilul de influență al României și nivelul de coerență geostrategică occidentală pe care țara noastră le dezvoltă în contextul acordurilor de cooperare încheiate la Washington, pe linie de apărare și pe linie de investiții energetice și în infrastructură, menționând inclusiv importanța Inițiativei celor Trei Mări, conectarea Mării Baltice de Marea Neagră și cooperarea în materie de mobilitate militară UE-NATO.

Robert Lupițu: Bună ziua domnule secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană! Avem un interviu special cu ocazia Bucharest Forum, cel mai important forum de dezbateri geostrategice din regiunea Mării Negre la care suntem onorați să fim parteneri media și pe care dumneavoastră, în calitate de președinte al Aspen Institute România, l-ați organizat ani la rândul, oferind o viziune strategică pentru regiunea noastră. Bine ați revenit pe CaleaEuropeană.ro!

Mircea Geoană: Bună ziua și mulțumesc mult! Mă bucur să reînnodăm colaborarea și pe această cale. CaleaEuropeană.ro este o platformă credibilă și influentă și de fiecare dată când am fost invitat am venit cu mare plăcere la voi. 

Robert Lupițu: Mulțumim pentru încredere! Tema în jurul căreia pivotează ediția din acest an a Bucharest Forum este reziliența noastră occidentală. De la capacitate financiară la sisteme critice, de la tehnologie și la apărare clasică, dar și la reziliența societală per ansamblu. Cum arată reziliența occidentală astăzi? Este ea sub asediu? Cum o protejăm?

Mircea Geoană: Mă bucur foarte mult că organizatorii Bucharest Forum, Institutul Aspen România și biroul de la București al GMF, au ales această temă care extrem de importantă și dominantă în conversația publică, politică și a cetățenilor. Acest moment al pandemiei este revelator pentru interdependențe între segmente ale vieții noastre sociale, economice, politice, comunitare, așa cum nu am avut de foarte multă vreme. De aceea, dintr-o perspectivă NATO, liderii Alianței au decis, într-un fel de înțelepciune anticipativă, la summitul de la Varșovia din 2016, să însărcineze NATO cu definirea unor indicatori de reziliență. Au fost șapte indicatori inițial: infrastructuri critice, securitate energetică, colaborare civil-militar, apărare cibernetică, dimensiune de hibrid, și, mai nou, pentru că pandemia ne-a arătat o vulnerabilitate și pe zona de lanțuri de aprovizionare, inclusiv în zona de telecomunicații și de active și infrastructuri strategice importante și pe zona militară. De aceea, și o spun cu modestie și responsabilitate, NATO este probabil cea mai pregătită instituție multilaterală la nivel internațional pe subiectul rezilienței. Evident, salutăm și încurajăm munca foarte serioasă pe care Uniunea Europeană o face în contextul pandemiei pentru extinderea definiției de reziliență și în zone pe care Comisia Europeană le are cu mai multe instrumente decât le avem noi la NATO. De aceea, colaborarea NATO – UE pe subiectul rezilienței este foarte importantă, așa cum colaborarea NATO cu Uniunea Europeană și cu G7 pe tema dezinformării este la fel de importantă. Ceea ce vreau să spun din punct de vedere al acestui subiect foarte important: definiția securității naționale și internaționale este într-o profundă transformare. Avem definițiile de natură militară și non-militară, dar avem tot mai mult dimensiuni de securitate care derivă din schimbările climatice, pandemia, noile tehnologii care schimbă și dinamica economică și socială, spațiul extraterestru. Acesta a fost declarat de NATO, în urma cu 11 luni, la Londra, când liderii NATO s-au întâlnit ultima dată, ca un alt domeniu operațional al Alianței noastre. Această dimensiune holistică este foarte importantă pentru că este un subiect care este la fundația Alianței Nord-Atlantice, la fundamentul Uniunii Europene și la fundamentul societăților noastre democratice. În acest moment, se vorbește despre o reziliență la nivel societal și la nivelul întregului aparat guvernamental, dar cred că este vorba și de nevoia de o mai puternică reziliență democratică. De foarte multe ori observăm cum rivali, adversari, state și entități non-statale profită de întrebările și de dubiile cetățenilor noștri. Avem foarte multă dezinformare și ceea ce numim în jargon anglo-saxon “fake news”, minciuni, propagandă, amplificarea unor temeri autentice legate de inegalități sociale, de pandemie și de foarte multe întrebări pe care noi le avem în societățile deschise ale Occidentului democratic. De aceea, salut alegerea acestei temei de către organizatorii Bucharest Forum. Este o temă în care cred că România se poate profila, iar acest forum de la București creează o platformă pentru România, întrucât România excelează în anumite zone ale rezilienței, iar în alte zone este încă muncă de făcut, pentru că vorbim de un produs perfectibil

Robert Lupițu: Ați menționat cooperarea UE-NATO și cât de importantă este, chiar în domeniul rezilienței. Deunăzi, spuneați în cadrul unui eveniment online și citez “UE are nevoie de un loc mai puternic în lume, dar trebuie să o facem într-un mod în care să nu slăbească Occidentul politic și legătura transatlantică”. Cum putem preveni acest risc? Este autonomia strategică europeană o capcană care riscă să fenteze relația transatlantică?

Mircea Geoană: Nu. În primul rând, Uniunea Europeană este un partener strategic al Alianței Nord-Atlantice. Noi încurajăm și sprijinim tot ceea ce înseamnă un profil mai robust al Uniunii Europene, inclusiv în plan securitar, de apărare, și un profil global al Uniunii Europene, care este foarte important. NATO și Uniunea Europeană suntem două fațete ale aceleiași monede. Suntem practic expresii diferite, ca geografie și ca accente. Noi suntem o alianță politico-militară, UE este mai largă ca spectru de preocupări. Dar să nu uităm un lucru foarte simplu: 90% din populația Uniunii Europene este și populație care ființează, lucrează și operează în țări NATO. Am spus-o și cu alte ocazii: din punct de vedere al bugetelor de apărare, astăzi, Uniunea Europeană, cu bugetele țărilor UE, acoperă 20% din cheltuielile de apărare la nivelul NATO. Celelalte țări non-UE acoperă 80%. Sunt niște realități de natură geopolitică și o complementaritate constructivă și dinamică între cele două organizații, care cred că este lucrul cel mai bun. Eu cred că Uniunea Europeană are o dezbatere justificată despre rolul UE la nivel global. Este absolut firesc ca o organizație atât de importantă, din care și România face parte, să facă asta. România este, dacă vreți, cel mai fidel barometru al acestei discuții la nivel european, pe care România și liderii noștri, în toate formatele, o încurajează, și în același timp, este un foarte consecvent apărător al relației transatlantice. Deci, atâta timp cât relația transatlantică nu este șubrezită, această discuție este pozitivă. Cred că există complementarități importante și secretarul general NATO m-a însărcinat în mod explicit, venind dintr-o țară care este și NATO și UE, să acord o atenție cu totul specială între NATO și Uniunea Europeană.

Robert Lupițu: Săptămâna viitoare va avea loc o nouă reuniune a miniștrilor apărării, condusă de secretarul general al NATO, domnul Jens Stoltenberg, o reuniune în format videoconferință. Cum se pregătește NATO pentru cel de-al doilea val pandemic pentru a-și sprijini mai mult aliații?

Mircea Geoană: Aș spune un cuvânt despre acest subiect al rezilienței la NATO. Pe lângă faptul că lucrăm de câțiva ani de zile pe o matrice extrem de solidă și de detaliată la nivelul indicatorilor de reziliență, secretarul general va prezenta săptămâna viitoare la reuniunea miniștrilor apărării NATO raportul său cu privire la nivelul de pregătire al statelor aliate din această perspectivă. Dar, subiectul rezilienței, adaptabilității și agilității Alianței este ceva ce noi avem în codul genetic din momentul inițial, acum 71 de ani. O Alianță, ca să fie de succesul pe care NATO îl deține – cea mai de succes alianță din istoria omenirii -, are în mod necesar și în sens operațional o permanentă adaptare la noi condiții. Când a izbucnit pandemia, NATO a fost extrem de capabilă să strângă rândurile, după un moment inițial în care, ținem minte cu toții, tentația de a ne duce către proritățile pur naționale a dominat conversația la nivelul Occidentului. Liderii naționali aleși de publicul nostru democratic au în primul rând obligația de a-și proteja proprii cetățeni. Este prima și sacrosancta obligație a liderilor naționali. Dar, de îndată ce ne-am dat seama cu toții că o viziune strict națională nu ne poate găsi un răspuns adecvat și rapid la această gravă criză, reflexele de colaborare NATO au apărut și au funcționat impecabil. România este un beneficiar al acestui mecanism de colaborare, parteneri ai Alianței, inclusiv Republica Moldova, au beneficiat de aceste lucruri. De aceea, liderii noștri au însărcinat comandamentul suprem în Europa, generalul american Wolters, cu întocmirea unui plan militar operațional în pregătirea unui eventual val al doilea. Cu toții sperăm și am sperat să nu fie, dar lucrurile nu arată foarte încurajator. Suntem într-o situație care în continuare este delicată. De aceea, apropo de lecții învățate, de agilitate și de adaptabilitate, NATO este pregătită în clipa de față pentru un al doilea val al pandemiei. Acest plan operațional este pregătit de către militarii noștri, care sunt impecabili din perspectiva organizării logistice, transport, mobilizare de resurse. Uitați-vă la modul exemplar în care militarii români și militarii din țările aliate au răspuns la nevoia de a fi alături de cadrele militare, alături de ceilalți care au fost în prima linie de luptă împotriva pandemiei. Cred că jumătate de milion de militari, bărbați și femei din țările aliate, au fost alături de cetățenii lor și colegii lor. De aceea, am creat și un fond special care achiziționează sau primește donații din partea statelor aliate pentru a avea un stoc de echipamente medicale. Statele Unite au donat. Faptul că România găzduiește rescEU, care este mecanismul de protecție civilă al UE, a dat României o poziție vizibilă și influentă. Suntem pregătiți pentru valul al doilea, însă sperăm ca el să nu aibă un impact care să aducă presiune suplimentară pe omul obișnuit, pe planurile de relansare economică, pe reziliența și rezistența noastră ca societate. Asta e menirea noastră, să fim pregătiți și pentru situațiile mai puțin fericite. NATO este aici să ajute. Sper ca atunci când vaccinurile vor fi fost identificate, dacă va fi nevoie de noi, ca de fiecare dată vom fi pregătiți cu dimensiunea logistică, distribuire.

Robert Lupițu: Ați menționat România și fidelitatea sa față de apartenența la UE și relația transatlantică. Reuniunea ministerială de săptămâna viitoare va urma unui acord la nivel de apărare semnat la Washington între ministrul român al apărării Nicolae Ciucă și secretarul american al apărării Mark Esper. Cum vede NATO această consolidare a Parteneriatului Strategic româno-american? Să ne așteptăm la o consolidare a prezenței SUA în România?

Mircea Geoană: Alianța Nord-Atlantică are în componența sa 30 de națiuni și are o geografie și un contur strategic foarte divers. Doi aliați nord-americani, Canada și Statele Unite, restul aliaților în Europa cu geografii diverse. De aceea, orice element care întărește capacitatea militară a statelor aliate este interesul NATO. România are un profil de influență, un profil respectat. Faptul că vă vorbesc de la Bruxelles din poziția de numărul 2 în NATO este, indirect, o recunoaștere a faptului că România este un jucător influent, respectat în NATO. De aceea, dacă în plan bilateral, mai ales dacă este vorba de aliatul cel mai important, Statele Unite, există o astfel de colaborare cu orice țară, în speță România, atunci este un lucru pe care noi îl încurajăm și îl aplaudăm. Evident, NATO reprezintă mai mult decât dimensiunile bilaterale ale acestei chestiuni, dar ceea ce cred că este foarte important, și se leagă într-un fel acest acordat semnat pe zece ani între Pentagon și Ministerul Apărării, între Guvernul american și Guvernul României, se suprapune foarte interesant și extrem de util cu procesul de reflecție și de anticipare a transformărilor mediului de securitate internațional pe care NATO le-a demarat în procesul NATO 2030. Într-un fel, din punct de vedere militar și al adaptării la această definiție lărgită a securității, a modului în care trebuie să îmbinăm elemente tradiționale de descurajare și apărare, elemente legate de o discuție cu privire la controlul armamentelor, o discuție cu privire la modul în care operăm în spațiile cibernetic și extraterestru, toate aceste lucruri fac parte dintr-un proces de gândire a modului în care reflectăm la nivelul NATO schimbările la nivel strategic și geopolitic. De aceea, cred că România, în a cărei recent aprobată Strategie de Apărare reziliența este extrem de prezentă, unde această triadă – membru activ și loial al NATO, UE și Parteneriatului Strategic cu SUA, este o triadă pentru modul în care România acționează și operează la nivel internațional. De aceea, urez succes domnului ministru Ciucă, așteptăm cu interes intervenția domniei sale, ca de fiecare dată, foarte ascultată, foarte respectată. Cred că sunt puține țări care să aibă atât ministrul apărării, cât și șeful Statului Major, doi veterani din Afganistan. Este, în sine, un element de chimie personală cu liderii Alianței și cu colegii din NATO. Importanța pe care România o are în cadrul Alianței este extrem de robustă și von continua să o întărim în anii care vin

Robert Lupițu: Din perspectiva acestui acord de apărare semnat la Washington, dar și a altor acorduri care s-au semnat în capitala SUA zilele trecute privind proiectele energetice de la Cernavodă sau a anunțului ambasadorului american al București privind conectarea Mării Baltice de Marea Neagră pe cale ferată și la nivel de autostradă, este România un exemplu de reziliență a Occidentului politic în timpul unor provocări geopolitice dramatice care ne contestă modul de viață, societățile deschise și ordinea liberală de sorginte occidentală?

Mircea Geoană: Deciziile cu privire la ce tip de investiții și în ce domenii sunt în atributul țărilor aliate. Dar trebuie să remarc un nivel important de coerență în modul în care România abordează subiectul mai larg al profilului strategic, al profilului economic și al rezilienței în sens larg al comunității occidentale. Acest lucru nu trece neobservat în foarte multe capitale aliate. Luni vom asista la un nou summit al Inițiativei celor Trei Mări. Acum doi ani România a găzduit acest summit. A fost momentul când și Germania s-a alăturat demersului țărilor din zona Mării Baltice, Negre și Adriatice. Evident, Statele Unite sunt prezente, Congresul american a alocat un miliard de dolari pentru proiecte de infrastructură. Dar mai spune un lucru important, acela ca aceste proiecte să aibă un nivel de coerență la nivel NATO-UE. Nu avem suficient de multe resurse să facem infrastructuri separate. Vorbeați de autostradă și de cale ferată. 90% dintre operațiunile și exercițiile militare ale NATO folosesc infrastructură civilă. 10% sunt infrastructuri proprii. De aceea, este foarte important și din perspectiva rezilienței militare și strategice ca și pe axa Est – Vest și pe axa Nord – Sud să existe coerență. De aceea, cred că acest traseu este fostul coridor 9 european, dacă mai țineți minte discuția de la Malta din 1994, când s-au stabilit coridoarele transeuropene. Vorbeam în urmă cu o săptămână la o întâlnire oficială pe care am avut-o cu comisarul european pentru transporturi Adina Vălean și sperăm ca în bugetul european să fie o sumă care să poată să stimuleze acest program de colaborare NATO – UE pe mobilitate militară. De aceea, cred că dimensiunea de infrastructuri civile și economice, cu potențial utilizator militar în caz de necesitate, are tot sensul din lume și dacă vor exista și resurse și o încăpățânare pozitivă de a nu abandona un proiect dacă la un moment dat el se împotmolește puțin. De aceea, într-un moment de transformare atât de important pe plan internațional, cu cât suntem mai puternici, inclusiv din punct de vedere economic, cu cât avem infrastructuri mai moderne, cu cât avem lume mai educată, cu cât avem lume mai rezilientă la nivelul conceptului democratic, cu atâta vom depăși momentele dificile și vom ieși mai puternici în acest moment de accelerare a istoriei la care asistăm și pe care încercăm să îl anticipăm.

Robert Lupițu: Domnule Geoană, vă mulțumim pentru acest interviu! Vă dorim mult succes în activitate!

Mircea Geoană: Mulțumesc! Și vouă la fel!

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Secretarul general al NATO laudă „sprijinul puternic” acordat de Germania Ucrainei în fața invaziei ruse: „Face o diferență decisivă”

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a lăudat sprijinul acordat de Germania Ucrainei pentru a rezista invaziei rusești, în declarațiile făcute în ediția de duminică a cotidianului național Welt, relatează dpa, preluat de Agerpres.

„Sprijinul puternic al Germaniei face o diferență decisivă”, a declarat Stoltenberg. În trecut, Germania a fost criticată în repetate rânduri de înalți oficiali ucraineni pentru că a întârziat să furnizeze echipamente militare și a refuzat să furnizeze în special armament greu.

Cu două zile înainte de reuniunea miniștrilor de externe ai NATO de la București, Stoltenberg a declarat că livrările de arme germane salvează vieți în Ucraina. Însă a adăugat: „Trebuie să ne menținem cu toții sprijinul pentru Ucraina și să îl sporim”.

De altfel, vineri, Secretarul general al NATO a declarat că le va cere Aliaților să-și sporească sprijinul militar pentru Ucraina, în condițiile în care soluționarea pașnică a conflictului cu Rusia va depinde de evenimentele de pe câmpul de luptă.

Printre armele livrate de Germania se numără un sistem antiaerian modern Iris-T, destinat să contracareze atacurile rusești cu rachete și drone. Alte trei urmează să fie livrate anul viitor.

Stoltenberg a declarat că președintele Vladimir Putin reacționează la eșecurile rusești „cu o brutalitate sporită”. Acesta a indicat țintirea infrastructurii energetice ucrainene înainte de venirea iernii.

„Putin încearcă să folosească iarna ca pe o armă, dar nu va reuși”, a subliniat șeful NATO.

Continue Reading

NATO

Zece avioane de luptă ale Forțelor Aeriene ale Italiei și Spaniei au aterizat în România pentru a proteja spațiul aerian al NATO la Marea Neagră

Published

on

© MApN

Patru aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene și șase avioane CF-18 Hornet ale Forțelor Aeriene Spaniole au aterizat vineri, 25 noiembrie, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, județul Constanța și în Baza 86 Aeriană de la Borcea, pentru a participa la misiuni de poliție aeriană și vigilență aeriană întărită sub comanda, informează Forțele Aeriene Române într-un comunicat.

Detașamentul italian, format din aproximativ 150 de militari (piloți și personal tehnic) și aeronave Eurofighter Typhoon, va executa, împreună cu militarii Forțelor Aeriene Române, misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO, pentru șase luni.

Detașamentul italian înlocuiește detașamentul canadian, format din 180 de militari şi șase aeronave CF-18 Hornet, care a executat misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO timp de patru luni.

Precedenta misiune a forțelor canadiene s-a încheiat la începutul anului 2021, acestea fiind înlocuite atunci de aeronavele forțelor aeriene spaniole. Forțele Aeriene Spaniole s-au aflat în premieră în România în prima parte a anului trecut

Acum, noul detașament spaniol (piloți și personal tehnic) și aeronavele CF-18 Hornet vor executa, împreună cu militarii Forțelor Aeriene Române, misiuni de Vigilență Aeriană Întărită (enhanced Vigilance Activity) sub comandă NATO, pentru patru luni.

Continue Reading

NATO

Ministeriala NATO de la București: Șeful diplomației SUA se va întâlni cu Klaus Iohannis, Nicolae Ciucă și Bogdan Aurescu

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Secretarul de stat american Antony Blinken se va deplasa la București, România, în perioada 28-30 noiembrie, unde va participa la reuniunea miniștrilor de externe ai NATO și va avea întâlniri cu președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă, ministrul de externe Bogdan Aurescu, dar și cu secretarul general al NATO și cu ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, a informat vineri Departamentul de Stat într-un comunicat.

Reuniunea miniștrilor de externe ai NATO se va axa pe războiul Rusiei împotriva Ucrainei, pe punerea în aplicare a noului Concept strategic al NATO, inclusiv pe provocările din partea Republicii Populare Chineze, pe securitatea energetică, pe protecția infrastructurilor critice și pe eforturile NATO de dezvoltare a capacităților și de consolidare a rezilienței în Bosnia și Herțegovina, Georgia și Moldova.

“În timp ce se va afla la București, secretarul Blinken și prim-ministrul român Nicolae Ciucă vor vizita expoziția – We the People – 25 de ani de parteneriat strategic – care celebrează momentele cheie ale parteneriatului dintre SUA și România începând cu 1997. Secretarul Blinken va avea întâlniri separate cu președintele României, Klaus Iohannis, cu ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, și cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și va participa la un dineu de lucru cu ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba”, a declarat Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat.

Prin prezența sa la reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la București, Blinken va deveni primul șef al diplomației americane care va efectua o vizită în România după 17 ani, aceasta coincizând și cu aniversarea, anul acesta, a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România – SUA.

Precedenta vizită la nivel de secretar de stat al SUA a fost efectuată în 2005, de Condoleezza Rice. De atunci, întrevederile între miniștrii români de externe și cei americani au avut loc la Washington, la Bruxelles, în marja reuniunilor NATO, și la Adunarea Generală a ONU.

În schimb, ministrul de externe Bogdan Aurescu a fost primit la Departamentul de Stat doi ani consecutivi, 2020 și 2021, de fostul de secretar de stat Mike Pompeo și de actualul șef al diplomației americane, Antony Blinken. De altfel, Blinken a mai efectuat o vizită în România în 2016, în perioada în care era secretar de stat adjunct al SUA.

Reuniunea din 29 şi 30 noiembrie a miniştrilor de externe din NATO este prima de acest fel pe care România o găzduieşte, după ce a organizat Summitul Alianţei în 2008.

Reuniunea va cuprinde patru sesiuni referitoare la implementarea deciziilor luate la summitul NATO de la Madrid, la războiul din Ucraina, securitatea energetică şi parteneri.

Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Finlanda, Suedia şi Bosnia şi Herţegovina au fost invitate să participe la reuniunea miniştrilor de externe din ţările NATO.

Reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la București va fi prima de acest fel după summitul NATO de la Madrid din luna iunie, când liderii aliați au adoptat noul Concept Strategic al Alianței.

Continue Reading

Facebook

NATO2 hours ago

Secretarul general al NATO laudă „sprijinul puternic” acordat de Germania Ucrainei în fața invaziei ruse: „Face o diferență decisivă”

ROMÂNIA3 hours ago

Bogdan Aurescu va avea consultări politice cu Antony Blinken la București. Discuțiile vor marca aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Stategic România-SUA

ROMÂNIA4 hours ago

România, pe locul 2 în UE la contribuția cu personal în cadrul Frontex: 161 de polițiști de frontieră au participat, în 2022, la 12 operațiuni comune la frontierele externe ale UE

COMUNICATE DE PRESĂ4 hours ago

Bucharest Forum 2022: Noua arhitectură politică și economică europeană dezbătută în marja reuniunii miniștrilor de externe NATO din România

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

INTERNAȚIONAL18 hours ago

”Cereale din Ucraina”: Volodimir Zelenski a inițiat un program umanitar internațional pentru combaterea crizei alimentare globale

ROMÂNIA23 hours ago

Marcel Ciolacu a fost numit vicepreședinte al Internaționalei Socialiste la nivelul Europei Centrale și de Est

U.E.23 hours ago

Franța și Irlanda, pas important în construirea Interconectorului Celtic. Comisarul pentru energie: Proiectul este de o importanță capitală

COMISIA EUROPEANA24 hours ago

Comisia Europeană înființează un număr de telefon al UE destinat victimelor violenței împotriva femeilor

ROMÂNIA1 day ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea NATO de la București, o expresie a solidarității Aliate cu statele Flancului Estic și o reconfirmare a importanței strategice a României și a Mării Negre

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.2 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

NATO2 days ago

Stoltenberg le va cere Aliaților, la București, să facă „mai mult” pentru Ucraina: Șansele pentru o soluție pașnică cresc în funcție de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

NATO3 days ago

Bogdan Aurescu: Vreme de trei zile România va fi capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind reuniunile miniștrilor de externe NATO și liderilor de la München

NATO3 days ago

CEO-ul Leviatan Design: Digitalizarea companiei este aliniată la standardele UE și pornește de la nevoia de a oferi predictibilitate privind calitatea produselor oferite

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis: Este posibil să avem un vot privind aderarea României la Schengen pe data de 8 decembrie. Suntem pregătiți să găsim soluții și să avem un vot

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Klaus Iohannis reiterează că România sprijină R. Moldova în criza energetică: Avem nevoie de interconectări directe mai multe și mai bune

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda cere Comisiei Europene flexibilizarea Directivei privind conservarea habitatelor: Fermierii din întreaga UE sunt afectați de prezența marilor prădători

Team2Share

Trending