Connect with us

NATO

EXCLUSIV Mircea Geoană, numărul doi în NATO: Suntem pregătiți pentru al doilea val al pandemiei. Avem un plan militar și un fond special creat pentru stocuri de echipamente medicale

Published

on

© NATO

NATO este probabil cea mai pregătită instituție multilaterală la nivel internațional pe subiectul rezilienței, iar Alianța Nord-Atlantică este pregătită pentru un al doilea val al pandemiei de COVID-19, a declarat secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, în contextul Bucharest Forum 2020, cel mai important forum geostrategic din regiunea Mării Negre și a cărui temă centrală din acest an vizează conceptul rezilienței societăților occidentale.

“Acest moment al pandemiei este revelator pentru interdependențe între segmente ale vieții noastre sociale, economice, politice, comunitare, așa cum nu am avut de foarte multă vreme. De aceea, dintr-o perspectivă NATO, liderii Alianței au decis, într-un fel de înțelepciune anticipativă, la summitul de la Varșovia din 2016, să însărcineze NATO cu definirea unor indicatori de reziliență. Au fost șapte indicatori inițial: infrastructuri critice, securitate energetică, colaborare civil-militar, apărare cibernetică, dimensiune de hibrid, și, mai nou, pentru că pandemia ne-a arătat o vulnerabilitate și pe zona de lanțuri de aprovizionare, inclusiv în zona de telecomunicații și de active și infrastructuri strategice importante și pe zona militară. De aceea, și o spun cu modestie și responsabilitate, NATO este probabil cea mai pregătită instituție multilaterală la nivel internațional pe subiectul rezilienței”, a spus Geoană.

El a menționat, în context, că tema Bucharest Forum oferă României ocazia de a se profila, întrucât România excelează în anumite zone ale rezilienței.

Referitor la pregătirea Alianței pentru cel de-al doilea val al pandemiei, secretarul general adjunct al NATO a subliniat că “subiectul rezilienței, adaptabilității și agilității Alianței este ceva ce noi avem în codul genetic”.

“Liderii noștri au însărcinat comandamentul suprem în Europa, generalul american Wolters, cu întocmirea unui plan militar operațional în pregătirea unui eventual val al doilea. Cu toții sperăm și am sperat să nu fie, dar lucrurile nu arată foarte încurajator. Suntem într-o situație care în continuare este delicată. De aceea, apropo de lecții învățate, de agilitate și de adaptabilitate, NATO este pregătită în clipa de față pentru un al doilea val al pandemiei. Acest plan operațional este pregătit de către militarii noștri, care sunt impecabili din perspectiva organizării logistice, transport, mobilizare de resurse. (…) Suntem pregătiți pentru valul al doilea”, a completat oficialul aliat.

De asemenea, Mircea Geoană a mai precizat că Uniunea Europeană are o dezbatere justificată despre rolul UE la nivel global, descriind România drept “cel mai fidel barometru” în ce privește apărarea relației transatlantice și subliniind că “atâta timp cât relația transatlantică nu este șubrezită, această discuție este pozitivă”.

Totodată, secretarul general adjunct al NATO a remarcat profilul de influență al României și nivelul de coerență geostrategică occidentală pe care țara noastră le dezvoltă în contextul acordurilor de cooperare încheiate la Washington, pe linie de apărare și pe linie de investiții energetice și în infrastructură, menționând inclusiv importanța Inițiativei celor Trei Mări, conectarea Mării Baltice de Marea Neagră și cooperarea în materie de mobilitate militară UE-NATO.

Robert Lupițu: Bună ziua domnule secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană! Avem un interviu special cu ocazia Bucharest Forum, cel mai important forum de dezbateri geostrategice din regiunea Mării Negre la care suntem onorați să fim parteneri media și pe care dumneavoastră, în calitate de președinte al Aspen Institute România, l-ați organizat ani la rândul, oferind o viziune strategică pentru regiunea noastră. Bine ați revenit pe CaleaEuropeană.ro!

Mircea Geoană: Bună ziua și mulțumesc mult! Mă bucur să reînnodăm colaborarea și pe această cale. CaleaEuropeană.ro este o platformă credibilă și influentă și de fiecare dată când am fost invitat am venit cu mare plăcere la voi. 

Robert Lupițu: Mulțumim pentru încredere! Tema în jurul căreia pivotează ediția din acest an a Bucharest Forum este reziliența noastră occidentală. De la capacitate financiară la sisteme critice, de la tehnologie și la apărare clasică, dar și la reziliența societală per ansamblu. Cum arată reziliența occidentală astăzi? Este ea sub asediu? Cum o protejăm?

Mircea Geoană: Mă bucur foarte mult că organizatorii Bucharest Forum, Institutul Aspen România și biroul de la București al GMF, au ales această temă care extrem de importantă și dominantă în conversația publică, politică și a cetățenilor. Acest moment al pandemiei este revelator pentru interdependențe între segmente ale vieții noastre sociale, economice, politice, comunitare, așa cum nu am avut de foarte multă vreme. De aceea, dintr-o perspectivă NATO, liderii Alianței au decis, într-un fel de înțelepciune anticipativă, la summitul de la Varșovia din 2016, să însărcineze NATO cu definirea unor indicatori de reziliență. Au fost șapte indicatori inițial: infrastructuri critice, securitate energetică, colaborare civil-militar, apărare cibernetică, dimensiune de hibrid, și, mai nou, pentru că pandemia ne-a arătat o vulnerabilitate și pe zona de lanțuri de aprovizionare, inclusiv în zona de telecomunicații și de active și infrastructuri strategice importante și pe zona militară. De aceea, și o spun cu modestie și responsabilitate, NATO este probabil cea mai pregătită instituție multilaterală la nivel internațional pe subiectul rezilienței. Evident, salutăm și încurajăm munca foarte serioasă pe care Uniunea Europeană o face în contextul pandemiei pentru extinderea definiției de reziliență și în zone pe care Comisia Europeană le are cu mai multe instrumente decât le avem noi la NATO. De aceea, colaborarea NATO – UE pe subiectul rezilienței este foarte importantă, așa cum colaborarea NATO cu Uniunea Europeană și cu G7 pe tema dezinformării este la fel de importantă. Ceea ce vreau să spun din punct de vedere al acestui subiect foarte important: definiția securității naționale și internaționale este într-o profundă transformare. Avem definițiile de natură militară și non-militară, dar avem tot mai mult dimensiuni de securitate care derivă din schimbările climatice, pandemia, noile tehnologii care schimbă și dinamica economică și socială, spațiul extraterestru. Acesta a fost declarat de NATO, în urma cu 11 luni, la Londra, când liderii NATO s-au întâlnit ultima dată, ca un alt domeniu operațional al Alianței noastre. Această dimensiune holistică este foarte importantă pentru că este un subiect care este la fundația Alianței Nord-Atlantice, la fundamentul Uniunii Europene și la fundamentul societăților noastre democratice. În acest moment, se vorbește despre o reziliență la nivel societal și la nivelul întregului aparat guvernamental, dar cred că este vorba și de nevoia de o mai puternică reziliență democratică. De foarte multe ori observăm cum rivali, adversari, state și entități non-statale profită de întrebările și de dubiile cetățenilor noștri. Avem foarte multă dezinformare și ceea ce numim în jargon anglo-saxon “fake news”, minciuni, propagandă, amplificarea unor temeri autentice legate de inegalități sociale, de pandemie și de foarte multe întrebări pe care noi le avem în societățile deschise ale Occidentului democratic. De aceea, salut alegerea acestei temei de către organizatorii Bucharest Forum. Este o temă în care cred că România se poate profila, iar acest forum de la București creează o platformă pentru România, întrucât România excelează în anumite zone ale rezilienței, iar în alte zone este încă muncă de făcut, pentru că vorbim de un produs perfectibil

Robert Lupițu: Ați menționat cooperarea UE-NATO și cât de importantă este, chiar în domeniul rezilienței. Deunăzi, spuneați în cadrul unui eveniment online și citez “UE are nevoie de un loc mai puternic în lume, dar trebuie să o facem într-un mod în care să nu slăbească Occidentul politic și legătura transatlantică”. Cum putem preveni acest risc? Este autonomia strategică europeană o capcană care riscă să fenteze relația transatlantică?

Mircea Geoană: Nu. În primul rând, Uniunea Europeană este un partener strategic al Alianței Nord-Atlantice. Noi încurajăm și sprijinim tot ceea ce înseamnă un profil mai robust al Uniunii Europene, inclusiv în plan securitar, de apărare, și un profil global al Uniunii Europene, care este foarte important. NATO și Uniunea Europeană suntem două fațete ale aceleiași monede. Suntem practic expresii diferite, ca geografie și ca accente. Noi suntem o alianță politico-militară, UE este mai largă ca spectru de preocupări. Dar să nu uităm un lucru foarte simplu: 90% din populația Uniunii Europene este și populație care ființează, lucrează și operează în țări NATO. Am spus-o și cu alte ocazii: din punct de vedere al bugetelor de apărare, astăzi, Uniunea Europeană, cu bugetele țărilor UE, acoperă 20% din cheltuielile de apărare la nivelul NATO. Celelalte țări non-UE acoperă 80%. Sunt niște realități de natură geopolitică și o complementaritate constructivă și dinamică între cele două organizații, care cred că este lucrul cel mai bun. Eu cred că Uniunea Europeană are o dezbatere justificată despre rolul UE la nivel global. Este absolut firesc ca o organizație atât de importantă, din care și România face parte, să facă asta. România este, dacă vreți, cel mai fidel barometru al acestei discuții la nivel european, pe care România și liderii noștri, în toate formatele, o încurajează, și în același timp, este un foarte consecvent apărător al relației transatlantice. Deci, atâta timp cât relația transatlantică nu este șubrezită, această discuție este pozitivă. Cred că există complementarități importante și secretarul general NATO m-a însărcinat în mod explicit, venind dintr-o țară care este și NATO și UE, să acord o atenție cu totul specială între NATO și Uniunea Europeană.

Robert Lupițu: Săptămâna viitoare va avea loc o nouă reuniune a miniștrilor apărării, condusă de secretarul general al NATO, domnul Jens Stoltenberg, o reuniune în format videoconferință. Cum se pregătește NATO pentru cel de-al doilea val pandemic pentru a-și sprijini mai mult aliații?

Mircea Geoană: Aș spune un cuvânt despre acest subiect al rezilienței la NATO. Pe lângă faptul că lucrăm de câțiva ani de zile pe o matrice extrem de solidă și de detaliată la nivelul indicatorilor de reziliență, secretarul general va prezenta săptămâna viitoare la reuniunea miniștrilor apărării NATO raportul său cu privire la nivelul de pregătire al statelor aliate din această perspectivă. Dar, subiectul rezilienței, adaptabilității și agilității Alianței este ceva ce noi avem în codul genetic din momentul inițial, acum 71 de ani. O Alianță, ca să fie de succesul pe care NATO îl deține – cea mai de succes alianță din istoria omenirii -, are în mod necesar și în sens operațional o permanentă adaptare la noi condiții. Când a izbucnit pandemia, NATO a fost extrem de capabilă să strângă rândurile, după un moment inițial în care, ținem minte cu toții, tentația de a ne duce către proritățile pur naționale a dominat conversația la nivelul Occidentului. Liderii naționali aleși de publicul nostru democratic au în primul rând obligația de a-și proteja proprii cetățeni. Este prima și sacrosancta obligație a liderilor naționali. Dar, de îndată ce ne-am dat seama cu toții că o viziune strict națională nu ne poate găsi un răspuns adecvat și rapid la această gravă criză, reflexele de colaborare NATO au apărut și au funcționat impecabil. România este un beneficiar al acestui mecanism de colaborare, parteneri ai Alianței, inclusiv Republica Moldova, au beneficiat de aceste lucruri. De aceea, liderii noștri au însărcinat comandamentul suprem în Europa, generalul american Wolters, cu întocmirea unui plan militar operațional în pregătirea unui eventual val al doilea. Cu toții sperăm și am sperat să nu fie, dar lucrurile nu arată foarte încurajator. Suntem într-o situație care în continuare este delicată. De aceea, apropo de lecții învățate, de agilitate și de adaptabilitate, NATO este pregătită în clipa de față pentru un al doilea val al pandemiei. Acest plan operațional este pregătit de către militarii noștri, care sunt impecabili din perspectiva organizării logistice, transport, mobilizare de resurse. Uitați-vă la modul exemplar în care militarii români și militarii din țările aliate au răspuns la nevoia de a fi alături de cadrele militare, alături de ceilalți care au fost în prima linie de luptă împotriva pandemiei. Cred că jumătate de milion de militari, bărbați și femei din țările aliate, au fost alături de cetățenii lor și colegii lor. De aceea, am creat și un fond special care achiziționează sau primește donații din partea statelor aliate pentru a avea un stoc de echipamente medicale. Statele Unite au donat. Faptul că România găzduiește rescEU, care este mecanismul de protecție civilă al UE, a dat României o poziție vizibilă și influentă. Suntem pregătiți pentru valul al doilea, însă sperăm ca el să nu aibă un impact care să aducă presiune suplimentară pe omul obișnuit, pe planurile de relansare economică, pe reziliența și rezistența noastră ca societate. Asta e menirea noastră, să fim pregătiți și pentru situațiile mai puțin fericite. NATO este aici să ajute. Sper ca atunci când vaccinurile vor fi fost identificate, dacă va fi nevoie de noi, ca de fiecare dată vom fi pregătiți cu dimensiunea logistică, distribuire.

Robert Lupițu: Ați menționat România și fidelitatea sa față de apartenența la UE și relația transatlantică. Reuniunea ministerială de săptămâna viitoare va urma unui acord la nivel de apărare semnat la Washington între ministrul român al apărării Nicolae Ciucă și secretarul american al apărării Mark Esper. Cum vede NATO această consolidare a Parteneriatului Strategic româno-american? Să ne așteptăm la o consolidare a prezenței SUA în România?

Mircea Geoană: Alianța Nord-Atlantică are în componența sa 30 de națiuni și are o geografie și un contur strategic foarte divers. Doi aliați nord-americani, Canada și Statele Unite, restul aliaților în Europa cu geografii diverse. De aceea, orice element care întărește capacitatea militară a statelor aliate este interesul NATO. România are un profil de influență, un profil respectat. Faptul că vă vorbesc de la Bruxelles din poziția de numărul 2 în NATO este, indirect, o recunoaștere a faptului că România este un jucător influent, respectat în NATO. De aceea, dacă în plan bilateral, mai ales dacă este vorba de aliatul cel mai important, Statele Unite, există o astfel de colaborare cu orice țară, în speță România, atunci este un lucru pe care noi îl încurajăm și îl aplaudăm. Evident, NATO reprezintă mai mult decât dimensiunile bilaterale ale acestei chestiuni, dar ceea ce cred că este foarte important, și se leagă într-un fel acest acordat semnat pe zece ani între Pentagon și Ministerul Apărării, între Guvernul american și Guvernul României, se suprapune foarte interesant și extrem de util cu procesul de reflecție și de anticipare a transformărilor mediului de securitate internațional pe care NATO le-a demarat în procesul NATO 2030. Într-un fel, din punct de vedere militar și al adaptării la această definiție lărgită a securității, a modului în care trebuie să îmbinăm elemente tradiționale de descurajare și apărare, elemente legate de o discuție cu privire la controlul armamentelor, o discuție cu privire la modul în care operăm în spațiile cibernetic și extraterestru, toate aceste lucruri fac parte dintr-un proces de gândire a modului în care reflectăm la nivelul NATO schimbările la nivel strategic și geopolitic. De aceea, cred că România, în a cărei recent aprobată Strategie de Apărare reziliența este extrem de prezentă, unde această triadă – membru activ și loial al NATO, UE și Parteneriatului Strategic cu SUA, este o triadă pentru modul în care România acționează și operează la nivel internațional. De aceea, urez succes domnului ministru Ciucă, așteptăm cu interes intervenția domniei sale, ca de fiecare dată, foarte ascultată, foarte respectată. Cred că sunt puține țări care să aibă atât ministrul apărării, cât și șeful Statului Major, doi veterani din Afganistan. Este, în sine, un element de chimie personală cu liderii Alianței și cu colegii din NATO. Importanța pe care România o are în cadrul Alianței este extrem de robustă și von continua să o întărim în anii care vin

Robert Lupițu: Din perspectiva acestui acord de apărare semnat la Washington, dar și a altor acorduri care s-au semnat în capitala SUA zilele trecute privind proiectele energetice de la Cernavodă sau a anunțului ambasadorului american al București privind conectarea Mării Baltice de Marea Neagră pe cale ferată și la nivel de autostradă, este România un exemplu de reziliență a Occidentului politic în timpul unor provocări geopolitice dramatice care ne contestă modul de viață, societățile deschise și ordinea liberală de sorginte occidentală?

Mircea Geoană: Deciziile cu privire la ce tip de investiții și în ce domenii sunt în atributul țărilor aliate. Dar trebuie să remarc un nivel important de coerență în modul în care România abordează subiectul mai larg al profilului strategic, al profilului economic și al rezilienței în sens larg al comunității occidentale. Acest lucru nu trece neobservat în foarte multe capitale aliate. Luni vom asista la un nou summit al Inițiativei celor Trei Mări. Acum doi ani România a găzduit acest summit. A fost momentul când și Germania s-a alăturat demersului țărilor din zona Mării Baltice, Negre și Adriatice. Evident, Statele Unite sunt prezente, Congresul american a alocat un miliard de dolari pentru proiecte de infrastructură. Dar mai spune un lucru important, acela ca aceste proiecte să aibă un nivel de coerență la nivel NATO-UE. Nu avem suficient de multe resurse să facem infrastructuri separate. Vorbeați de autostradă și de cale ferată. 90% dintre operațiunile și exercițiile militare ale NATO folosesc infrastructură civilă. 10% sunt infrastructuri proprii. De aceea, este foarte important și din perspectiva rezilienței militare și strategice ca și pe axa Est – Vest și pe axa Nord – Sud să existe coerență. De aceea, cred că acest traseu este fostul coridor 9 european, dacă mai țineți minte discuția de la Malta din 1994, când s-au stabilit coridoarele transeuropene. Vorbeam în urmă cu o săptămână la o întâlnire oficială pe care am avut-o cu comisarul european pentru transporturi Adina Vălean și sperăm ca în bugetul european să fie o sumă care să poată să stimuleze acest program de colaborare NATO – UE pe mobilitate militară. De aceea, cred că dimensiunea de infrastructuri civile și economice, cu potențial utilizator militar în caz de necesitate, are tot sensul din lume și dacă vor exista și resurse și o încăpățânare pozitivă de a nu abandona un proiect dacă la un moment dat el se împotmolește puțin. De aceea, într-un moment de transformare atât de important pe plan internațional, cu cât suntem mai puternici, inclusiv din punct de vedere economic, cu cât avem infrastructuri mai moderne, cu cât avem lume mai educată, cu cât avem lume mai rezilientă la nivelul conceptului democratic, cu atâta vom depăși momentele dificile și vom ieși mai puternici în acest moment de accelerare a istoriei la care asistăm și pe care încercăm să îl anticipăm.

Robert Lupițu: Domnule Geoană, vă mulțumim pentru acest interviu! Vă dorim mult succes în activitate!

Mircea Geoană: Mulțumesc! Și vouă la fel!

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Prim-miniștrii României și Franței au decis, la Paris, reluarea mecanismului de consultări 2+2 între miniștrii de externe și ai apărării

Published

on

© Jean Castex/ Twitter

Prim-miniștrii României și Franței au decis luni, la Paris, reluarea mecanismului de consultări 2+2 între miniștrii de externe și ai apărării, în cadrul unei întrevederi pe care au avut-o și în urma căreia au semnat mai multe documente bilaterale importante, și anume o nouă foaie de parcurs pentru următorii patru ani a Parteneriatului Strategic bilateral și o Declarație de intenție în domeniul nuclear civil.

Prim-ministrul Ludovic Orban a avut luni consultări bilaterale cu prim-ministrul Republicii Franceze, Jean Castex, în cadrul vizitei oficiale pe care o efectuează la Paris, la invitația omologului francez, informează Guvernul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Este prima vizită oficială efectuată de un premier român în Franța, din 2016, și prima primire a unui omolog de către prim-ministrul francez, de la preluarea mandatului.

Vizita oficialului român are loc într-un context cu multiple semnificații în relaţia bilaterală, marcat de aniversarea a 140 ani de relații diplomatice dintre România și Franţa, în acest an, și în continuarea Sezonului România-Franţa, proiect cultural şi de diplomaţie publică de mare anvergură, derulat între noiembrie 2018 și iulie 2019, în ambele state.

Întrevederea celor doi șefi de guvern a constituit o ocazie excelentă pentru a dinamiza Parteneriatul Strategic bilateral, prin semnarea de către cei doi premieri a Foii de Parcurs actualizate a Parteneriatului, și pentru a relansa cooperarea bilaterală sectorială. Noua Foaie de parcurs va imprima Parteneriatului Strategic româno-francez un nou nivel de ambiție, precum și un caracter mai structurat. Textul documentului include direcții de acțiune, priorități de cooperare și mecanisme de dialog aprofundat, vizând consolidarea relațiilor româno-franceze în plan bilateral, precum şi la nivel european și internațional. Astfel, cei doi premieri au decis reluarea mecanismului de consultări 2+2 între miniștrii de externe și ai apărării.

De altfel, în cadrul unor întrevederi avute cu noul ambasador al Franței la București, ministrul de externe Bogdan Aurescu și ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă au evocat importanța reluării consultărilor bilaterale în formatul 2+2 la nivel ministerial (afaceri externe și apărare) între Franța și România care să permită un schimb de opinii aprofundat pe teme de securitate și apărare.

Totodată, prin acest prim contact, cei doi șefi de guvern au reliefat dorința comună de intensificare a cooperării economice, precum și de a întări coordonarea și cooperarea pe temele de actualitate ale agendei UE și internaționale, inclusiv în perspectiva viitoarei președinții franceze a Consiliului UE din semestrul I 2022.

Prim-ministrul României a salutat relația privilegiată dintre România și Franța și reluarea contactelor bilaterale la cel mai înalt nivel guvernamental. Premierul a exprimat dorința de a aprofunda cooperarea româno-franceză în toate domeniile, în baza Declarației Politice a Parteneriatului Strategic, semnată în noiembrie 2018, de către președinții Klaus Iohannis și Emmanuel Macron.

Prim-ministrul Ludovic Orban a subliniat, de asemenea, evoluția foarte bună a schimburilor economice bilaterale și dimensiunea importantă pe care investițiile franceze o au în România. A transmis interesul și deschiderea pentru atragerea de noi investiții cu capital francez, precum și pentru diversificarea cooperării economice.

În ceea ce privește agenda europeană, prim-ministrul Ludovic Orban a reafirmat interesul României de a întări cooperarea cu Franța în avansarea obiectivelor agreate la nivel european, inclusiv în perspectiva preluării Președinției Consiliului Uniunii Europene, de către Franța, în primul semestru 2022.

Vizita a prilejuit reafirmarea angajamentului comun al României şi Franței de a acționa împreună pentru consolidarea proiectului european, pe baza principiilor unității şi convergenței, în spiritul valorilor comune europene. Cele două țări au convenit asupra unui dialog susținut privind dosarele europene de actualitate.

Cei doi premieri au avut și un schimb de opinii cu privire la stadiul discuțiilor la nivelul UE despre Planul European de Redresare Economică și viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027. Prim-ministrul României a subliniat importanța implementării, cât mai rapide, a tuturor mecanismelor și instrumentelor aferente Planului și viitorului buget european, mai ales în condițiile în care criza sanitară se prelungește, devenind esențială acordarea de sprijin suplimentar pentru redresarea economiilor europene.

Prim-ministrul Ludovic Orban a evidențiat, totodată, așteptarea legitimă a României pentru aderarea la spațiul Schengen, menționând îndeplinirea tuturor criteriilor și contribuția României la asigurarea securității frontierelor externe ale UE. Premierul român a arătat că, în actualul context de criză, devine tot mai importantă cooperarea strânsă între statele membre pentru asigurarea funcționării depline a spațiului de liberă circulație, ca pilon esențial al pieței interne. A solicitat sprijinul Franței pentru urgentarea unei decizii pozitive privind aderarea României la Schengen.

În același timp, prim-ministrul român a accentuat atuurile pe care România le deține în domeniul securității cibernetice, competențele deosebite în acest domeniu din mediul public și privat, dezvoltarea constantă și dinamismul sectorului digital. A arătat, astfel, interesul țării noastre de găzduire a viitorului Centru european de competențe în domeniul securității cibernetice. 

Prim-ministrul Ludovic Orban a reiterat, de asemenea, importanța deosebită pe care Guvernul României o acordă obiectivului finalizării procesului de aderare a țării noastre la OCDE, evidențiind îndeplinirea tuturor criteriilor de evaluare și așteptarea părții române referitoare la sprijinul francez pentru o decizie pozitivă în cel mai scurt timp.

Prim-miniștrii român și francez au semnat, totodată, o Declarație de Intenție privind cooperarea bilaterală în domeniul energiei nucleare civile.

Continue Reading

NATO

Sistemul antiaerian Gepard din dotarea Forțelor Terestre Române, dislocat în premieră în misiunea NATO din Polonia

Published

on

© Centrul Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană/ Facebook

Sistemul antiaerian Gepard din dotarea Forţelor Terestre Române este dislocat în premieră în misiunea NATO din Polonia, informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Un detaşament de 102 militari din Batalionul 3 Apărare Antiaeriană “Potaissa” din Turda îşi începe misiunea de şase luni în Polonia, în cadrul Grupului de Luptă NATO dislocat în Baza militară Bemowo Piskie.

Odată cu preluarea misiunii, Batalionul 3 Apărare Antiaeriană “Potaissa” dislocă pentru prima dată în afara teritoriului naţional sistemul antiaerian Gepard din dotare, misiunile din rotaţiile precedente fiind îndeplinite, pentru trei ani şi jumătate, cu complexul antiaerian Oerlikon, care va fi readus în ţară de detaşamentul Batalionului 205 Apărare Antiaeriană “General Gheorghe Pârvulescu” din Craiova, aflat la final de misiune în Polonia, 

Dislocarea artileriştilor antiaerieni din Turda reprezintă cea de-a VIII-a rotaţie a contribuţiei României la prezenţa aliată înaintată (enhanced Forward Presence -eFP) a Alianţei Nord-Atlantice în Polonia.

Armata României participă din anul 2017 cu un detaşament de apărare antiaeriană la misiunea de consolidare a prezenţei înaintate întărite în nord-estul Alianţei, în cadrul Grupului de luptă NATO din Polonia condus de Statele Unite, conform deciziei asumate de România după Summitul NATO de la Varşovia.

Sistemul antiaerian Gepard face parte din categoria tehnicii autopropulsate blindate, cu mobilitate ridicată şi timp foarte scurt de reacţie, misiunea sa tactică fiind angajarea luptei atât împotriva ţintelor aeriene care atacă prin surprindere, la joasă înălţime, cu o viteză de până la 475 m/s, cât şi a ţintelor terestre. Dotat cu două tunuri Oerlikon calibru 35 mm, dispune de radar de cercetare şi însoţire şi nu necesită calare pentru executarea tragerilor din mers cu sau fără opriri. În pofida greutăţii relativ ridicate, capacitatea de deplasare a sistemului este de 60 km/h şi autonomia de peste 500 km.

De asemenea, complexul antiaerian are în compunere o serie de instalaţii specializate, precum cele de vedere pe timp de noapte, hidraulică de scufundare, protecţie nucleară, bacteriologică şi chimică sau de fumizare, putând fi folosit în luptă în orice condiţii meteorologice, ziua şi noaptea, nefiind afectat de bruiajul radioelectronic. 

Continue Reading

NATO

Zece miniștri ai apărării din NATO au lansat o inițiativă multinațională pentru dezvoltarea capacităților terestre de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă, scurtă și medie de acțiune

Published

on

© NATO

Miniștrii apărării din zece țări membre NATO au lansat vineri, al finalul unei reuniuni desfășurate în format virtual, o inițiativă de dezvoltare a capacităților terestre de apărare antiaeriană (Ground Based Air Defence, GBAD) cu rază de acţiune foarte scurtă, scurtă şi medie.

Potrivit unui comunicat al Alianței, miniştrii din Belgia, Danemarca, Germania, Italia, Letonia, Olanda, Regatul Unit, Slovenia, Spania şi Ungaria au semnat virtual, în timpul unei videoconferinţe, o scrisoare de intenţie în care propun o soluţie inovatoare împotriva unei game largi de atacuri aeriene şi cu rachete, potrivit Agerpres.

Prin acest proiect se urmărește implementarea unei abordări modulare sistematice, prin care NATO urmărește să echipeze aliații implicați cu soluții versatile, la scară variabilă, care le vor permite crearea unor forţe GBAD adaptate la necesităţi, care să acopere întreg spectrul de raze de acţiune de la foarte scurtă la medie. Modulele naţionale separate vor putea fi integrate în pachete GBAD multinaţionale.

”Această abordare inovatoare, modulară, va duce la o creştere dramatică a flexibilităţii operaţionale, scalabilității şi interoperabilităţii forţelor terestre antiaeriene”, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Proiectul face parte din portofoliul în creştere de proiecte multinaţionale de mare vizibilitate (High Visibility Projects, HVP) susţinut de NATO ca reacţie la principalele ameninţări la adresa Alianţei.

În cadrul aceleiași reuniuni mai sus amintite, miniștrii Apărării ai Germaniei, Greciei, Regatului Unit și Regatului Unit au lansat un nou proiect din seria multinaţională de mare vizibilitate (High Visibility Projects, HVP), susţinut de NATO: arme împotriva rachetelor, proiectilelor de artilerie şi mortiere (Counter Rockets, Artillery and Mortar – C-RAM) care să poată fi desfăşurate rapid.

Conform unui comunicat al Alianței, experți din cele patru state aliate vor explora opțiunile de dezvoltare și achiziții multinaționale de capabilități din acest domeniu, cu aplecare spre soluții inovatoare cum ar fi cele bazate pe energie dirijată, potrivit Agerpres.

Cei patru miniștrii ai apărării au semnat virtual, din capitalele statelor participante, o scrisoare de intenție în acest sens.

Capacităţile C-RAM sunt vitale pentru gradul de pregătire al NATO. Dezvoltarea şi achiziţia de soluţii eficace pentru apărarea forţelor aliate împotriva rachetelor şi artileriei vor contribui la protecţia eficientă a personalului, instalaţiilor şi echipamentelor.

”Această iniţiativă C-RAM va creşte semnificativ capacităţile de efectuare a unor operaţiuni de mare intensitate, îmbunătăţind totodată protecţia personalului, instalaţiilor şi echipamentelor împotriva atacurilor cu rachete şi mortiere, precum şi a ameninţărilor aeriene convenţionale”, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Iniţiativa multinaţională va furniza o soluţie mai ieftină şi mai fiabilă, crescând în acelaşi timp interoperabilitatea aliaţilor participanţi.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

Dan Motreanu6 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a cerut Comisiei Europene să intensifice colaborarea între autoritățile vamale și cele de supraveghere a pieței pentru a garanta controale de calitate uniforme la mărfurile din UE

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Centura Bacăului, prima porțiune de autostradă din Moldova, primește finanțare europeană în valoare de 689,437 milioane de lei

ROMÂNIA7 hours ago

Ludovic Orban, primul șef de guvern din UE primit la Paris de omologul francez: România vrea să găzduiască viitorul Centru UE pentru securitate cibernetică

Daniel Buda7 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda a prezidat discuțiile din cadrul Comisiei AGRI privind măsurile de criză pentru sectorul viniviticol

NATO8 hours ago

Prim-miniștrii României și Franței au decis, la Paris, reluarea mecanismului de consultări 2+2 între miniștrii de externe și ai apărării

POLITICĂ8 hours ago

România și Franța au semnat o Declarație de intenție în domeniul nuclear civil pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă

Dragoș Pîslaru9 hours ago

Dragoș Pîslaru, co-raportor privind mecanismul de Redresare și Reziliență, maraton de întâlniri pentru pregătirea mandatului de negociere al Parlamentului European pe dosarul de 672.5 mld. de euro

ROMÂNIA10 hours ago

Franța salută solidaritatea și sprijinul României după “atacurile defăimătoare” ale lui Recep Tayyip Erdogan la adresa lui Emmanuel Macron

POLITICĂ10 hours ago

România și Franța au semnat o nouă foaie de parcurs a Parteneriatului Strategic. Ludovic Orban: Avem garanția susținerii din partea Franței pentru aderarea la Schengen și la OCDE

SUA13 hours ago

Cazul Boeing: UE primește undă verde oficial de la OMC pentru a taxa importurile americane, însă preferă o soluție negociată cu SUA

Dacian Cioloș18 hours ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA4 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Advertisement
Advertisement

Trending