La prima sa vizită oficială la București, comisarul european pentru buget și administrație, Johannes Hahn, a reiterat sprijinul Uniunii Europene pentru ca țara noastră să devină mai rezilientă și competitivă pentru crizele care vor urma.
„România ar trebui să devină mai rezilientă și o să o sprijinim să devină mai competitivă pentru că vor veni și alte crize. România se numără pentru cei mai importanți beneficiari de pe urma programului de reziliență Next Generation EU”, a menționat Johannes Hahn în timpul declarațiiei de presă comună cu premierul Ludovic Orban.
De asemenea, comisarul european a făcut apel și la responsabilitate din partea autorităților române pentru o gestionare eficientă a viitorilor bani europeni: „Contez pe Guvernul României pentru cum vor fi gestionați viitori bani europeni. România poate să devină unul dintre jucătorii cheie din Parlamentul European pentru a avea rapid un viitor CFM. Ar trebui să începem să vedem lumina la capătul tunelului, ceea ce ține de Uniunea Europeană vom face și să vedem care este suma necesară ca România să se refacă”, a mai adăugat acesta.
„Temele de discuţie ce vor fi abordate se referă la viitorul buget UE pe termen lung şi la fondul de redresare şi rezilienţă, precum şi la legislaţia europeană referitoare la resursele proprii şi la respectarea principiului statului de drept“, precizează Reprezentanța Comisiei Europene.
Întrevederile vor avea loc în contextul în care Guvernul României a anunțat că pregătește pentru luna octombrie, atât Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană în ce privește viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, cât și planul național de redresare necesar în contextul planului european de recuperare Next Generation EU. De asemenea, discuțiile se vor desfășura și în condițiile în care Comisia Europeană a publicat pe 30 septembrie primul său raport privind statul de drept în țările UE, iar referitor la România a precizat că angajamentul Guvernului de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.
Conform acordului de 1.824 de miliarde de euro negociat de cei 27 de șefi de state sau de guverne, România va beneficia de 79,9 miliarde de euro din bugetul multianual pentru următorii șapte ani și din instrumentul Next Generation EU.
Cele 79,9 miliarde de euro anunțate pe 21 iulie de președintele Klaus Iohannis în urma unor negocieri care au durat patru zile și patru nopți vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM. Alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro.
Din cele 33,5 miliarde de euro, România va primi 16,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Cele 33,5 miliarde de euro atribuite României vor fi defalcate după cum urmează: 30,5 miliarde euro pentru Facilitatea pentru redresare și reziliență (nucleul acestui plan bazat pe reforme și investiții); 1,4 miliarde de euro pentru programul React-EU; 650 de milioane de euro în cadrul Fondului pentru dezvoltare rurală și 1 miliard de euro prin intermediul Fondului pentru o tranziție justă.
În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.
