Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Surse europene: Cum vor fi distribuite cele 79,9 miliarde de euro pe care le va primi România din planul de redresare a UE. Aproximativ 63 de miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile

Published

on

© Calea Europeană/ Diana Zaim

România va putea beneficia de o alocare de 79,9 miliarde de euro din planul uriaș de 1.824 de miliarde de euro aprobat de cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE pentru relansarea economiei în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Planul este compus dintr-un fond de redresare Next Generation EU (NGEU) de 750 de miliarde de euro și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027  (CFM) de 1.074 de miliarde de euro.

Cele 79,9 miliarde de euro anunțate marți dimineață de președintele Klaus Iohannis în urma unor negocieri care au durat patru zile și patru nopți vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro.

Modificat de-a lungul negocierilor, planul de redresare economică este compus din 390 de miliarde de euro disponibile sub formă de granturi și din 360 de miliarde de euro disponibile prin intermediul împrumuturilor. Formula inițială propusă de Comisia Europeană prevedea alocări de 500 de miliarde de euro prin granturi nerambursabile și 250 de miliarde de euro prin credite.

Fondurile din cadrul Next Generation EU vor fi generate de împrumuturile pe care Uniunea Europeană și le va asuma ca o datorie comună, iar ele vor fi acordate sub formă de granturi (subvenții nerambursabile) și împrumuturi. Creditele vor putea fi obținute de fiecare stat membru în parte, inclusiv România, la dobânzi mici, în baza rating-ului de creditare foarte bun al Comisiei Europene. Practic, fiecare stat membru va accesa împrumuturi cu același nivel al dobânzii, iar creditele vor trebui rambursate până la 31 decembrie 2058.

În noul context, din cele 33,5 miliarde de euro, România va primi 16,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Cele 33,5 miliarde de euro atribuite României vor fi defalcate după cum urmează: 30,5 miliarde euro pentru Facilitatea pentru redresare și reziliență (nucleul acestui plan bazat pe reforme și investiții); 1,4 miliarde de euro pentru programul React-EU; 650 de milioane de euro în cadrul Fondului pentru dezvoltare rurală și 1 miliard de euro prin intermediul Fondului pentru o tranziție justă.

Conform documentului de concluzii adoptat de liderii UE, un procent de 70 % din granturile acordate prin Mecanismul de redresare și reziliență este angajat în anii 2021 și 2022. Restul de 30 % este pe deplin angajat până la sfârșitul anului 2023. Ca regulă generală, volumul maxim al creditelor pentru fiecare stat membru nu va depăși 6,8 % din VNB-ul său.

În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Cele 18,7 miliarde de euro de la nivelul politicii agricole comune conțin 12,3 miliarde de euro pentru plățile directe, 6,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea rurală și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Practic, din totalul celor 79,9 miliarde de euro, 16,7 miliarde vor putea fi obținute prin împrumuturi, iar 63,2 miliarde vor consista în fonduri nerambursabile la nivelul CFM și în cadrul NGEU.

Ca o comparație, în cei 13 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România a primit de la Uniunea Europeană aproximativ 55 de miliarde de euro. Fondurile totale disponibile pentru următorii ani, atât rambursabile, cât și nerambursabile, vor depăși această bornă.

Citiți și Klaus Iohannis anunță un rezultat istoric pentru România: 79,9 miliarde de euro au fost obținute din acordul privind bugetul și relansarea UE

Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți dimineață, de la Bruxelles, că România a obținut 79,9 miliarde de euro din acordul privind bugetul și relansarea UE convenit de liderii statelor membre ale Uniunii Europene. Șeful statului a spus că România va beneficia de aproape 80 de miliarde de euro pentru proiecte europene, indicând construcţia de spitale, şcoli, modernizarea marilor sisteme publice, precum şi reconstrucţia economică.

“Am ajuns la un acord foarte important pentru Europa, un acord extrem de important pentru România. (…) Am obținut pentru România o sumă impresionantă: 79,9 miliarde de euro pentru proiectele europene”, a spus Iohannis, după unul dintre cele mai lungi summit-uri din istoria Uniunii Europene.

Citiți și Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Mark Rutte și ceilalți șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au ajuns luni noapte la un acord fără precedent într-un context extraordinar. După tratative maraton la primul summit “în persoană” după izbucnirea pandemiei, cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară. Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut la ora 6:30, marți dimineață, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Summitul G7: Liderii UE se declară pregătiți să facă “echipă cu marile democrații”, făcând apel la stabilirea originilor COVID-19 și la protejarea valorilor în raport cu China și Rusia

Published

on

© European Union, 2021

Liderii Uniunii Europene s-au alăturat joi președintelui american Joe Biden în a solicita lansarea unei noi investigații privind originile pandemiei de COVID-19, îndemnând China să acorde cercetătorilor “acces complet” în acest sens și menționând Rusia și China drept actori ce provoacă îngrijorări în raport cu valorile lumii democratice.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Charles Michel, au susținut joi, la Bruxelles, o conferință de presă înaintea deplasării în Marea Britanie pentru a participa la summitul G7, primul la care va participa noul președinte al Statelor Unite, Joe Biden, dar și întâia astfel de reuniune pentru prim-miniștrii Italiei și Japoniei, Mario Draghi și Yoshihide Suga.

 

Este de cea mai mare importanţă să aflăm originile coronavirusului. Anchetatorii au nevoie de acces complet la tot ce este necesar pentru a descoperi cu adevărat sursa acestei pandemii“, a declarat şefa executivului european, Ursula von der Leyen, potrivit Agerpres.

Lumea are dreptul să ştie tot ce s-a întâmplat exact pentru a trage învăţăminte şi susţinem toate eforturile pentru a se ajunge la transparenţă şi a afla adevărul“, a subliniat în aceeaşi conferinţă de presă preşedintele Consiliului European Charles Michel, a consemnat Politico Europe.

La aproape un an şi jumătate de la declararea pandemiei, originea noului coronavirus rămâne controversată. La sfârşitul lui mai, comunitatea de informaţii a Statelor Unite a admis că agenţiile sale componente au două teorii cu privire la originea virusului SARS-CoV-2, două agenţii considerând că acesta a apărut pe cale naturală din contactul uman cu animale infectate, iar o a treia privilegiind ipoteza unui posibil accident de laborator drept sursă a pandemiei de COVID-19.

În acest sens, președintele Biden a ordonat serviciilor de informații americane să efectueze o analiză a originii pandemiei și să o prezinte într-un termen de 90 de zile. Beijingul a respins cu înverșunare cea de-a doua ipoteză și a primit sprijinul unei anchete a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) la începutul acestui an, care a eliminat teoria accidentului de laborator.

Referitor la agenda summitului G7, Ursula von der Leyen și Charles Michel au salutat cu această ocazie revenirea SUA la aceleași valori și interese comune, insistând asupra redresării economice economice, rezilienței geopolitice și comerciale, politicii externe, sănătății și schimbărilor climatice.

“Așteptăm cu nerăbdare să avem din nou acest summit G7, în sfârșit, să avem țările G7, țări cu mentalități similare, care împărtășesc aceleași valori, care împărtășesc aceleași interese și care împărtășesc, de asemenea, aceeași viziune asupra lumii. Așadar, este bine că SUA s-au întors și este bine că G7, prin aceasta, s-a întors din nou”, a spus von der Leyen, făcând o aluzie la perioada în care summit-urile G7 erau tensionate de ciocnirile politice dintre Donald Trump și aliații democratici.

Vorbind despre reziliența economică, președinta Comisiei Europene a subliniat că un aspect cheie este “legat de protejarea valorilor noastre”, nominalizând China și Rusia drept actori care provoacă îngrijorare.

Ne dorim cooperare, ne dorim un schimb viu, dar pe baza valorilor democratice și a drepturilor fundamentale. Și pentru aceasta, de asemenea, am dezvoltat în ultima lună instrumentele noastre, de exemplu, regimul global de sancțiuni privind drepturile omului sau viitoarea noastră propunere pentru un instrument anti-coerciție. Și, bineînțeles, întregul set de instrumente de abordare centrată pe om a lumii digitale. Este vorba despre Actul privind serviciile digitale, Actul privind piețele digitale și Regulamentul privind inteligența artificială, care este centrat pe om. Știm că China și Rusia sunt surse speciale de îngrijorare în aceste domenii. Și, prin urmare, țările G7 sunt, în sfârșit, din nou, unite și hotărâte să protejeze și să promoveze valorile noastre“, a spus ea.

De cealaltă parte, președintele Consiliului European a remarcat abordarea Uniunii Europene față de China, care îmbracă multiple fațete: “de cooperare, de competiție și de potențială rivalitate sistemică”.

El a subliniat din nou că, în ce privește Rusia, relațiile Uniunii Europene cu Moscova sunt “la un nivel scăzut”.

Provocările actuale pot fi abordate doar la nivel global. La summitul G7, Ursula von der Leyen și cu mine vom face echipă cu principalele democrații în ceea ce privește vaccinurile, sănătatea, redresarea economică și un viitor mai verde și mai prosper“, a mai spus Michel, vorbind inclusiv despre exporturile de vaccinuri, creșterea producției globale de vaccinuri, și realizarea unui tratat global pentru lupta împotriva pandemiilor.

După summitul G7, președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene îl vor primi, pe 15 iunie, la Bruxelles, pe președintele american Joe Biden pentru un summit Uniunea Europeană – Statele Unite, unde cei trei lideri vor decide să coopereze privind competiția cu China, schimbările climatice, pandemia și comerțul global, sub semnul “unui nou răsărit” în relațiile dintre Europa și SUA.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European: Relația dintre UE și Rusia este complexă. Trebuie să ne definim mai bine obiectivele strategice

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a pledat în timpul sesiunii plenare de la Strasbourg pentru un dialog eficient între liderii statelor membre privind obiectivele strategice cu Rusia. 

„Relația dintre UE și Rusia este complexă. Odată ce împărtășim o analiză comună, este mai ușor să luăm o decizie colectivă, suntem mai puternici pentru că suntem mai uniți. Rusia a creat un șir de conflicte în vecinătatea sa și dincolo de ea, și în fața cărora am reacționat adesea. Trebuie să decidem mai întâi ce vrem de la Rusia, trebuie să ne definim mai bine obiectivele strategice”, a transmis Charles Michel la Strasbourg.

La următoarea reuniune a liderilor UE se vor continua discuțiile pentru întărirea rezilienței Uniunii, pentru  cooperarea selectivă cu Rusia pe probleme de interes pentru Uniune.

Relațiile dintre Uniunea Europeană și Rusia sunt la un nivel scăzut, iar UE va rămâne unită și solidară în fața acțiunilor provocatoare ale Federației Ruse, a transmis luni președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o convorbire telefonică pe care a avut-o cu președintele rus, Vladimir Putin.

Cei doi lideri au discutat la telefon ca urmare a reuniunii Consiliului European din 24-25 mai, context în care Charles Michel i-a transmis lui Vladimir Putin poziția Consiliului European cu privire la relațiile UE-Rusia și a precizat că, în cadrul discuțiilor din luna mai, liderii UE au condamnat activitățile ilegale, provocatoare și perturbatoare ale Rusiei împotriva UE, a statelor sale membre și a altora, informează un comunicat al Consiliului remis CaleaEuropeană.ro.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European: America s-a întors. Turneul lui Joe Biden în Europa este semnalul că relația transatlantică a supraviețuit epocii Trump

Published

on

© European Union 2021

Turneul în Europa pe care îl va întreprinde preşedintele american Joe Biden trimite semnalul că multilateralismul a supravieţuit epocii Trump şi pregăteşte scena pentru cooperare transatlantică în abordarea actualelor provocări, de la China şi Rusia până la schimbările climatice, a afirmat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, într-o întâlnire cu presa luni seara la Bruxelles, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

“America s-a întors”, a declarat Michel, folosind expresia adoptată de Biden în primul său discurs către europeni, pe scena virtuală a Conferinței de Securitate de la München, după ce predecesorul său Donald Trump a retras Statele Unite din mai multe instituţii multilaterale şi a participat la summituri tensionate cu aliații din G7 și din NATO.

“Acest lucru înseamnă că avem din nou un partener foarte puternic în promovarea unei abordări multilaterale (…), o mare diferenţă faţă de administraţia Trump”, a subliniat Michel, care l-a întâmpinat virtual pe Joe Biden la reuniunea Consiliului European din luna martie și care a pledat pentru stabilirea unui “pact fondator” UE-SUA prin care alianța transatlantică să apere ordinea internațională de atacurile regimurilor autocratice din Rusia și China.

Joe Biden va efectua în perioada 10-16 iunie prima sa călătorie în străinătate de la preluarea mandatului, în Europa, unde va participa la patru summituri cruciale pentru politica externă a administrației sale, centrată pe preeminența democrațiilor și a ordinii internaționale bazate pe reguli în fața autocrațiilor și a încercărilor de a răsturna ordinea occidentală. Astfel, în timp ce se va afla în Europa, Biden va participa la summitul G7 din Marea Britanie, la summitul NATO și la un summit UE-SUA la Bruxelles, precum și la un summit cu omologul său rus, Vladimir Putin, la Geneva, în Elveția.

Astfel, președintele Consiliului European, Charles Michel, şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se vor întâlni cu Joe Biden pe 15 iunie, la Bruxelles, după summitul G7 al celor mai industrializate state din 11-13 iunie din Marea Britanie şi summitul NATO de la Bruxelles din 14 iunie.

Preşedintele Consiliului European a explicat că “multilateralismul s-a întors” nu este doar un slogan, ci o recunoaştere a faptului că este nevoie de o abordare globală pentru a rezolva problemele, fie că este vorba de livrarea vaccinurilor împotriva COVID-19, fie de o fiscalizare mai corectă a companiilor în era digitală.

Potrivit lui Michel, reuniunea G7 de la Cornwall poate fi “un punct important de cotitură” care să demonstreze angajamentul politic real al guvernelor de a “reconstrui mai bine” după dezastrul economic generat de pandemia de coronavirus.

Summitul va reprezenta totodată o oportunitate de a aborda problema presiunii resimţite de democraţiile liberale, a adăugat oficialul european, care se aşteaptă ca G7 să discute şi despre necesitatea ca Occidentul să adopte o abordare mai “proactivă” în ce priveşte apărarea valorilor sale în faţa ambiţiilor Chinei şi Rusiei.

Charles Michel a menţionat că a discutat luni timp de 90 de minute cu preşedintele rus Vladimir Putin, spunându-i între altele că Moscova trebuie să-şi schimbe conduita dacă vrea relaţii mai bune cu UE27.

Uniunea Europeană şi Rusia sunt în dezacord într-o gamă largă de probleme, între care drepturile omului, intervenţia rusă în Ucraina şi tratamentul aplicat de Moscova opozantului Aleksei Navalnîi, iar potrivit lui Michel relaţiile bilaterale sunt într-un moment foarte prost.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL12 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

ROMÂNIA13 hours ago

Klaus Iohannis, vizită de stat la Tallinn: Am invitat Estonia să participe la Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR15 hours ago

Delegația Comitetului European al Regiunilor, pregătită să reprezinte 1 milion de aleși locali și regionali în plenul Conferinței privind viitorul Europei

Daniel Buda15 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

Dacian Cioloș15 hours ago

Summitul SUA-Rusia. Dacian Cioloș afirmă că “Vladimir Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială cu privire la forța alianței dintre UE și Statele Unite”

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a discutat cu comisarul european de resort despre reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului Portugaliei de 16,6 miliarde de euro. Începând de luna viitoare, Lisabona ar putea demara investițiile și reformele cu prefinanțarea de 2,2 miliarde de euro

SĂNĂTATE17 hours ago

ARPIM: Industria farmaceutică, un domeniu cheie pentru progresul medical și economia europeană

POLITICĂ17 hours ago

Liderul PMP Cristian Diaconescu salută decizia NATO de a cere Rusiei să-și retragă trupele din Transnistria, susținând integritatea teritorială a Republicii Moldova

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

În timpul summitului SUA-Rusia, Comisia Europeană propune o nouă cale în relațiile UE-Rusia pentru a face față “provocării strategice” reprezentate de Moscova

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda15 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D2 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO3 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO3 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE7 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

Team2Share

Trending