Președintele Consiliului European, Antonio Costa, i-a mulțumit miercuri președintelui Klaus Iohannis pentru “leadership, înțelepciune și dedicare față de valorile europene”, subliniind că acesta a fost un “membru valoros” al Consiliului European în ultimul deceniu.

Mesajul lui Costa a fost difuzat pe X imediat după ce Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte al României, punând capăt epocii unui deceniu prezidențial, iar Ilie Bolojan a preluat funcția de președinte interimar.

“Vă mulțumesc, stimate domnule Președinte Klaus Iohannis, pentru leadership, înțelepciune și dedicare față de valorile europene. Ați fost un membru valoros al Consiliului European în ultimii 11 ani, plasând România în centrul dezbaterilor europene“, a spus Antonio Costa.

Klaus Iohannis era al doilea cel mai longeviv membru din Consiliul European, după premierul maghiar Viktor Orban, iar în 2019 a fost luat în calcul pentru șefia instituției, însă a preferat să candideze pentru un nou mandat de președinte al României.

De asemenea, șeful Consiliului European i-a urat succes președintelui Ilie Bolojan. “Aștept cu nerăbdare să lucrez cu dumneavoastră”, a adăugat el.

Thank you, dear President @KlausIohannis, for your leadership, wisdom and dedication to European values. You have been a valued member of the European Council for the past 11 years, placing Romania in the center of European debates.

Wishing President Ilie Bolojan every success…

— António Costa (@eucopresident) February 12, 2025

Ceremonia în urma căreia Klaus Iohannis a devenit primul președinte care pleacă din funcție prin demisie a durat în jur de 30 de minute.

Iohannis l-a întâmpinat pe Bolojan în Holul de Onoare al Palatului Cotroceni, au făcut o fotografie și au avut o scurtă întrevedere.

“Mult succes! Să aveți grijă de România”, i-a transmis Iohannis lui Bolojan.

Ulterior, pe Platoul Marinescu a avut loc o ceremonie de plecare. Klaus Iohannis a trecut în revistă, pentru ultima dată, Garda de Onoare. A fost intonat Imnul național al României, iar Klaus Iohannis a salutat Drapelul țării.

La ceremonia de plecare s-au aflat numeroși angajați ai Administrației Prezidențiale și jurnaliști.

Klaus Iohannis le-a mulțumit angajaților Administrației Prezidențiale și la final s-a îndreptat spre jurnaliștii care relatau, rostind fraza “Dumnezeu să binecuvânteze România!“.

Citiți și Klaus Iohannis se retrage din funcția de președinte miercuri, devenind primul președinte din istoria României care demisionează: “Dumnezeu să binecuvânteze România!”

Citiți și O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României

Citiți și Ecouri în presa internațională după demisia lui Klaus Iohannis: Un lider “de lungă durată” și “pro-european” iese din scenă ”la presiunea populiștilor”, cu un ”discurs emoționant”

Klaus Iohannis și-a anunțat, luni, demisia din funcția de președinte al României. Deși a calificat procedura de suspendare a sa din funcție drept un demers “inutil”, “nefondat” și “păgubos”, Iohannis a precizat că în plan intern, referendumul va fi unul “eminamente negativ”, deoarece societatea va fi divizată, iar în plan extern efectele vor fi de durată și foarte negative în raport cu partenerii.

“Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România”, a spus Klaus Iohannis, cu vocea tremurândă.

Cel de-al doilea mandat al lui Klaus Iohannis ar fi trebuit să se încheie la data de 21 decembrie 2024, însă în motivarea deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024, ca urmare unui a proces electoral viciat, Curtea Constituțională a stabilit că președintele Iohannis își va exercita mandatul până când noul președinte ales va depune jurământul, evocând aplicabilitatea art. 83 alin.(2) din Constituție, potrivit căruia Președintele României în funcție “exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou-ales”.

Conform Constituției, interimatul funcției de președinte al României va fi asigurat de președintele Senatului, Ilie Bolojan, în timp ce alegerile prezidențiale au fost programate deja pentru data de 4 mai.

Ilie Bolojan va deveni miercuri al treilea președinte interimar din istoria României. Primii doi – Nicolae Văcăroiu și Crin Antonescu – au ajuns temporar la Cotroceni pe fondul celor două suspendări ale președintelui Traian Băsescu.

Președintele interimar al României preia atribuțiile constituționale ale președintelui până la alegerea unui nou șef de stat. Printre acestea se numără: reprezentarea statului atât pe plan intern, cât și internațional, promulgarea legilor și solicitarea reexaminării acestora, sesizarea Curții Constituționale privind constituționalitatea legilor, numirea și revocarea miniștrilor la propunerea premierului și îndeplinirea funcției de comandant suprem al forțelor armate.

Un președinte interimar nu poate să dizolve Parlamentul, nu se poate adresa Parlamentului și nu poate iniţia un referendum.

Decizia președintelui american Donald Trump de a impune sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI) „amenință independența” tribunalului, a avertizat vineri președintele Consiliului European, Antonio Costa, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Sancționarea CPI amenință independența instanței și subminează întregul sistem de justiție internațională”, a scris Antonio Costa, pe platforma X.

Sanctioning the ICC threatens the Court’s independence and undermines the international criminal justice system as a whole. https://t.co/zk0lsnB1p0

— António Costa (@eucopresident) February 7, 2025

Antonio Costa s-a întâlnit joi, la Bruxelles, cu președintele CPI, Tomoko Akane, și a reamintit cu această ocazie „rolul esențial” jucat de acest tribunal internațional în „a face dreptate victimelor unora dintre cele mai îngrozitoare crime din lume”.

„CPI joacă un rol esențial în înfăptuirea justiției pentru victimele unora dintre cele mai îngrozitoare crime din lume. Independența și imparțialitatea sunt caracteristici esențiale ale activității Curții. UE își menține angajamentul de a pune capăt impunității și de a asigura răspunderea pentru toate încălcările dreptului internațional”, a subliniat Antonio Costa.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a adoptat o poziție asemănătoare, reacție care a fost transmisă tot pe platforma X.

„CPI garantează răspunderea pentru crimele internaționale și oferă o voce victimelor din întreaga lume. Aceasta trebuie să aibă posibilitatea de a urmări liber lupta împotriva impunității globale. Europa va susține întotdeauna justiția și respectarea dreptului internațional”, a transmis von der Leyen.

The ICC guarantees accountability for international crimes and gives a voice to victims worldwide.

It must be able to freely pursue the fight against global impunity.

Europe will always stand for justice and the respect of international law.

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 7, 2025

Președintele american Donald Trump a autorizat joi sancțiuni economice și de călătorie vizând persoanele care lucrează la anchete ale Curții Penale Internaționale împotriva unor cetățeni americani sau aliați ai SUA, precum Israelul, repetând o măsură luată în timpul primului său mandat.

Măsura coincide cu o vizită la Washington a premierului israelian Benjamin Netanyahu, care – împreună cu fostul său ministru al apărării și un lider al grupării militante palestiniene Hamas – este căutat de CPI din cauza războiului din Fâșia Gaza.

CPI, care numără 125 de membri, este o instanță permanentă care poate trimite în judecată persoane pentru crime de război, crime împotriva umanității, genocid și crimă de agresiune împotriva teritoriului statelor membre sau de către resortisanții acestora. Statele Unite, China, Rusia și Israelul nu sunt membre.

Franța intenționează să își dubleze bugetul pentru apărare, a declarat președintele francez Emmanuel Macron, luni, în cadrul primului summit pentru apărare al Uniunii Europene, care s-a desfășurat la Palatul Egmont din Bruxelles, și i-a îndemnat pe ceilalți lideri ai UE să majoreze cheltuielile militare.

Acest lucru vine pe fondul presiunilor exercitate de SUA asupra statelor membre ale NATO pentru a crește contribuțiile la securitatea colectivă.

Vorbind cu jurnaliștii luni, după o reuniune informală a liderilor UE la Bruxelles pe tema apărării europene, Macron a subliniat necesitatea unei Europe mai puternice și mai autonome.

“Franța își va dubla bugetul pentru apărare în urma finalizării a două legi de programe militare și va lansa proiecte strategice majore”, a declarat Macron, făcând apel la ceilalți membri ai UE să îi urmeze exemplul.

Bugetul pentru apărare al Franței este de aproximativ 55 de miliarde de euro, iar o dublare va duce investițiile militare la aproape 110 miliarde de euro, comparabil cu bugetul militar al Rusiei, țara care a lansat un război la scară largă împotriva Ucrainei.

Macron s-a numărat printre primii lideri europeni care au evidențiat anul trecut necesitatea trecerii la o economie de război.

Anunțul de luni al președintelui francez a venit în contextul primului summit consacrat apărării al liderilor europeni, la care au participat și secretarul general al NATO și premierul Marii Britanii, marcând un moment de cotitură pentru apărarea continentală în debutul noii administrații Trump și la aproape trei ani de la războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Summitul a fost descris drept unul al “operației pe cord deschis” din cauza relațiilor tensionate cu Donald Trump și războiul lui Vladimir Putin în Ucraina.

Liderii europeni au discutat despre necesitatea creșterii finanțărilor naționale și europene pentru apărare, inclusiv prin investiții comune, și vor reveni asupra subiectului în lunile următoare, după ce Comisia Europeană va prezenta Carta Albă a Apărării.

În prima conferință de presă din acest an, Donald Trump a declarat că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor, poziție îmbrățișată rapid de Polonia și Lituania, dar privită cu reticență de Germania, care a ajuns la un buget de 2% din PIB grație unui fond special creat de cancelarul Olaf Scholz după invazia Rusiei în Ucraina.

Nemulțumirile noii administrații republicane de la Casa Albă legate de bugetele militare ale europenilor au putut fi observate și în cadrul primei convorbiri telefonice dintre secretarul de stat Marco Rubio și omologul francez. 

Potrivit secretarului general al NATO, Mark Rutte, obiectivul final al cheltuielilor militare aliate ar putea fi în jur de 3,6 sau 3,7 % din PIB. 

O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare.