Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Exporturile UE au crescut în 2020 cu 5,4 mld. euro datorită unei implementări și aplicări mai stricte a acordurilor comerciale și a normelor globale

Published

on

© European Communities, 1996

Punerea în aplicare și respectarea efectivă a acordurilor comerciale ale UE și a normelor comerciale internaționale au adăugat 5,4 miliarde EUR la exporturile UE în 2020. Acest lucru confirmă faptul că eforturile Comisiei Europene dau roade, potrivit unui comunicat. 

Rezultatele tangibile variază de la eliminarea barierelor comerciale până la abordarea practicilor comerciale neloiale și luarea de măsuri privind comerțul și dezvoltarea durabilă. De asemenea, în cursul anului trecut, Comisia a elaborat noi instrumente juridice pentru a consolida capacitatea UE de a-și apăra interesele esențiale și de a-și proteja autonomia strategică deschisă.

Primul raport anual cuprinzător al Comisiei privind punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației, publicat astăzi, 27 octombrie, descrie acțiunile întreprinse de Comisie, în parteneriat strâns cu întreprinderile, statele membre și părțile interesate din UE, pentru a menține piețele deschise și pentru a se asigura că partenerii comerciali ai UE își respectă angajamentele. Raportul acoperă patru domenii prioritare: (1) Utilizarea deplină a oportunităților oferite de acordurile comerciale ale UE; (2) Sprijinirea adoptării acordurilor comerciale de către micile întreprinderi; (3) Abordarea barierelor comerciale; (4) Asigurarea respectării angajamentelor comerciale prin soluționarea litigiilor.

Acțiunile concrete întreprinse de Comisie în ultimul an au continuat să faciliteze exporturile UE, precum și să apere interesele cheie ale UE. În special:

Comisia a eliminat 33 de bariere comerciale în 22 de țări partenere.

  • În 2020, întreprinderile europene au exportat 4 miliarde EUR în plus față de ceea ce ar fi realizat fără eliminarea barierelor în ultimii 5 ani.
  • Comisia a lansat platforma sa online premiată Accesul la Piețe, care oferă sprijin esențial pentru 584 000 de IMM-uri, astfel încât acestea să poată exporta mai ușor și mai rapid. Pe parcursul anului trecut, s-a constatat un apetit uriaș din partea întreprinderilor pentru informații clare și practice privind modul în care se poate face comerț dincolo de frontierele UE, peste 1,5 milioane de vizitatori utilizând platforma în doar un an.
  • Ghișeul Unic de Intrare pentru reclamații, instituit în noiembrie 2020, a transformat modul în care întreprinderile și părțile interesate pot semnala Comisiei barierele comerciale sau încălcările angajamentelor în materie de comerț și dezvoltare durabilă de către țările partenere. Acesta a avut deja ca rezultat 29 de plângeri oficiale pe care Comisia le investighează.
  • Comisia a înregistrat progrese în ceea ce privește mai multe acțiuni de soluționare a litigiilor, inclusiv în ceea ce privește drepturile lucrătorilor, fie la OMC, fie în cadrul acordurilor comerciale ale UE. Printre partenerii comerciali și sectoarele vizate se numără Turcia și produsele farmaceutice, Indonezia și materiile prime, precum și Ucraina și industria lemnului. În ianuarie 2021, Comisia a avut câștig de cauză în primul său litigiu bilateral privind aspecte legate de dreptul muncii în cadrul acordului comercial dintre UE și Coreea de Sud, ceea ce a determinat Coreea de Sud să ia măsuri pentru a ratifica și a pune în aplicare convenții importante ale OIM pentru a proteja drepturile lucrătorilor.

În ultimul an, Comisia a luat, de asemenea, măsuri decisive pentru a-și aplica drepturile și a-și apăra valorile mai asertiv, pentru a-și apăra mai bine interesele. De asemenea, Comisia finalizează o legislație importantă pentru a consolida în continuare aplicarea și punerea în aplicare a:

  • Noului Mecanism de monitorizare a investițiilor străine directe, în vigoare din octombrie 2020, permite statelor membre ale UE și Comisiei să ia cunoștință de tranzacții, să coopereze și să își coordoneze acțiunile cu privire la aceste investiții străine. De asemenea, statele membre își pot împărtăși opiniile cu privire la potențialul impact asupra securității și/sau a ordinii publice de pe teritoriul lor al investițiilor care au loc într-un alt stat membru. Comisia poate face același lucru în cazul în care consideră că investițiile individuale pot afecta securitatea sau ordinea publică din mai multe state membre sau dacă este posibil ca acestea să afecteze proiecte sau programe de interes pentru Uniune din motive de securitate sau ordine publică.
  • În septembrie 2021, au intrat în vigoare normele actualizate ale UE privind controlul exporturilor. Noul cadru consolidează capacitatea de a controla exportul de tehnologii cu dublă utilizare și permite Uniunii o mai mare autonomie în acest sens.
  • Comisia pregătește o propunere legislativă pentru un nou instrument de combatere a practicilor de constrângere, care va permite UE să răspundă încercărilor altor țări de a forța UE sau țările sale să aducă modificări de politică.
    Comisia a propus un Instrument Internațional pentru Achiziții Publice care va contribui la asigurarea unor condiții de concurență echitabile pe piața mondială a achizițiilor publice. Această propunere se află în prezent la Parlamentul European și la Consiliu (sau similar).
  • În mod similar, este în curs de elaborare un nou instrument pentru a aborda potențialele efecte de denaturare a subvențiilor străine pe piața unică. Noul instrument este conceput pentru a aborda în mod eficient subvențiile străine care provoacă denaturări și afectează condițiile de concurență echitabile pe Piața Unică în orice situație de piață.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Ministrul german de finanțe o atacă pe Ursula von der Leyen: Anii Comisiei pe care o prezidează au fost ani pierduți pentru competitivitatea UE

Published

on

© European Union, 2024

Ministrul german de finanţe Christian Lindner a criticat-o joi în termeni duri pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, acuzând-o pentru dificultăţile economice ale UE în competiţia globală, relatează AFP.

Să o spunem direct, anii petrecuţi sub responsabilitatea unei Comisii prezidate de Ursula von der Leyen au fost ani pierduţi pentru competitivitate“, a declarat liderul Partidului Liberal Democrat (FDP) german, într-o critică neobişnuită pe scena europeană împotriva compatrioatei sale din Uniunea Creştin Democrată (CDU, opoziţie).

Din păcate, Ursula von der Leyen nu şi-a pus mandatul sub semnul consolidării economiei europene, ci şi-a stabilit alte priorităţi. Trebuie să recuperăm întârzierile în lunile şi anii care urmează“, a spus el, înainte de o întâlnire cu omologii săi europeni la Luxemburg, potrivit Agerpres.

Acuzațiile lui Lindner vin și înaintea unui summit informal al Consiliului European care va avea loc la Bruxelles în perioada 17-18 aprilie și în cadrul căruia liderii europeni vor solicita un nou acord privind competitivitatea UE și o nouă strategie pentru piața unică care să asigură poziția de lider tehnologic a Europei. tema competitivității europene, viitorul pieței unice și impulsionarea avantajului tehnologic global se află și în centrul discuțiilor privind viitoarea agendă strategică a UE pentru perioada 2024-2029, care va fi adoptată în iunie 2024, după alegerile europene.

Aleasă la limită în 2019 pentru cinci ani în fruntea executivului european după un proces mai mult controversat, decât transparent, Ursula von der Leyen, în vârstă de 65 de ani, candidează pentru un nou mandat la alegerile europene programate pentru începutul lunii iunie. Ea a primit sprijinul conservatorilor din Partidul Popular European (PPE), cea mai mare familie politică europeană.

Potrivit AFP, Consumatorii industriali se plâng în mod regulat de preţurile la energie în Europa, dar şi de reglementările de mediu adoptate în ultimii ani, despre care spun că sunt prea grele şi prea numeroase.

Economia europeană a stagnat de la invazia Rusiei din Ucraina. În 2023, creşterea produsului intern brut (PIB) în UE a fost limitată la 0,4%, faţă de 2,5% în Statele Unite şi 5,2% în China.

Europa este afectată de creşterea preţurilor la energie, legată de întreruperea aprovizionării cu gaze ruseşti. Grupurile industriale europene “plătesc în medie de trei ori mai mult pentru electricitate decât în Statele Unite”, a recunoscut miercuri comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, într-un discurs în Grecia.

Fabricile mari consumatoare de energie sunt astfel tentate să se relocheze, în special peste Atlantic, unde pot beneficia uneori şi de planuri generoase de subvenţii.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Intră în vigoare Actul privind Europa interoperabilă care va facilita schimbul transfrontalier de date și va accelera transformarea digitală a sectorului public

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Actul privind Europa interoperabilă, care intră în vigoare joi, va facilita schimbul transfrontalier de date și va accelera transformarea digitală a sectorului public.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, actul este esențial pentru atingerea obiectivelor deceniului digital al UE, cum ar fi disponibilitatea online a 100 % din serviciile publice esențiale până în 2030.

Interoperabilitatea este o caracteristică esențială a unei piețe unice digitale funcționale și contribuie la o punere în aplicare mai eficace a caracteristicilor digitale ale politicilor publice, de la justiție la sănătate la transporturi.

”Interoperabilitatea este esențială pentru a servi mai bine oamenii și întreprinderile și pentru a reduce sarcinile administrative inutile. Ea ajută administrațiile însele să lucreze mai bine. Sunt foarte încântat să văd că Actul privind interoperabilitatea Europei este în vigoare, răspunzând astfel apelurilor pentru servicii publice digitale mai bune și interoperabile în UE. Acest act pune bazele unui sector public al UE eficient și interconectat și ale unei transformări digitale incluzive, transparente și responsabile. Acesta îmbunătățește colaborarea între administrațiile publice din statele membre și extinde accesul la serviciile publice digitale transfrontaliere în UE, fără a lăsa pe nimeni în urmă”, a transmis Johannes Hahn, comisarul european pentru buget și administrație.

Cetățenii, întreprinderile și administrațiile publice vor beneficia de cea mai mare parte a noului regulament atunci când utilizează servicii publice digitale interconectate care necesită schimbul transfrontalier de date.

Printre exemplele de astfel de servicii se numără recunoașterea reciprocă a diplomelor academice sau a calificărilor profesionale, schimburile de date privind vehiculele pentru siguranța rutieră, accesul la datele privind securitatea socială și sănătatea, schimbul de informații legate de impozitare, vamă, acreditarea licitațiilor publice, permisele de conducere digitale, registrele comerciale. Conform evaluării impactului, se preconizează că legea va economisi până la 5 miliarde EUR anual.

Legea va fi pusă în aplicare printr-un set de măsuri-cheie:

  • Instituirea unui cadru de cooperare pe mai multe niveluri, care să reunească cei mai înalți practicieni din domeniul guvernării digitale din statele membre, precum și o comunitate largă a societății civile, experți, cadre universitare și actori locali, pentru a defini o agendă comună de interoperabilitate și un ecosistem în continuă evoluție de soluții comune de interoperabilitate. Acest cadru va fi coordonat de Comitetul pentru Europa interoperabilă și sprijinit de comunitatea Europei interoperabile.
  • Introducerea unor evaluări obligatorii ale interoperabilității pentru a construi servicii publice „interoperabile din faza de proiectare”. Acest lucru va ajuta organismele din sectorul public să exploreze și, după caz, să abordeze aspectele legate de interoperabilitatea transfrontalieră încă din faza de proiectare a noilor servicii sau instrumente. Comisia va furniza orientările și sprijinul necesare.
  • Portalul „Europa interoperabilă”, un ghișeu unic pentru a încuraja partajarea și reutilizarea unor soluții de interoperabilitate fiabile și de înaltă calitate între administrațiile publice.
  • Consolidarea mecanismelor de inovare și de sprijinire a politicilor, inclusiv formare, spații de testare în materie de reglementare pentru experimentarea politicilor, proiecte public-privat GovTech și proiecte de sprijinire a punerii în aplicare a politicilor, pentru dezvoltarea, testarea și extinderea soluțiilor.

Regulamentul se aplică organismelor din sectorul public, inclusiv instituțiilor și organismelor UE. Punerea în aplicare a Actului privind Europa interoperabilă va fi finanțată prin programul Europa digitală (DIGITAL).

Conform calendarului definit în regulament, majoritatea dispozițiilor se vor aplica în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare.

În mod excepțional: 

  • Instituțiile, organismele și agențiile europene și organismele din sectorul public vor efectua evaluări ale interoperabilității începând din ianuarie 2025;
  • Statele membre vor desemna autoritățile naționale competente la 9 luni de la data intrării în vigoare a regulamentului, până în ianuarie 2025.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a acordat Ateneului Român Marca patrimoniului european pentru rolul semnificativ jucat în istoria și cultura Europei

Published

on

European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a acordat joi Ateneului Român și altor 6 situri din Uniunea Europeană Marca patrimoniului european, pentru rolul semnificativ jucat de către acestea în istoria și cultura Europei, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cele 7 situri sunt: Cisterscapes – Cistercian Landscapes Connecting Europe (Austria, Cehia, Germania, Polonia, Slovenia); mănăstirea San Jerónimo de Yuste (Spania); Muzeul Our Lord in the Attic (Țările de Jos); Teatrul Regal Toone (Belgia); Kalevala (Finlanda); Athenaeum Român (România) și Sant’Anna di Stazzema (Italia). 

Un juriu european de experți independenți din întreaga Europă a recomandat 7 situri din cele 16 preselectate de statele membre participante în cadrul selecției. Cele 7 situri câștigătoare din anul de selecție 2023 vor primi în mod oficial marca în timpul ceremoniei de decernare a MPE, care va avea loc la Anvers la 17 aprilie 2024.

Marca patrimoniului european este acordată monumentelor, siturilor naturale sau urbane, dar și obiectelor, bunurilor și patrimoniului imaterial. Aceasta recunoaște rolul lor esențial în istoria și cultura europeană, precum și în construirea a ceea ce este în prezent Uniunea Europeană. 

Ateneul Român

Ateneul Român este un edificiu marcant al orașului București. El a fost construit de Societatea Ateneul Român la sfârșitul secolului al XIX-lea pentru a găzdui o bibliotecă publică, conferințe, concerte de muzică clasică, expoziții și alte activități cultural-artistice, în cadrul misiunii sale de popularizare a culturii prin orice mijloace. Începând din 1889, Ateneul găzduiește Societatea Filarmonică Română (în prezent Filarmonica „George Enescu”), fondată cu aproape două decenii în urmă pentru a disemina cultura muzicală și pentru a populariza capodoperele compozitorilor clasici. Aceste societăți culturale și clădirea lor emblematică fac parte din procesul de modernizare a Principalelor Unite Române, care au fost declarate regat în 1881, după ce și-au dobândit independența ca stat față de Imperiul Otoman la sfârșitul războiului ruso-turc (1877-1878). Prin faptul că a găzduit și găzduiește concerte ale unor mari compozitori și orchestre din Europa, Ateneul Român a avut un rol esențial în difuzarea muzicii clasice europene încă de la crearea sa. Începând din 1958, Ateneul Român găzduiește unul dintre cele mai importante evenimente muzicale clasice din lume, Festivalul și Concursul Internațional „George Enescu”, numit în onoarea marelui compozitor român. De asemenea, Ateneul găzduiește conferințe publice cu laureați ai Premiului Nobel, scriitori renumiți și profesioniști din întreaga Europă, scoțând în evidență democrația și valorile europene și promovând cultura și știința.

Context

Marca patrimoniului european urmărește să îmbunătățească înțelegerea și aprecierea patrimoniului comun și divers al Uniunii Europene de către cetățeni, în special de către tineri. Marca patrimoniului european și-a dovedit relevanța pentru consolidarea dialogului intercultural și a sentimentului de apartenență la Uniunea Europeană. În plus, această acțiune a UE este esențială pentru dezvoltarea turismului cultural local, a beneficiilor economice sustenabile și a comunităților din întreaga Europă.

Pentru a primi Marca patrimoniului european, siturile trebuie să îndeplinească cele trei criterii care au fost introduse atunci când această marcă a devenit o inițiativă a UE: trebuie să își demonstreze semnificația europeană, să aducă la cunoștința publicului european dimensiunea lor europeană și să își demonstreze capacitatea operațională de a desfășura aceste activități. Siturile care primesc marca trebuie, de asemenea, să participe la activități de colaborare în rețea și la proiecte de cooperare. Procesul de selecție are loc o dată la doi ani. Participarea este deschisă tuturor statelor membre, cu condiția ca acestea să își confirme interesul.  Dintre ele, pe baza recomandărilor formulate de juriul european de experți independenți, Comisia Europeană acordă Marca patrimoniului european unui număr maxim de un sit per stat membru participant pe an. Siturile cărora li s-a acordat Marca patrimoniului european sunt monitorizate pentru a se asigura faptul că îndeplinesc în continuare criteriile pentru care au fost selectate. Monitorizarea are loc o dată la patru ani. O evaluare externă independentă are loc o dată la șase ani.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA11 hours ago

Ministrul Apărării a discutat cu ambasadoarea SUA despre planurile de modernizare a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu

U.E.11 hours ago

„Frâna datoriei” este o frână pentru inflație, susține ministrul german al Finanțelor. Germania are cel mai mic scăzut al inflației din ultimii trei ani

ROMÂNIA12 hours ago

Ministrul Culturii Raluca Turcan anunță lansarea aplicației mobile Patrimonium, pentru creșterea accesului la cultură

U.E.13 hours ago

Scholz îndeamnă Israelul la reținere după respingerea „cu adevărat impresionantă” a atacului iranian

MAREA BRITANIE14 hours ago

Ministrul de externe britanic îndeamnă Israelul să fie „inteligent” și să nu escaladeze tensiunile cu Iranul

ROMÂNIA15 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Olaf Scholz transmite că mașinile chinezești vor fi binevenite pe piața germană, dar atrage atenția asupra practicilor comerciale neloiale: Concurența trebuie să fie corectă

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Volodimir Zelenski dă drept exemplu sprijinul oferit de aliați Israelului pentru a solicita mai mult ajutor militar pentru Ucraina: ”Unitatea” între aliaţi ”oferă cea mai bună apărare”

U.E.17 hours ago

Franța va face „totul pentru a evita o conflagrație” în Orientul Mijlociu și îndeamnă Israelul „să nu răspundă prin escaladare, ci mai degrabă prin izolarea Iranului”

CONSILIUL DE SECURITATE18 hours ago

Secretarul general al ONU lansează un apel la ”reținere maximă” după atacul Iranului asupra Israelului: ”Nici regiunea, nici lumea nu-şi pot permite mai mult război”

ROMÂNIA15 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO4 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO6 days ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că institutele de la Fundeni reprezintă priorități pentru investițiile în sănătate: Nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani

ALEGERI EUROPENE 20241 week ago

Ciolacu, întâlnire cu Scholz la Palatul Victoria: România mizează pe susținerea Germaniei pentru aderarea completă la Schengen și dezvoltarea economiei

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu, la depunerea listei alianței PSD-PNL la europarlamentare: Venim cu o ofertă europeană de stabilitate și de construcție

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Bogdan Ivan: Prin mințile geniale ale tinerilor cercetători, Romania devine una din cele mai importante țări din regiune și chiar un potențial hub pentru tehnologii emergente, cercetare și inovare

NATO2 weeks ago

Un discurs cât pentru istoria de 75 ani a NATO. Stoltenberg: Europa are nevoie de SUA pentru securitatea sa. Influența aliaților europeni multiplică puterea Americii

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

Trending