Connect with us

U.E.

Curtea de Justiție a UE amendează Polonia cu 1 milion de euro/ zi din cauza nerespectării statului de drept și a ordinii juridice a Uniunii Europene

Published

on

© European Commission/ Twitter

Instanța supremă a Uniunii Europene a decis ca Polonia să plătească amenzi de 1 milion de euro pe zi pentru nerespectarea unei hotărâri privind reformele judiciare ale autorităților de la Varșovia, relatează Deutsche Welle. Aceasta este a doua amendă zilnică primită de Polonia din partea Curții de Justiții a Uniunii Europene după decizia de luna trecută privind obligația de a plăti o penalitate zilnică de 500.000 de euro pentru că nu a încetat extracțiile de lignit la mina Turów.

“Întrucât nu a suspendat aplicarea dispozițiilor legislației naționale referitoare, în special, la domeniile de competență ale Camerei disciplinare a Curții Supreme, Polonia este obligată să plătească Comisiei Europene o penalitate cu titlu cominatoriu zilnică în cuantum de 1 000 000 de euro”, se arată în decizia oficială a Curții de Justiție a Uniunii Europene, publicată miercuri.

 

Respectarea măsurilor provizorii dispuse la 14 iulie 2021 este necesară pentru a se evita o atingere gravă și ireparabilă a ordinii juridice a Uniunii Europene și a valorilor pe care se întemeiază aceasta, în special cea a statului de drept, mai arată CJUE. În cadrul măsurilor respective, Curtea a stabilit că segmentul disciplinar al reformei justiţiei din Polonia nu este conform cu dreptul european, într-o decizie care a determinat cadrul pentru declanşarea acestor penalităţi financiare împotriva Varşoviei din partea Bruxellesului. În aceeași zi, Tribunalul Constituţional al Poloniei a stabilit că măsurile decise de Curtea de Justiţie a UE împotriva reformelor judiciare întreprinse de guvernul de la Varşovia sunt neconstituţionale.

Decizia Curții vine după ce executivul european, considerând că dispozițiile legislației naționale în vigoare încalcă dreptul UE, a introdus o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor în fața Curții de Justiție la 1 aprilie 2021 ca parte a așa numitei proceduri de infringement. Anterior, în luna ianuarie, în cadrul aceleiași proceduri, Comisia Europeană a trimis Poloniei un aviz motivat suplimentar cu privire la funcționarea Camerei Disciplinare a Curții Supreme înainte de a înainta cazul către CJUE.

Comisia Europeană a considerat că legea poloneză privind sistemul judiciar subminează independența judecătorilor polonezi și este incompatibilă cu supremația dreptului UE. Mai mult, legea împiedică instanțele poloneze să aplice în mod direct anumite dispoziții ale legislației UE care protejează independența judiciară și să trimită Curții de Justiție cereri de pronunțare a unor hotărâri preliminare cu privire la astfel de întrebări.

Conform executivului european, prin acordarea de competențe Camerei Disciplinare, sunt afectate în mod direct statutul judecătorilor și exercitarea activităților lor judiciare, legislația poloneză pune în pericol capacitatea instanțelor respective de a oferi o cale de atac eficientă, așa cum prevede articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din TUE.

Decizia de astăzi a CJUE, adoptată în aceeași zi în care președintele Poloniei este primit la Paris de președintele Franței pentru discuții privind “căile de ieşire din criza privind statul de drept”, toarnă și mai mult gaz pe foc pe relațiile complicate dintre Bruxelles și Varșovia pe tema statului de drept.

Este o dispută veche pe al cărei traseu regăsim activarea de către Comisia Europeană, în 2017, a articolului 7 din tratatul UE împotriva Poloniei sau opoziții ale Varșoviei și Budapestei față de mecanismul de condiționalitate privind acordarea fondurilor europene de criteriile statului de drept, însă mai multe scene tensionate au fost înregistrate în ultima perioadă.

Coliziunea dintre puterea conservatoare de la Varșovia și instituțiile UE a revenit în prim plan, mărul discordiei fiind reprezentat de verdictul controversat al tribunalului constituțional al Poloniei, în care se afirmă că dispozițiile fundamentale ale Tratatului UE (Art. 1 și 19) sunt neconstituționale în legislația poloneză.

Hotărârea contestă supremația consacrată a dreptului european și pune sub semnul întrebării caracterul obligatoriu al hotărârilor Curții Europene de Justiție pentru instanțele naționale. Hotărârea se înscrie în contextul unor dezacorduri de lungă durată cu instituțiile UE cu privire la statul de drept, respectarea hotărârilor CEJ și independența sistemului judiciar în Polonia.

Astfel, Parlamentul European, care insistă pentru blocarea Planului Național de Redresare și Reziliență al Poloniei, a adoptat joia trecută o rezoluție în care condamnă încercarea Poloniei de a submina supremația dreptului UE și solicită Consiliului și Comisiei să protejeze de urgență cetățenii polonezi și europeni și să nu acorde fonduri din partea UE pentru guvernele care subminează în mod flagrant, intenționat și sistematic valorile Uniunii Europene.

Rezoluția este cu atât mai dură cu cât eurodeputații au subliniat faptul că “Tribunalul Constituțional” al Poloniei nu este valid și independent din punct de vedere juridic și nici calificat să interpreteze Constituția țării, ci doar “un instrument de legalizare a activităților ilegale ale autorităților” . Într-o dezbatere aprinsă ce a precedat adoptarea rezoluției, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”.

Subiectul a ajuns și pe agenda Consiliului European de săptămâna trecută, puterea de la Varșovia fiind luată în colimator de președinta Comisiei Europene și de președintele francez Emmanuel Macron.

În schimb, în urma reuniunilor, șeful guvernului polonez și-a consolidat retorica, acuzând UE că are ”un pistol îndreptat spre tâmpla” țării sale și promițând să apere drepturile Poloniei cu toate armele de care dispune.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European: UE și țările G7 împărtășesc aceleași obiective – „oprirea mașinăriei de război a Rusiei și protejarea economiilor noastre”

Published

on

© Charles Michel / Twitter

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat duminică, la începutul summitului G7 din Bavaria, că Uniunea Europeană și țările G7 împărtășesc aceleași obiective– „să tăiem oxigenul din mașinăria de război a Rusiei, protejând în același timp economiile noastre”. 

„UE va fi alături de Ucraina pe termen lung. Pentru a-i apăra suveranitatea, integritatea teritorială și valorile democratice. Discuțiile noastre în cadrul G7 se vor concentra pe situația din Ucraina. Încă din prima zi, am reacționat cu o unitate de neclintit și am adoptat o abordare pe două direcții care implică sprijinul pentru Ucraina și impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei. UE va continua să ofere Ucrainei un sprijin financiar, umanitar și politic solid și a mobilizat, de asemenea, 2 miliarde de euro pentru a furniza echipamente militare”, a subliniat Charles Michel.

Vorbind la începutul summitului G7, președintele Consiliului European a transmis că „războiul Rusiei a pus lumea în pericol”, afirmând că acesta a afectat aprovizionarea cu alimente și combustibil, prețurile și securitatea”. 

„La G7, am anunțat că ne angajăm să oferim mai mult sprijin militar, mai multe mijloace financiare și mai mult sprijin politic. De asemenea, ne-am angajat să sprijinim reconstrucția Ucrainei. Acest război remodelează, de asemenea, Uniunea Europeană. Cu doar câteva zile în urmă, la ultima noastră reuniune a Consiliului European, am convenit să acordăm Ucrainei și Moldovei statutul de candidat. Și suntem pregătiți să acordăm statutul de candidat Bosniei și Herțegovinei, precum și Georgiei, odată ce vor fi abordate reformele”, a continuat Charles Michel.

Făcând trimitere la securitatea alimentară, președintele Consiliului European a precizat că UE suține eforturile ONU de redeschidere a rutelor maritime într-un mod care să abordeze și preocupările de securitate ale Ucrainei și va depune eforturi pentru a mobiliza aproape 600 de milioane de euro pentru a sprijini partenerii cei mai afectați.

„Kremlinul se folosește de alimente ca de o armă de război tăcută. Trebuie să contracarăm energic propaganda Rusiei cu privire la prețurile alimentelor și ale îngrășămintelor. Periculoasele „Jocuri ale foamei” ale Rusiei sunt singurele responsabile pentru criza alimentară globală”, a mai spus Charles Michel.

În ceea ce privește schimbările climatice, șeful Consiliului European a subliniat că UE s-a angajat pe deplin să respecte Acordul de la Paris și să devenă primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

„Salutăm ideea unui Club al climei, propusă de președenția germană G7 și dorim, de asemenea, să decarbonizăm industria”, a continuat Michel.

În finalul intervenției sale, președintele Consiliului European a amintit că G7 a fost lansat pentru a aborda cele mai mari provocări ale lumii.

„Lumea s-a schimbat dramatic și astăzi avem cu toții o responsabilitate specială. Lumea ne privește. Haideți să luăm deciziile corecte, să ne promovăm valorile democratice și să apărăm dreptul internațional”, a conchis Charles Michel. 

Continue Reading

G7

Summit G7: Joe Biden îi mulțumește lui Olaf Scholz pentru „leadership-ul” de care a dat dovadă în criza legată de Ucraina

Published

on

© Olaf Scholz / Twitter

Prima zi a summitului G7 de la Schloss Elmau a început duminică cu discuții bilaterale între Olaf Scholz, și Joe Biden, iar cu acest prilej, președintele american i-a mulţumit cancelarului federal al Germaniei pentru „leadership-ul” de care a dat dovadă în criza legată de Ucraina.

„Vreau să vă felicit (…). Putin miza de la început ca, cumva, NATO şi G7 să se divizeze, dar nu s-a întâmplat şi nu se va întâmpla aşa ceva”, a spus Biden într-un schimb de cuvinte plin de bună dispoziţie cu Scholz, care este gazda summitului G7, informează Reuters, potrivit Agerpres.

De asemenea, înaintea discuţiilor cu cancelarul german Olaf Scholz, președintele american a subliniat că NATO trebuie „să rămână unită” împotriva agresiunii ruse în Ucraina.

„Rămânem uniți, rămânem împreună. Acesta este mesajul nostru clar către președintele Putin. Joe Biden, mă bucur să vă avem aici, la summitul G7”, a scris Olaf Scholz, pe Twitter.

 

Președinția germană a G7  a trebuit să își asume o responsabilitate sporită în acest an, din cauza războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care a trecut pe primul loc pe ordinea de zi. Este nevoie de solidaritate și de o cooperare strânsă pentru a atenua impactul său de anvergură. Consultările de la Elmau îl vor implica și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care va participa în mod virtual, se arată într-un comunicat de presă.

După cum a subliniat cancelarul german Olaf Scholz în declarația sa guvernamentală de dinaintea summitului: războiul din Ucraina nu trebuie să determine G7 să își neglijeze responsabilitatea față de provocările globale, cum ar fi criza climatică și pandemia.

„Multe dintre obiectivele pe care ni le-am stabilit la începutul anului au devenit și mai presante ca urmare a schimbării situației globale”, a spus Olaf Scholz. 

Summitul G7 va aborda, de asemenea, consecințele globale ale războiului din Ucraina – și anume creșterea prețurilor la energie, lipsa materiilor prime și amenințarea foametei la nivel mondial.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Șefa diplomației franceze susține că Turcia „trebuie să aleagă” cu privire la aderarea Finlandei și Suediei la NATO: „Vrea să întărească Alianța sau este împotriva ei?”

Published

on

© France Diplomatie / Facebook

Turcia „trebuie să aleagă” cu privire la aderarea la NATO a Suediei şi Finlandei, cu riscul de a ridica semne de întrebare cu privire la „comportamentul” său în cadrul Alianţei, a afirmat duminică şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Secretarul general al Alianţei se află în prima linie, dar ţine de Turcia să facă alegerile în faţa responsabilităţilor sale. Vrea să întărească Alianţa sau este împotriva ei? Ceea ce ar duce la întrebări cu privire la comportamentul său în calitate de membru al NATO”, a apreciat Catherine Colonna într-un interviu acordat Journal du Dimanche.

De asemenea, şefa diplomaţiei franceze a precizat că Turcia este un membru important al Alianţei.

„Finlanda şi Suedia au făcut o alegere istorică. Să le avem pe ambele în NATO ar fi un plus pentru securitatea noastră în Europa. Au făcut eforturi în discuţia cu Turcia”, a menţionat ea.

Finlanda și Suedia au depus la 18 mai, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina și care pune în mișcare un proces de aderare așteptat să se deruleze rapid după soluționarea obiecțiilor Turciei. 

Într-o mișcare care i-a șocat pe aliații săi, Turcia s-a opus pe 13 mai aderării Finlandei și Suediei la NATO pe motiv că acestea adăpostesc persoane legate de grupuri pe care le consideră teroriste, inclusiv Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), și pentru că au oprit exporturile de armament către Turcia în 2019.

La finalul lunii trecute, ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a declarat că  Finlanda și Suedia ar trebui să își modifice legile, dacă este necesar, pentru a satisface cererile Turciei și pentru a obține sprijinul acesteia în vederea aderării lor la NATO. 

Continue Reading

Facebook

G71 hour ago

Ucraina cere țărilor G7 mai multe arme și sancțiuni împotriva Moscovei după un atac asupra Kievului

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Președintele Consiliului European: UE și țările G7 împărtășesc aceleași obiective – „oprirea mașinăriei de război a Rusiei și protejarea economiilor noastre”

G73 hours ago

Summit G7: Joe Biden îi mulțumește lui Olaf Scholz pentru „leadership-ul” de care a dat dovadă în criza legată de Ucraina

G73 hours ago

Marea Britanie, SUA, Canada și Japonia vor interzice importurile de aur rusesc: Trebuie să tăiem finanțarea regimului Putin

ROMÂNIA4 hours ago

MAE reacționează la declarațiile lui Dmitri Medvedev: Indică frustrare și fac parte din retorica falsă a Kremlinului

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Șefa diplomației franceze susține că Turcia „trebuie să aleagă” cu privire la aderarea Finlandei și Suediei la NATO: „Vrea să întărească Alianța sau este împotriva ei?”

G76 hours ago

Boris Johnson le-a cerut liderilor G7 să nu „abandoneze” Ucraina: Regatul Unit va continua să sprijine Kievul la fiecare pas

ROMÂNIA7 hours ago

Klaus Iohannis: Drapelul ne reamintește de valorile fundamentale ale națiunii noastre promovate și protejate de către românii din țară și de pretutindeni

G77 hours ago

Crearea unui front unit în fața Rusiei și situația economiei globale, pe agenda președintelui american Joe Biden la summitul G7

ROMÂNIA7 hours ago

Nicolae Ciucă, mesaj de Ziua Drapelului Național: Datoria noastră este să cinstim simbolurile naționale și să înălțăm Tricolorul pe cele mai selecte catarge ale lumii

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi3 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL5 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL6 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending