Connect with us

ȘTIRI POZITIVE

Facultatea de Drept a Universității Harvard: Laura Codruța Kövesi, printre cele 21 de femei din lume care inspiră schimbarea și care au contribuții în domeniile drept și justiție

Published

on

© Harvard University

Laura Codruța Kövesi a fost aleasă de Facultatea de Drept a Universității Harvard printre femeile care inspiră schimbarea și care au contribuții semnificative în domeniile drept și justiție, potrivit unui anunț al instituției.

Kovesi a fost votată, alături de celelalte 20 de femei, de studenții și profesorii Harvard Law.

”Laureatele reprezintă voci puternice în domeniile lor de activitate, fie că sunt magistrați, profesoare sau activiste”, se arată în anunțul oficial în care sunt prezentate cele 21 de femei laurate.

Printre laureate se numără Alexandria Ocasio-Cortez (cea mai tânără femeie aleasă în Congresul SUA), Sarah Leah Whitson (director în Human Rights Watch), Stacey Abrams (politician din SUA), Gloria Allred (avocată specializată în drepturile femeilor), Monica Bell (profesor de drept), Sudha Bharadwaj (activistă pentru drepturile omului în India).

Laura Codruța Kövesi a ocupat funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din 2013 până în 9 iulie 2018. Înainte de această funcție, Kövesi a fost procuror la Sibiu și procuror general al României. La data numirii, în 2006, Kövesi a fost prima femeie și cel mai tânăr procuror general din istoria României. Ea este, de asemenea, după decembrie 1989, singurul procuror general care și-a dus mandatul până la capăt.

Anul acesta, Laura Codruța Kövesi se află pe ultima sută de metri în cadrul competiției pentru numirea primului procuror-șef din istoria UE la conducerea noului Parchet European – EPPO.  Săptămâna trecută, Kövesi a fost aleasă de către Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European pentru a deveni primul procuror-șef al Parchetului European, o instituție care își va începe activitatea anul viitor. 

Votul în Parlamentul European în favoarea Laurei Codruța Kövesi a fost privit ca o victorie aparte în condițiile în care guvernul țării din care provine – România – nu a susținut candidatura acesteia în cadrul votului din Consiliul Uniunii Europene, acolo unde preferat a fost candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

În situația de față, Parlamentul European și Consiliul UE vor începe negocieri pentru a decida asupra primului procuror-șef din istoria Uniunii Europene, candidatul votat de eurodeputați fiind Laura Codruţa Kövesi, iar cel preferat de cele 22 de state membre participante la EPPO fiind Jean-Francois Bohnert.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ȘTIRI POZITIVE

Franța se pregătește de ”transportul viitorului”: Parisul a testat primul ”taxi zburător”

Published

on

© www.caa.gov.qa

Capitala Franței a testat în această săptămână primul ”taxi zburător”, un mijloc de transport cu propulsie electrică și care se ridică deasupra apei, în condițiile în care Parisul se confruntă cu mari probleme de poluare, iar transportul public este supra-aglomerat, notează Euronews.

Aflat în teste pe Sena, taxiul zburător se deplasează fără să facă valuri, zgomot și fără să polueze mediul înconjurător.


Serviciul ar putea fi lansat încă din primăvara anului viitor, potrivit unui comunicat de presă al primăriei din Paris. Start-up-ul Seabubbles a lansat luni un test de patru zile pe Sena, iar un astfel de vehicul ar putea costa aproximativ 200.000 de euro.

Vehiculul se ridică, în timpul cursei, la 50 de centimetri deasupra apei și poate atinge viteza maximă, de 30 de kilometri pe oră. De asemenea, taxiul zburător poate traversa Parisul, pe Sena, în 25 de minute. O astfel de cursă completă ar costa, pentru început, în jur de 50 de euro, notează Știrile Pro TV.

Parisul are una dintre cele mai dense rețele de transport urban din lume, cu peste 650 de trenuri care circulă simultan la oră de vârf și 4,7 miliarde de călătorii efectuate prin transportul public în regiunea Paris, potrivit cifrelor rețelei de transport din Paris, Île-de-France Mobilités.

Pentru a combate poluarea, Paris a înăsprit reglementările în iulie, interzicând autovehiculele cu motoare diesel înmatriculate între 2001 și 2005 și camioanele din 2006 până în 2009 pe șoseaua inel A86.

Consiliul municipal intenționează să consolideze în permanență reglementările până în 2030, când vor fi permise doar mașinile electrice sau cu hidrogen pe drumurile din Paris.

Continue Reading

ȘTIRI POZITIVE

Un student român a câștigat ”Premiul Nobel Junior” pentru Economie: Ștefan Pricopie a obținut premiul cu teza sa despre învățământul public și fenomenul de brain drain

Published

on

© Remus Pricopie/ Facebook (via EduPedu)

Ștefan Pricopie, absolvent al Universității Manchester, a câștigat Global Undergraduate Awards 2019 – cunoscut ca Premiul Nobel Junior, la secțiunea Economie. Pricopie a fost desemnat luni câștigător al premiilor acordate sub patronajul președintelui Irlandei, pentru teza sa de licență despre învățământul public și fenomenul de brain drain, informează platforma EduPedu.ro, citând site-ul The Global Undergraduate Awards.

Premiul Nobel pentru Studenți (The Global Undergraduate Awards, cunoscut ca junior Nobel Prize) desemnează cele mai importante lucrări de absolvire a facultății, pe 25 de discipline din domenii precum arta, științele exacte și științe umaniste. 

Premiile sunt acordate sub patronajul președintelui Irlandei, Michael D. Higgins.

În competiție s-au înscris peste 3.400 de persoane, de la 338 de universități din 50 de țări, și reprezintă una dintre cele mai importante distincții pentru studenții de nivel licență / master din mediul universitar internațional.

Ștefan Pricopie are 22 de ani și în iunie 2019 a absolvit cu High First-Class Honours programul de economie-matematică din cadrul Facultății de Științe Sociale de la Universitatea Manchester, UK. Teza de dizertație, care este și cea pentru care a primit Premiul Nobel Junior 2020 pentru Economie, se intitulează “Public Education and Brain Drain”. Tatăl lui Ștefan Pricopie este Remus Pricopie, fost ministru al Educației și rectorul SNSPA.

Global Undergraduate Awards 2019 vor fi acordate în perioada 11-13 noiembrie 2019, la Dublin, la UA Global Summit 2019. 

Continue Reading

ȘTIRI POZITIVE

O stradă din Paris va purta numele Reginei Maria, în semn de omagiu la 100 de ani de la Conferința de Pace ce a urmat Primului Război Mondial

Published

on

© Familia Regală a României

O stradă din capitala Franței va purta începând de luna viitoare numele Reginei Maria a României, în semn de omagiu față de rolul și implicarea în Conferința de Pace de la Paris ce a urmat Primului Război Mondial, care a debutat în urmă cu un secol.

”Parfumul Reginei Maria a fost recreat, la exact 100 de ani de la Conferința de Pace de la Paris. Casa de parfumuri franțuzești a cărei imagine a fost regina României Mari până în 1938 a retras parfumul de pe piață la moartea suveranei. Francezii o vor sărbători luna viitoare pe Regina Maria, la Paris, unde o stradă va primi numele ei”, informează Știrile TVR într-un reportaj realizat în exclusivitate.

Conferința de Pace de la Paris a început la 18 ianuarie 1919 și a durat până la 21 ianuarie 1920, având drept obiectiv edificarea unei noi ordini și configurații politico-teritoriale  în Europași rezolvarea complicatelor probleme economico-financiare rezultate din Primul Război Mondial. Au participat 27 de state, printre care și România.

Cunoscută drept ”sistemul de tratate de la Versailles”, Conferința s-a încheiat cu semnarea a cinci tratate cu puterile beligerante (Versailles, Saint Germain, Neuille sur Seine, Trianon și Sevres). Dintre acestea, prin Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920, Ungaria recunoștea realitățile rezultate în urma războiului, inclusiv unirea Transilvaniei, Banatului și Maramureșului cu Regatul României.

Potrivit Familiei Regale a României, la 5 martie 1919, Regina Maria a început, la Paris, o vizită care a rămâs în istoria modernă a ţării noastre. Vizita la Paris a avut loc în prezența prim-ministrului român Ionel Brătianu și a jucat un rol important în favoarea României la Conferinţa de Pace de la Paris (18 ianuarie 1919 – 21 ianuarie 1920).

Vizita la Paris a durat din 5 până în 12 martie 1919. Ulterior, Regina Maria a revenit la Paris, după un alt sejur european, între 30 martie și 16 aprilie 1919.

Întâlnirile Reginei Maria cu președintele francez Raymond Poincaré și cu prim-ministrul Georges Clemenceau au rămas în istorie, iar astăzi se vorbește despre ele în societatea românească drept momente legendare ale diplomației românești, în general, și ale diplomației regale, în special.

Academia de Arte Frumoase a organizat o sesiune solemnă în onoarea reginei, care a fost membru al reputatului for științific și artistic. Ea a întâlnit comunitatea românească din Franța, a fost oaspete de onoare al Operei Garnier și al Comediei Franceze, a luat prânzul cu ministrul Afacerilor Externe Stephen Pichon la Quai d’Orsay, a participat la o slujbă la Catedrala Notre Dame în memoria celor căzuți în Primul Război Mondial și s-a întâlnit cu Președintele Statelor Unite ale Americii Woodrow Wilson.

Regina Maria a fost distinsă, cu ocazia vizitei, cu Marele Cordon al Legiunii de Onoare a Republicii Franceze.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending