Connect with us

U.E.

Manfred Weber, candidatul PPE la președinția Comisiei Europene: Turcia nu poate deveni membră a Uniunii Europene

Published

on

Turcia nu poate să devină membru al Uniunii Europene, a apreciat miercuri Manfred Weber, candidatul Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European la funcția de președinte al Comisiei Europene, anunță Reuters, citat de Adevărul.ro.

”Turcia nu poate deveni membră a Uniunii Europene, asta trebuie să fie clar”, a subliniat parlamentarul german.

”Dacă devin preşedinte al Comisiei Europene, voi da instrucţiuni serviciilor de la Bruxelles să pună capăt negocierilor cu Turcia pe tema aderării la Uniunea Europeană”, a declarat el într-o reuniune a conservatorilor germani în Bavaria.

În pofida acestei voinţe de a rupe procesul lansat în 2004, aflat în prezent într-un punct mort, Manfred Weber a insistat asupra necesităţii ”de a avea relaţii bune cu Turcia”.

”Toată lumea vrea ca noi să colaborăm strâns”, a recunoscut el.

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a anunţat în octombrie 2018 intenţia de a organiza un referendum pe tema aderării Turciei la Uniunea Europeană.

Turcia a semant în anul 1963 un acord de asociere cu predecesorul Uniunii Europene, Comunitatea Economică Europeană. Aceasta a primit statutul de țară candidată în 1999.

În cadrul reuniunii sale din 16-17 decembrie 2004, Consiliul European a decis că Turcia îndeplinește în mod suficient criteriile pentru deschiderea negocierilor de aderare.

Negocierile de aderare au fost lansate la 3 octombrie 2005, în cadrul unei conferințe interguvernamentale (CIG). La 3 octombrie 2005, Consiliul a convenit, de asemenea, asupra unui cadru pentru negocierile cu Turcia.

Negocierile au ajuns însă în impas încă din anul 2016, ca urmare a criticilor Uniunii Europene după ce Ankara a recurs la un proces de epurare în masă ca urmare a puciului eșuat din iulie 2016, mai multe state membre trăgând un semnal de alarmă cu privire la încălcarea drepturilor omului și libertății de exprimare.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Angela Merkel, solidară cu parlamentarele americane atacate prin comentarii rasiste de Donald Trump: Declarațiile subminează puterea Americii și sunt în contradicție cu impresiile mele despre SUA

Published

on

© NATO/flickr

Cancelarul german Angela Merkel a declarat vineri despre comentariile rasiste ale președintelui american Donald Trump făcute la adresa a patru membre democrate din Congres că ,,subminează puterea Americii” și că este ,,solidară” cu femeile, relatează BBC.

 ,,Mă distanțez de acest lucru în mod ferm și sunt solidară cu femeile care au fost atacate”, a declarat cancelarul german la o conferință de presă din Berlin. Angela Merkel a adăugat: ,,Aceste declarații ale președintelui Trump denotă sentimente care sunt total în contradicție cu impresiile mele (despre SUA) în care cred cu tărie și care subminează puterea Americii”.

Într-o serie de Tweeturi postate în weekend, Trump le-a transmis celor patru femei de culoare că ar trebui ,,să se întoarcă” în ,,locurile infestate de crimă” de unde vin, deși trei dintre cele patru s-au născut în America și a patra este cetățean naturalizat, relatează Digi24.

„Ce interesant este să vezi congresmene democrate ‘progresiste’ (…), care provin din ţări ale căror guverne sunt o catastrofă completă şi totală, cele mai rele, corupte şi inepte din întreaga lume[…], adresându-se perfid poporului Statelor Unite, cea mai puternică şi mai măreaţă naţiune de pe Pământ, pentru a-i spune cum să fie condus guvernul nostru”, a scris Donald Trump.

„De ce nu se întorc în aceste locuri – absolut ratate şi infestate de criminalitate – de unde vin pentru a le ajuta şi a le îndrepta”, a continuat Trump, fără a da nume. „Şi apoi să revină şi să ne arate cum se face”, adaugă președintele.

„Aceste locuri chiar au nevoie de ajutorul vostru, trebuie să mergeţi repede. Sunt sigur că Nancy Pelosi va fi foarte mulţumită să vă găsească rapid nişte călătorii gratuite”, a mai scris şeful de la Casa Albă

Deși Donald Trump nu le-a numit, persoanele la care făcea referire sunt parlamentarele Alexandria Ocasio-Cortez, Ilhan Omar, Rashida Tlaib și Ayanna Pressley, un grup de politiciene progresiste din Partidul Democrat care își spun ,,Echipa”.

Trump a refuzat să-și ceară scuze pentru comentarii și continuă să insiste că tweet-urile nu sunt rasiste. Președintele american a scris pe Twitter că nu ,,am niciun os rasist în corpul meu”.

Reacții de condamnare a comentariilor rasiste ale președintelui Trump au venit și din partea Marii Britanii, a Canadei și a UE, prin vocea președintelui Consiliului European, Donald Tusk.

La începutul săptămânii, un purtător de cuvânt al premierului britanic Theresa May a criticat de asemenea comentariile, descriind-le ca fiind ,,complet inacceptabile”. De asemenea, cei doi candidați pentru a o înlocui pe Theresa May în funcția de prim-ministru – Boris Johnson și Jeremy Hunt – s-au alăturat și ei criticilor. 

De asemenenea, premierul canadian Justin Trudeau şi preşedintele Consiliului European Donald Tusk au denunţat joi afirmaţiile scandaloase pe care Donald Trump le-a făcut la adresa celor patru parlamentare democrate provenind din rândul minorităţilor, calificându-le drept ,,inacceptabile”, fără a menţiona însă numele preşedintelui american, informează AFP, preluat de Agerpres.

,,Am fost timp de ani de zile unul din politicienii cei mai pro-americani ai Europei. Sunt dificil de înţeles astfel de fapte şi de cuvinte şi, deseori, dacă simţi că ceva este inacceptabil, trebuie să reacţionezi în pofida afacerilor şi a intereselor”, a declarat Donald Tusk în cadrul unei conferinţe de presă comune cu premierul canadian, desfăşurată la Montreal, unde a avut loc summitul UE-Canada. ,,Mă simt ca acasă aici, la Montreal, cel mai european dintre oraşele canadiene, şi pentru că nu am auzit pe nimeni strigând ‘trimiteţi-l înapoi’”, a adăugat înaltul oficial european.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Ministrul comunicațiilor, Alexandru Petrescu, replică la acuzele eurodeputatului Siegfried Mureșan potrivit cărora premierul Dăncilă a arătat ,,incompetență guvernamentală” în plenul de la Strasbourg

Published

on

© www.comunicatii.gov.ro

Ministrul comunicațiilor, Alexandru Petrescu, îi dă replica vicepreședintelui PPE, eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, care a acuzat-o în această dimineață pe premierul Viorica Dăncilă de comiterea unei gafe în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, care afectează imaginea Guvernului României.

 

Într-un comunicat transmis pe pagina sa de Facebook, Siegfried Mureșan o acuza pe premierul Dăncilă de ,,incompetență guvernamentală” pentru afirmația potrivit căreia România ar dori să găzduiască sediul ENISA, Agenția Europeană pentru Securitate Cibernetică, care are deja un sediu stabilit în Grecia prin regulamentul de funcționare adoptat de instituțiile UE. Acesta puncta gafa în contextul în care România a pierdut competiția pentru găzduirea Agenției Europene a Medicamentului sau în situația în care Guvernul nu a depus candidatura pentru găzduirea Autorității Europene a Muncii.

Citiți și Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE, îi solicită premierului Dăncilă să clarifice gafa făcută în plenul de la Strasbourg, care pune Guvernul într-o ,,situație penibilă”

Astfel, ministrul comunicațiilor, care s-a aflat alături de premierul Dăncilă în plenul de la Strasbourg, cu prilejul prezentării bilanțului Președinției României la Consiliul UE, a dorit să clarifice la ce s-a referit, de fapt, șefa Guvernului.

,,Domnul Siegfried Mureșan se află într-o gravă eroare, arătând încă o dată că, deși este europarlamentar, nu cunoaște dosarele pe care Președinția română la Consiliul UE le-a gestionat pe timpul mandatului său. Dacă ar fi fost interesat să solicite clarificări, cu amabilitate l-aș fi lămurit, pentru că mă aflam alături de doamna Prim-ministru când a prezentat bilanțul Președinției române la Consiliul UE în Parlamentul European. Însă, când dorința de a ataca România excede expertiza, se fac astfel de gafe monumentale…”.

,,Intervenția doamnei Prim-ministru în Parlamentul European nu a vizat agenția ENISA ( o agenție deja existentă, cu sediul la Atena) ci a abordat posibilitatea ca România să-și depună candidatura pentru Centrul de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică, în contextul în care la nivel european se află în negocieri propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Centrului de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și a Rețelei de centre naționale de coordonare”, explică oficialului de la Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale.

Mai mult, spune ministrul Alexandru Petrescu, ,,este exclus ca doamna Prim-Ministru să facă referire la o agenție deja existentă, România fiind întotdeauna o susținătoare a activității ENISA, lucrând intens și susținând Actul privind securitatea cibernetică, care stabilește noul mandat al ENISA, Agenția UE pentru securitate cibernetică și cadrul european de certificare a securității cibernetice, participând ca observator la toate trialogurile care s-au desfășurat pe parcursul Președinției austriece. Acest act a intrat în vigoare la 27 iunie 2019. Deci, referirea dnei Prim-Ministru a fost făcută, fără echivoc, la Centrul de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică, o propunere legislativă intens mediatizată la nivel european”.

Propunerea legislativă privind centrul de competențe, anunțată chiar în discursul privind starea Uniunii al președintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, din 12 septembrie 2018, a ajuns în faza adoptării unei abordări generale grație efortului intens depus de Președinția română, care a a reușit să organizeze, în timp record, două trialoguri cu Parlamentul European (PE) și o serie de reuniuni tehnice cu PE și Comisia, depășindu-și astfel obiectivele stabilite inițial.

Ministrul Alexandru Petrescu explică de ce premierul Viorica Dăncilă a făcut afirmația privind găzduirea de către România a unei agenții dedicate securității cibernetice.

,,În cazul în care co-legiutorii vor adopta propunerea legislativă, stabilirea sediului unui astfel de centru în România ar putea avea o importanță politică și strategică pentru țara noastră deoarece, pe de o parte, România își poate consolida rolul de lider regional în domeniu, securitatea cibernetică devenind astfel un brand de țară. Pe de altă parte, având în vedere dinamica fără precedent a domeniului, Centrul va deveni un punct de referință european și internațional în securitatea cibernetică, punând România pe harta locațiilor cu vizibilitate ridicată la nivel internațional.

Centrul ar urma să aibă o activitate cuprinzătoare care va sprijini securitatea cibernetică de-a lungul întregului lanț valoric, de la activitatea de cercetare până la activitățile de sprijinire a implementării și a adoptării pe scară largă a tehnologiilor-cheie. De asemenea, ar urma să ofere sprijin statelor membre și altor actori relevanți, prin consiliere, împărtășind expertiză și facilitând colaborarea cu privire la proiecte și acțiuni”, precizează ministrul comunicațiilor

Centrul, prin activitatea de coordonare a rețelei de centre naționale, va crea un mecanism eficient de cooperare între statele membre în vederea consolidării capacităților industriale și a sinergiilor dintre industrie și cercetare/inovare.

Amploarea, frecvența și impactul incidentelor de securitate cibernetică sunt în creștere și reprezintă o amenințare gravă la adresa rețelelor și a sistemelor informatice dar și a funcționării economiei europene, a protejării valorilor europene și a sistemelor democratice europene, putând genera pierderi financiare substanțiale, pagube majore economice și subminarea încrederii utilizatorilor. Securitatea cibernetică devine cu atât mai importantă cu cât noul ecosistem digital conectează miliarde de obiecte și de sisteme, inclusiv în sectoare critice, cum ar fi cel energetic, al transporturilor, al serviciilor bancare și al sănătății, sistemele de control industrial care conțin informații sensibile și care sprijină sistemele de siguranță.

În acest context, ministrul punctează faptul că ,,nu ar trebui să fie deloc surprinzător, nici măcar pentru domnul Mureșan, faptul că, pe lângă ENISA, există o propunere legislativă pentru crearea unui centru de competențe și nu este exclus ca, în viitor, noua Comisie să prezinte propuneri suplimentare pe aceasta tema”.

Continue Reading

U.E.

Eurostat: România, cel mai mare deficit guvernamental raportat la PIB, dar printre cele mai mici niveluri ale datoriei publice din UE în primele trei luni ale anului

Published

on

©Mihai Fifor/ Facebook

La nivelul Uniunii Europene, România a avut cel mai mare deficit guvernamental raportat la Produsul intern brut(PIB) în primul trimestru din acest an, cu 4,5% din PIB, în condiţiile în care, în zona euro, deficitul guvernamental a fost 0,5% din PIB, iar Uniunea Europeană a avut deficit guvernamental de 0,6% din PIB, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat, biroul statistic al UE.

De asemenea, datele Eurostat arată că România a fost lider şi la creşterea deficitului guvernamental în primul trimestru al acestui an comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, cu un avans de 1,7 puncte procentuale, de la un deficit de 2,8% din PIB până la unul de 4,5% din PIB. Comparativ, în Uniunea Europeană, deficitul guvernamental a scăzut de la 1% din PIB până la 0,6% din PIB.

Eurostat a mai publicat și date privind datoria guvernamentală la finele primului trimestru 2019. Conform acestora, România se situa în rândul statelor membre cu cel mai mic nivel al datoriei guvernamentale raportată la PIB, 34,1% din PIB, un nivel mai redus fiind înregistrat doar în Estonia (8,1% din PIB), Bulgaria (21,2%), Luxemburg (21,3%), Danemarca (33,6%) şi Cehia (34%).

Comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, 12 state membre UE au înregistrat o creştere a nivelului datoriei guvernamentale raportată la PIB în timp ce alte 13 state membre, inclusiv România, au înregistrat o scădere. În cazul României, datoria guvernamentală a scăzut de la 35% din PIB în ultimul trimestru al anului trecut până la 34,1% din PIB în primul trimestru al acestui an, un declin de 0,8 puncte procentuale.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending