Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Forumul Economic Mondial de la Davos: Ursula von der Leyen reafirmă că ”Europa va fi primul continent neutru climatic” și face apel pentru o ”geopolitică a intereselor reciproce”

Published

on

© World Economic Forum/ Flickr

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a prevalat, miercuri, de primul său discurs în fața elitei globale prezente la Forumul Economic de la Davos în calitate de șefă a executivului european, reafirmând ambiția că ”Europa va fi primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050”, vorbind despre ”geopolitica intereselor reciproce” în ce privește politica externă a Uniunii Europene și argmentând în favoarea devizei că Europa ”de a-și modela singură viitorul”. von der Leyen a vorbit și despre o altă premieră pe care UE o implementează – Europe Open Science Cloud -, dar și despre prietenia europeano-britanică dincolo de Brexit.

Pactul Ecologic European este noua strategie de creștere a Europei. Trebuie să acționăm acum. De aceea, Comisia Europeană a prezentat Pactul Ecologic European drept principala sa prioritate. Europa va deveni primul continent care va fi neutru din punct de vedere climatic până în 2050”, a spus von der Leyen, într-un discurs contrastant cu cel al președintelui american Donald Trump, care neagă fenomenul schimbărilor climatice, inclusiv în pofida riscurilor anunțate de Forumul Economic Mondial privind criza climatică care influența următorii zece ani la scară globală.

De asemenea, von der Leyen a cerut țărilor lumii să dezvolte condiții de concurență echitabile pentru a ”ne asigura că nu importăm pur și simplu CO2 din altă parte”.

Afirmațiile sale au venit și în contextul în care Comisia von der Leyen a prezentat săptămâna trecută, la Strasbourg planul de investiţii pentru Planul ecologic european, care are scopul de a mobiliza investiţii publice şi a contribui la deblocarea de fonduri private prin intermediul unor instrumente financiare ale Uniunii Europene, în special InvestEU. Potrivit executivului european, acest plan va duce la investiţii în valoare de cel puţin 1.000 de miliarde de euro.

În ce privește dimensiunea politicii externe, von der Leyen a menționat eforturile făcute de Uniunea Europeană în direcția apărării europene, subliniind caracterul distinct al capabilităților europene față de cele ale, dar și complementaritatea acestora cu Alianța Nord-Atlantică.

”Este nevoie de foarte puțină putere pentru a rupe un echilibru fragil – dar adevărata putere este atunci când putem reface piesele din nou. Am învățat cât de important este să investim mai mult în stabilitatea pe termen lung”, a spus von der Leyen, descriind necesitatea ”geopoliticii intereselor reciproce”, mai ales în contextul crizei din Orientul Mijlociu sau din Libia. De altfel, șefa executivului european și-a intitulat Comisia sa europeană drept una ”geopolitică”.

În acest context, președintele Comisiei Europene recunoscut că dimensiunea de hard power este importantă, dar ea trebuie dublată de diplomație, soluționare a conflictului și dialog, ca metode de soft power.

De asemenea, șefa executivului european a mai arătat că Europa este primul continent care lansează un spațiu digital certificat și sigur unde cercetătorii își pot stoca datele – Europe Open Science Cloud.

”Suntem primii din lume în acest sens”, a spus ea, precizând că Uniunea Europeană va contura astfel importanța protejării datelor cu caracter personal.

De asemenea, a cerut celorlalți actori globali să dezvolte un cadru pentru inteligență artificial, similar cu cel dezvoltat de Uniunea Europeană cu Regulamentul General pentru Protecția Datelor (GDPR).

Ursula von der Leyen s-a adresat miercuri elitei politico-economice globale de la Davos, după ce marți a avut o întrevedere cu președintele american Donald Trump. Luni, șefa executivului european a susținut un discurs la ceremonia ce a marcat debutul celei de-a 50-a ediții a Forumului Economic Mondial, subliniind că acest prilej facilitează ”discuții, dezbaterii și angajamente pentru soluții și noi alianțe pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, a consolida creșterea incluzivă și a asigura pacea și prosperitatea pentru toți”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

UE cofinanțează repatrierea cetățenilor europeni aflați pe vasul de croazieră, Diamond Princess, unde se află și români

Published

on

© princesscruises Verified - Instagram

Uniunea Europeană cofinanțează repatrierea cetățenilor europeni care se află pe vasul de croazieră Diamond Princess, care a fost acostat în Yokohama, Japonia.

Cetățenii vor fi repatriați cu ajutorul zborurilor din Italia mobilizate prin mecanismul de protecție civilă al UE, potrivit comunicatului oficial al Comisiei Europene.

Costurile acestor zboruri fiind acoperite de UE. Până în prezent, mecanismul de protecție civilă al UE a facilitat repatrierea a peste 400 de cetățeni ai UE din China, cu ajutorul unor zboruri organizate de Franța și Germania. 

„Izbucnirea acestei epidemii este plină de povești umane. Nu trebuie să le pierdem din vedere printre numere și statistici. Mulțumesc autorităților italiene și întregului echipaj de zbor și personalului pentru că au ajutat cetățenii UE să ajungă în siguranță înapoi acasă. UE continuă să lucreze 24 de ore din 24, atât pentru a sprijini statele membre, cât și China. În prezent, lucrăm la expedierea suplimentelor către China în zilele următoare “, a declarat Janez Lenarčič, comisarul pentru gestionarea crizelor.

”Prima aeronavă italiană a plecat pe ruta către Japonia cu o echipă medicală avansată la bord și o a doua aeronavă va pleca în această seară pentru a repatria cetățenii UE”, se mai arată în comunicatul Exacutivului Europea.

Nava de croazieră a fost acostată în Yokohama pentru carantină încă de la începutul lunii februarie, după ce un pasager debarcat a fost testat pozitiv cu COVID-19.

Echipa medicală italiană va evalua pasagerii vasului de croazieră și numai cei care au avut un rezultat negativ în urma testului pentru virusul COVID-19 sau nu prezintă niciun simptom al bolii vor avea voie să se îmbarce și să se întoarcă acasă.

Prin urmare, numerele finale și naționalitățile vor fi cunoscute în zilele următoare, informează Comisia Europeană.

După sosirea în Europa, pasagerii vor începe o nouă perioadă de carantină organizată și monitorizată de fiecare stat membru.

UE va cofinanța costurile acestor zboruri. Până în prezent, mecanismul de protecție civilă al UE a facilitat repatrierea a peste 400 de cetățeni ai UE din China pe avioanele organizate de Franța și Germania.

Comisia Europeană este în contact regulat cu statele membre, Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor și Organizația Mondială a Sănătății cu privire la toate aspectele focarului de COVID-19.

Ieri, 18 februarie, un al doilea cetăţean român de la bordul vasului de croazieră “Diamond Princess” a fost depistat cu noul coronavirus, fiind transportat la un spital din Tokyo, a informat, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Pe vas se aflau și 17 români, 15 membri ai echipajului și doi pasageri.


Context:

În decembrie 2019, în orașul chinez Wuhan a apărut un focar al unui nou coronavirus, care s-a răspândit rapid în alte regiuni din China și din lume. În ianuarie 2020, au apărut cazuri izolate în unele state membre ale UE.

Prin urmare, la 28 ianuarie 2020, președinția croată a decis să activeze mecanismul UE pentru un răspuns la crize (IPCR) în modul „schimb de informații” pentru a facilita dezvoltarea unei înțelegeri comune a situației la nivelul statele membre și al instituțiilor, inclusiv cu privire la măsurile luate.

În aceeași zi, Comisia a activat mecanismul de protecție civilă al UE la cererea de asistență din partea Franței pentru a organiza și coordona sprijinul acordat cetățenilor UE afectați de epidemia de coronavirus nou din China.

La 7 februarie 2020, președinția croată a organizat o conferință video informală la nivel înalt, în cadrul căreia statele membre au discutat măsurile existente la nivelul UE și la nivel național în legătură cu epidemia de coronavirus nou și s-au pregătit pentru reuniunea extraordinară a Consiliului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Adina Vălean s-a întâlnit cu miniștrii transporturilor din România și alte țări est-europene privind ”obiecțiile” lor față de ”Pachetul Mobilitate”

Published

on

© Adina Vălean/ Facebook

Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a avut marți, la Bruxelles, o întrevedere cu miniștrii  transporturilor din România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania, Letonia, Cipru, cu care a discutat despre anumite prevederi ale Pachetului Mobilitate.

”Am avut o întâlnire cu ei (n.r. – miniștrii transporturilor), în care le-am ascultat obiecțiile și am hotărât ce pași următori pot fi făcuți pentru o evaluare obiectivă, bazată pe date, a situației invocate de ei”, a scris Vălean, după întrevedere, pe Facebook.

Țările menționate consideră că anumite prevederi ale Pachetului de mobilitate au un impact negativ din punct de vedere economic și de mediu.

Propusă de Comisia Europeană în mai 2017, reforma condiţiilor de lucru ale transportatorilor a dat naştere unei dispute politice pe fondul unei concurenţe puternice într-un sector sensibil.

Pe de o parte, Franța, Germania și țările Benelex susţin aplicarea unei legislaţii stricte pentru a contracara dumping-ul social, în timp ce ţările din Europa de Est (România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Letonia şi Lituania) pledează pentru o viziune mai suplă, reproșând un protecționism ascuns și încălcarea liberei circulații.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE va condiționa accesul la fonduri europene de statul de drept. România și-a manifestat deschiderea pentru legarea finanțărilor de respectarea statului de drept

Published

on

© European Commission/ Twitter

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene vor condiţiona accesul la finanţare în bugetul UE pentru 2021-2027 de respectarea statului de drept, potrivit unui proiect de document pregătit pentru summitul care va avea loc joi la Bruxelles, informează Reuters.

Un regim de condiţionalitate va fi introdus pentru a aborda deficienţele evidente generalizate în ceea ce priveşte buna guvernanţă a statelor membre cu privire la respectarea statului de drept“, se arată în acest proiect de document consultat de Reuters, citează Agerpres.

În document se precizează că va fi la latitudinea Comisiei Europene să recomande cum pot fi remediate astfel de probleme iar statele UE vor decide ulterior prin majoritate dacă să le susţină. Cu toate acestea, este vorba de o modificare semnificativă faţă de o propunere anterioară care prevedea că doar o majoritate de state membre UE poate opri o astfel de propunere venită de la Comisie.

Această propunere a revenit în atenție după reuniunea Consiliului Afaceri Generale care a avut loc luni, deși Polonia și Ungaria, state împotriva cărora instituțiile UE au activat articolul 7 din Tratatul UE privind respectarea statului de drept, resping categoric o astfel de propunere.

În ce privește România, țara noastră și-a prezentat luni liniile roșii în ce privește negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual, însă a manifestat deschidere legată de condiționalitatea referitoare la statul de drept.

Citiți și Klaus Iohannis, la Bruxelles: România susține legarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, însă este destul de complicat de pus în practică

Cei 27 de şefi de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor avea joi dezbateri aprinse cu privire la următorul buget al Uniunii Europene, cea mai recentă propunere a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, fiind un buget pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE.

Este o propunere inferioară celei solicitate de Comisia Europeană, care a propus un prag de 1,114% din venitul naţional brut al UE (adică un buget de 1.134 miliarde de euro la preţuri constante în 2018) şi mult sub pragul de 1,3% din venitul naţional brut al UE solicitat de Parlamentul European.

Surse citate de Reuters susţin că puţin lideri de stat sunt mulţumiţi de propunerea lui Charles Michel, care are nevoie de o aprobare unanimă, şi sunt puţini cei care se aşteaptă să se ajungă la un acord la finele acestei săptămâni.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending