Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a prezentat planul de investiţii pentru Pactul ecologic european. Ursula von der Leyen vrea investiții publice și private de cel puțin 1.000 de miliarde de euro

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Comisia Europeană a prezentat marţi planul de investiţii pentru Planul ecologic european, care va mobiliza investiţii publice şi va contribui la deblocarea de fonduri private prin intermediul unor instrumente financiare ale Uniunii Europene, în special InvestEU, ceea ce ar duce la investiţii în valoare de cel puţin 1.000 de miliarde de euro, relevă un comunicat al executivului european. Planul prezentat marți vine cu o zi înainte ca Parlamentul European să își voteze poziția privind Pactul ecologic european, lansat de Ursula von der Leyen la 11 decembrie 2019, în plenul legislativului european.

Planul prevede că toate statele membre, regiunile şi sectoarele vor trebui să aibă o contribuţie la tranziţie, însă intensitatea provocărilor este diferită. Unele regiuni vor fi afectate în mod particular şi vor trece prin transformări economice şi sociale profunde. Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă va oferi sprijin financiar şi practic specific pentru a-i ajuta pe lucrători şi a genera investiţiile necesare în regiunile respective.

“Oamenii sunt cei în jurul cărora s-a construit Pactul ecologic european, viziunea noastră pentru o Europă neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Ne aşteaptă o transformare fără precedent, care va funcţiona dacă va fi echitabilă şi fiabilă pentru noi toţi. Vom sprijini oamenii şi regiunile care vor trebui să depună eforturi mai mari pentru realizarea acestei schimbări, pentru a ne asigura că nimeni nu este lăsat în urmă. Pactul ecologic implică nevoi ridicate de investiţii, pe care le vom preschimba în oportunităţi de investiţii. Planul pe care îl prezentăm astăzi, de a mobiliza cel puţin o mie de miliarde de euro, va arăta drumul şi va debloca un val de investiţii verzi”, a afirmat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene pentru Pactul ecologic european, Frans Timmermans, a spus că ”tranziţia necesară către neutralitate din punct de vedere climatic va spori bunăstarea oamenilor şi competitivitatea Europei, iar pentru ca aceasta să se realizeze, este nevoie de mai multe eforturi din partea cetăţenilor, a sectoarelor şi a regiunilor care se bazează într-o măsură mai mare decât alţii pe combustibili fosili”.

Potrivit acestuia, Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă va contribui la sprijinirea celor mai afectaţi prin sporirea atractivităţii investiţiilor şi propunerea unui pachet de sprijin financiar şi practic în valoare de cel puţin 100 de miliarde de euro.

Planul de investiţii pentru Pactul ecologic european va mobiliza fonduri UE şi va crea un cadru favorabil care să faciliteze şi să stimuleze investiţiile publice şi private necesare pentru tranziţia către o economie neutră din punct de vedere climatic, verde, competitivă şi incluzivă. Venind în completarea altor iniţiative anunţate în cadrul Pactului ecologic, planul se bazează pe trei dimensiuni – finanţare, facilitare şi sprijin practic.

În privinţa finanţării, se doreşte mobilizarea, în următorul deceniu, a unui cuantum de minimum o mie de miliarde de euro reprezentând investiţii durabile. Cea mai mare proporţie de până acum de cheltuieli din bugetul UE pentru acţiuni climatice şi de mediu va face posibilă atragerea de fonduri private, un rol-cheie urmând a fi jucat de Banca Europeană de Investiţii.

Referitor la facilitare, este avută în vedere oferirea de stimulente pentru deblocarea şi redirecţionarea investiţiilor publice şi private. UE va furniza investitorilor instrumente, plasând resursele financiare durabile în centrul sistemului financiar, şi va facilita realizarea de investiţii durabile de către autorităţile publice, încurajând “înverzirea” bugetului şi achiziţiile publice ecologice şi concepând modalităţi de a facilita procedurile de aprobare a ajutoarelor de stat destinate regiunilor vizate de tranziţia echitabilă.

În legătură cu sprijinul practic, Comisia Europeană va acorda sprijin autorităţilor publice şi promotorilor proiectelor pentru planificarea, conceperea şi executarea de proiecte sustenabile.

Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă este un instrument-cheie creat pentru a se asigura că tranziţia către o economie neutră din punct de vedere climatic are loc în mod echitabil şi că nimeni nu este lăsat în urmă. Deşi toate regiunile vor avea nevoie de finanţare, iar Planul de investiţii pentru Pactul ecologic european o va furniza, mecanismul asigură un sprijin ţintit care să ajute la mobilizarea unui cuantum de cel puţin 100 de miliarde de euro în perioada 2021-2027 în cele mai afectate regiuni, în scopul de a se atenua impactul socio-economic al tranziţiei. Mecanismul va crea investiţiile necesare pentru a ajuta lucrătorii şi comunităţile care se bazează pe lanţul valoric al combustibililor fosili. Mecanismul va suplimenta contribuţia substanţială de la bugetul UE prin intermediul tuturor instrumentelor care sunt relevante în mod direct pentru tranziţie.

Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă va consta în trei surse principale de finanţare:

1) Un fond pentru o tranziţie echitabilă, care va primi fonduri noi din partea UE în cuantum de 7,5 miliarde de euro, care se adaugă cuantumului inclus în propunerea Comisiei pentru următorul buget pe termen lung al UE. Pentru a putea valorifica partea din fond care le revine, statele membre vor trebui, în colaborare cu Comisia, să identifice teritoriile eligibile prin intermediul unor planuri teritoriale specifice privind tranziţia echitabilă. Statele membre vor trebui, de asemenea, să se angajeze să aloce, pentru fiecare euro din Fondul pentru o tranziţie echitabilă, fonduri din Fondul european de dezvoltare regională şi din Fondul social european Plus şi să furnizeze resurse naţionale suplimentare. Efectul cumulat va consta în finanţare în cuantum de 30-50 de miliarde de euro, care va mobiliza şi mai multe investiţii. Fondul va furniza în principal granturi regiunilor. De exemplu, va sprijini lucrătorii în dobândirea de abilităţi şi competenţe pentru viitoarea piaţă a forţei de muncă şi va ajuta IMM-urile, startup-urile şi incubatoarele de afaceri să creeze noi oportunităţi economice în aceste regiuni. Totodată, fondul va sprijini investiţiile în tranziţia către o energie curată, de exemplu în eficienţa energetică.

2) O schemă specifică pentru o tranziţie echitabilă în cadrul InvestEU, pentru mobilizarea de investiţii în cuantum de până la 45 de miliarde de euro. Această schemă va încerca să atragă investiţii private, inclusiv în energie şi transporturi durabile, care să aducă beneficii regiunilor respective şi să ajute economiile acestora să găsească surse noi de creştere.

3) Un mecanism de împrumut pentru sectorul public, în colaborare cu Banca Europeană de Investiţii, cu garanţii de la bugetul UE, pentru mobilizarea unor investiţii de 25-30 de miliarde de euro. Mecanismul va fi folosit pentru împrumuturi acordate sectorului public, de exemplu în sectorul reţelelor de încălzire centralizată şi în cel al renovării clădirilor. În martie 2020, Comisia va prezenta o propunere legislativă care să încadreze acest aspect.

Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă vizează mai mult decât finanţarea. Prin intermediul unei platforme dedicate tranziţiei echitabile, Comisia Europeană va furniza asistenţă tehnică statelor membre şi investitorilor şi se va asigura că sunt implicate comunităţile afectate, autorităţile locale, partenerii sociali şi organizaţiile neguvernamentale. Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă va include un cadru de guvernanţă puternic, axat pe planuri teritoriale specifice privind tranziţia echitabilă.

Citiți și La 11 zile de la preluarea mandatului, Ursula von der Leyen a prezentat Pactul Ecologic European, cu ambiția istorică a neutralității climatice a Europei: ”Va dura cât o generație să atingem acest obiectiv”

La 11 decembrie 2019, Comisia a prezentat Pactul ecologic european, care descrie obiectivul ambiţios al Europei de deveni, până în 2050, primul bloc din lume neutru din punct de vedere climatic. Tranziţia Europei către o economie sustenabilă implică eforturi semnificative în privinţa investiţiilor în toate sectoarele: pentru atingerea ţintelor actuale în materie de climă şi energie pentru 2030 va fi nevoie de investiţii suplimentare de 260 de miliarde de euro pe an până în 2030. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen și Boris Johnson au decis revenirea la masa tratativelor post-Brexit. Negociatorii UE și Regatului Unit revin duminică la discuții

Published

on

© Boris Johnson/ Twitter

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și prim-ministrul britanic Boris Johnson au convenit sâmbătă, într-o discuție telefonică, ca echipele de negociere ale Uniunii Europene și Regatului Unit pentru un acord post-Brexit să revină duminică, la Bruxelles, la masa tratativelor după ce la runda de negocieri ce avut loc până vineri la Londra nu s-au întrunit condițiile pentru un acord.

“Îi însărcinăm pe negociatorii noștri principali să se reunească mâine la Bruxelles. Vom vorbi din nou luni seara”, a spus von der Leyen, într-o declarație remisă CaleaEuropeană.ro.

Șefa executivului european a spus că ea și Boris Johnson au salutat faptul că s-au realizat progrese în multe domenii, însă cei doi au recunoscut că rămân diferențe semnificative în ceea ce privește trei aspecte critice: condiții de concurență echitabile, guvernanță și pescuit.

“Ambele părți au subliniat că niciun acord nu este fezabil dacă aceste probleme nu sunt rezolvate. Deși am recunoscut gravitatea acestor diferențe, am convenit că ar trebui întreprins un efort suplimentar de către echipele noastre de negociere pentru a evalua dacă acestea pot fi rezolvate”, a spus ea, anunțând revenirea la masa discuțiilor.

Condiţiile unui acord post-Brexit între UE şi Regatul Unit “nu sunt întrunite” din cauza unor “divergenţe semnificative”, în pofida unei săptămâni de discuţii intense la Londra, au transmis vineri seară negociatorii șefi ai Uniunii Europene și Marii Britanii, Michel Barnier și David Frost într-un comunicat de presă comun, prelungind incertitudinea cu privire la finalizarea unei înțelegeri între cele două țări înainte de expirarea perioadei de tranziție, la 31 decembrie. Trei puncte blochează încă încheierea unui acord: accesul pescarilor europeni în apele britanice, garanţiile cerute de Londra în materie de concurenţă şi modul de rezolvare a diferendelor în viitorul acord.

Germania cere Bruxellesului și Londrei să depășească liniile roșii. Franța avertizează cu blocarea unui acord nesatisfăcător

Perspectiva unui dezacord între cele două părți a determinat Berlinul și Parisul să pună presiuni.

Cancelarul german, Angela Merkel, a intervenit pentru a îndemna ambele părți să negocieze la Londra să treacă peste liniile lor roșii și să găsească un compromis pentru a încheia un acord comercial și de securitate, în timp ce guvernul francez a spus că își poate exercita veto-ul dacă acordul nu va corespunde așteptărilor, informează sursa citată.

“Pentru cancelar, iar acest lucru nu s-a schimbat în ultimele săptămâni, dorința de a face compromisuri este necesară de ambele părți. Dacă doriți să aveți o înțelegere, ambele părți trebuie să se deplaseze una către cealaltă. Toată lumea are principiile lor, există linii roșii, este clar, dar există întotdeauna loc pentru compromisuri”, a declarat, vineri, purtătorul de cuvânt al cancelarului Germaniei, țara care asigură președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Deși Merkel susține Comisia Europeană și pe Ursula von der Leyen în obținerea unui acord, Franța a avertizat că ar putea acționa unilateral, respingând o potențială neînțelegere pe care ar găsi-o nefavorabilă.

“Cred că este cazul și pentru partenerii noștri că, dacă ar exista un acord care nu este bun, ceea ce în evaluarea noastră nu corespunde acestor interese, ne vom opune. Franța, ca toți partenerii săi, are dreptul de veto”, a spus Clement Beaune, secretar de stat pentru afaceri europene și un apropiat al președintelui Emmanuel Macron.

Președintele Consiliului European dă asigurări că UE va rămâne unită până în ultima secundă

În schimb, într-o conferință de presă susținută la Bruxelles, pentru a marca un an de la preluarea mandatului, președintele Consiliului European a dat asigurări că Uniunea Europeană și cele 27 de state membre vor rămâne unite ”până în ultima secundă” a negocierilor post-Brexit.

”Vom rezista până în ultimul moment, ultima secundă a acestui proces pentru a garanta unitatea dintre noi”, a afirmat Michel, în contextul unor tensiuni apărute între cei 27 pe ultima linie dreaptă a discuţiilor, mai ales în problema pescuitului și pe fondul anunțului de la Paris, care ar putea exercita un veto asupra unui potențial acord.

Fără un acord care să le guverneze relaţia de la 1 ianuarie, Regatul Unit şi UE vor intra în schimburi comerciale supuse regulilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), sinonime cu drepturi vamale sau cote, ceea ce alimentează riscul unui nou şoc economic suprapus celui al pandemiei.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană avertizează Ungaria și Polonia că “UE va merge înainte fără ele”: Nu vom capitula în faţa acestui veto privind pachetul de 1,82 trilioane de euro

Published

on

© European Union 2020

Uniunea Europeană va merge înainte cu pachetul său financiar în valoare de 1.824,3 miliarde de euro, destinat Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și relansării economiei europene după pandemia de COVID, chiar dacă Ungaria şi Polonia vor continua să îşi exprime veto-ul faţă de acest proiect, a declarat vineri comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni, informează Reuters.

Autorităţile de la Budapesta şi Varşovia şi-au exprimat veto-ul faţă de bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2017, în valoare de 1.074,3 miliarde de euro, precum şi faţă de fondul de redresare Next Generation, în valoare de 750 miliarde de euro, din cauza unei clauze din bugetul multianual care condiţionează accesul la fonduri de respectarea statului de drept, după o serie de acorduri succesive convenite de președinția germană a Consiliului UE și Parlamentul European, la 5 noiembrie privind corelarea fondurilor de mecanismul statului de drept, iar la 10 noiembrie privind acordul istoric de 1,82 trilioane de euro.

Desigur că nu vom capitula în faţa acestui veto. Acest lucru ar trebui să fie foarte clar Ungariei şi Poloniei…Premisa noastră este foarte clară vis a vis de aceste state membre, vom merge înainte fără ele“, a spus Gentiloni la o conferinţă organizată vineri de Institutul pentru studii politice internaţionale (ISPI), citat de Agerpres.

Comisarul european a adăugat că este îngrijorat cu privire la impasul care există în continuare în relaţia cu cele două state membre din Europa de Est dar totodată şi-a exprimat încrederea că acest impas poate fi depăşit printr-un acord graţie eforturilor diplomatice.

Potrivit lui Gentiloni, faptul că Germania, cea mai puternică ţară din UE, deţine în prezent preşedinţia rotativă a blocului comunitar ar putea fi “un avantaj în găsirea unei soluţii”.

De altfel, presa poloneză a relatat vineri, citată de RFI, că premierul de la Varșovia a discutat subiectul, la telefon, cu cancelarul german, Angela Merkel, după care a avut un discurs “considerabil înmuiat (…) care contrastează ferm cu declarația împărtășită inițial cu Viktor Orbán, la Budapesta”.

Anterior, Ungaria lui Viktor Orban și Polonia și-au reconfirmat luni, 30 noiembrie, poziția de a-și menține veto-ul privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și fondul de redresare, ținând astfel blocat un plan de relansare. Prim-miniștrii celor două țări s-au întâlnit în ultima săptămână, atât la Varșovia, cât și la Budapesta, precizând că așteaptă propuneri din partea președinției germane a Consiliului UE pentru a fi favorabile unei înțelegeri și sugerând că pentru a institui un mecanism privind statul de drept este necesară lansarea unei conferințe inter-guvernamentale care să conducă la procesul de revizuire a tratatelor europene. 

Între timp, președinția germană a Consiliului UE a anunțat vineri că a ajuns la o înțelegere comună cu Parlamentul European cu privire la conținutul bugetului UE pentru 2021, pe baza Cadrului Financiar Multianual pentru 2021-2027 convenit în prealabil la începutul acestui an, însă a avertizat cu privire la reducerea drastică a finanțării europene dacă intrarea în vigoare a bugetului UE pentru 2021 este periclitată de blocajul privind bugetul general.

După discuțiile dintre Merkel și Morawiecki, un vicepremier al guvernului polonez, Jaroslaw Gowin, a spus că Varșovia ar putea accepta o declarație de condiționare a fondurilor UE de statul de drept care să fie adoptată de liderii celor 27 de state membre ale UE și care să clarifice că Bruxellesul nu va utiliza acest mecanism de condiționalitate pentru a pedepsi guverne și state membre în alte chestiuni care nu au legătură cu bugetul Uniunii Europene, scrie Politico Europe.

Afirmațiile acestui oficial polonez au fost făcute ca urmare a apariției în spațiul public a diferitelor scenarii, inclusiv cel asumat de comisarul Paolo Gentiloni, prin care Comisia Europeană explorează posibilitatea lansării procedurii cooperării consolidate, prevăzute de tratate, pentru a aproba pachetul de relansare fără Polonia și Ungaria. De aemenea, și Franța și Olanda au sugerat reproiectarea fondului de redresare într-un acord interguvernamental – fără Polonia și Ungaria – , însă este prezentată drept o “ultimă soluție”.

Conceptul de cooperare consolidată a fost consacrat prin Tratatul de la Amsterdam din 1997 și prevede că guvernele din UE care doresc să instituie între ele o cooperare consolidată în anumite domenii de politici pot face acest lucru, cu condiția ca respectiva cooperare: să favorizeze obiectivele și interesele UE și să respecte principiile acesteia; să nu fie utilizată decât în ultimă instanță; să cuprindă cel puțin o majoritate a țărilor UE; să nu afecteze acquis-ul comunitar; să nu aducă atingere competențelor, drepturilor, obligațiilor și intereselor țărilor neparticipante. De pildă, această procedură a fost utilizată în ultimii ani pentru crearea Parchetului European și lansarea Cooperării Structurate Permanente în materie de apărare, inițiative la care nu participă toate statele UE.

Deși Polonia oferă semnale că revine la o abordare consensuală cu celelalte state membre, Ungaria continuă să afirme că va face uz de dreptul de veto dacă această condiționalitate nu dispare, premierul Viktor Orban respingând o propunere de declarație explicativă anexată regulamentului, pe care Varșovia pare să o susțină.

Liderii Uniunii Europene urmează să se reunească la 10-11 decembrie, la Bruxelles, în cadrul summitului Consiliului European de iarnă care ar putea sigila un acord, acesta fiind și ultimul summit european în cadrul președinției germane a Consiliului UE.

Responsabilă de aceste tratative în numele președinției germane a Consiliului UE, cancelarul Angela Merkel a subliniat că acest blocaj semnifică că “trebuie să continuăm să discutăm cu Ungaria și Polonia”. Merkel a descris această situație drept “o problemă foarte serioasă”, însă a refuzat să se refere la amenințări la adresa celor două țări, precum suspendarea drepturilor de vot sau adoptarea bugetului fără Budapesta și Varșovia prin intermediul cooperării consolidate prevăzute de tratate.

Regimul de condiționalitate face parte din pachetul de măsuri legate de următorul cadru financiar multianual și planul de redresare și permite protejarea bugetului UE atunci când se stabilește că încălcarea principiilor statului de drept într-un stat membru afectează sau riscă să afecteze grav buna gestiune financiară a bugetului UE sau protejarea intereselor financiare ale UE într-un stat membru. Acest acord de condiționare acoperă toate fondurile UE, inclusiv resursele alocate prin instrumentul de recuperare Next Generation EU.

O amânare a adoptării acestui buget ar afecta fiecare stat membru, care se confruntă cu efectele socio-economice și sanitare ale pandemiei. România are 79,9 miliarde de euro alocate la nivelul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 și a fondului de redresare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ultimul act al negocierilor post-Brexit? Boris Johnson și Ursula von der Leyen vor face un bilanț al tratativelor după ce negociatorii UE și Marii Britanii nu au ajuns la un acord

Published

on

© No. 10/ Flickr & Ursula von der Leyen/ Twitter

Condiţiile unui acord post-Brexit între UE şi Regatul Unit “nu sunt întrunite” din cauza unor “divergenţe semnificative”, în pofida unei săptămâni de discuţii intense la Londra, au transmis vineri seară negociatorii șefi ai Uniunii Europene și Marii Britanii, Michel Barnier și David Frost într-un comunicat de presă comun, prelungind incertitudinea cu privire la finalizarea unei înțelegeri între cele două țări înainte de expirarea perioadei de tranziție, la 31 decembrie.

Cei doi negociatori au convenit să facă “o pauză” în discuţii și au anunțat că premierul britanic, Boris Johnson, şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vor discuta sâmbătă după-amiază pentru a face “un bilanţ” al tratativelor.

The Guardian notează că discuția dintre Johnson și von der Leyen va reprezenta o “intrare în ultimul act al negocierilor privind Brexit”.

Trei puncte blochează încă încheierea unui acord: accesul pescarilor europeni în apele britanice, garanţiile cerute de Londra în materie de concurenţă şi modul de rezolvare a diferendelor în viitorul acord.

Germania cere Bruxellesului și Londrei să depășească liniile roșii. Franța avertizează cu blocarea unui acord nesatisfăcător

Perspectiva unui dezacord între cele două părți a determinat Berlinul și Parisul să pună presiuni.

Cancelarul german, Angela Merkel, a intervenit pentru a îndemna ambele părți să negocieze la Londra să treacă peste liniile lor roșii și să găsească un compromis pentru a încheia un acord comercial și de securitate, în timp ce guvernul francez a spus că își poate exercita veto-ul dacă acordul nu va corespunde așteptărilor, informează sursa citată.

“Pentru cancelar, iar acest lucru nu s-a schimbat în ultimele săptămâni, dorința de a face compromisuri este necesară de ambele părți. Dacă doriți să aveți o înțelegere, ambele părți trebuie să se deplaseze una către cealaltă. Toată lumea are principiile lor, există linii roșii, este clar, dar există întotdeauna loc pentru compromisuri”, a declarat, vineri, purtătorul de cuvânt al cancelarului Germaniei, țara care asigură președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Deși Merkel susține Comisia Europeană și pe Ursula von der Leyen în obținerea unui acord, Franța a avertizat că ar putea acționa unilateral, respingând o potențială neînțelegere pe care ar găsi-o nefavorabilă.

“Cred că este cazul și pentru partenerii noștri că, dacă ar exista un acord care nu este bun, ceea ce în evaluarea noastră nu corespunde acestor interese, ne vom opune. Franța, ca toți partenerii săi, are dreptul de veto”, a spus Clement Beaune, secretar de stat pentru afaceri europene și un apropiat al președintelui Emmanuel Macron.

Președintele Consiliului European dă asigurări că UE va rămâne unită până în ultima secundă

În schimb, într-o conferință de presă susținută la Bruxelles, pentru a marca un an de la preluarea mandatului, președintele Consiliului European a dat asigurări că Uniunea Europeană și cele 27 de state membre vor rămâne unite ”până în ultima secundă” a negocierilor post-Brexit.

”Vom rezista până în ultimul moment, ultima secundă a acestui proces pentru a garanta unitatea dintre noi”, a afirmat Michel, în contextul unor tensiuni apărute între cei 27 pe ultima linie dreaptă a discuţiilor, mai ales în problema pescuitului și pe fondul anunțului de la Paris, care ar putea exercita un veto asupra unui potențial acord.

Fără un acord care să le guverneze relaţia de la 1 ianuarie, Regatul Unit şi UE vor intra în schimburi comerciale supuse regulilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), sinonime cu drepturi vamale sau cote, ceea ce alimentează riscul unui nou şoc economic suprapus celui al pandemiei.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Ursula von der Leyen și Boris Johnson au decis revenirea la masa tratativelor post-Brexit. Negociatorii UE și Regatului Unit revin duminică la discuții

ROMÂNIA12 hours ago

Klaus Iohannis: Viitorul înseamnă acces universal la actul medical şi un nou concept bazat pe prevenţie, inovare şi sustenabilitate

NATO12 hours ago

Autonomia strategică UE. Mircea Geoană: O semantică insuficient de precisă poate crea confuzii. Nu există securitate europeană credibilă fără o relație transatlantică puternică

NATO13 hours ago

Mircea Geoană: Aliații NATO au aprobat un raport referitor la zona Mării Negre, care este rampa de lansare a Federaţiei Ruse către Orientul Mijlociu și Mediterană

NATO13 hours ago

Mircea Geoană: NATO va declanșa procesul de evaluare privind intenția României de a înființa un centru de reziliență pentru spațiul euro-atlantic

FONDURI EUROPENE15 hours ago

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Nicușor Dan: O parte din problemele Bucureștiului pot fi soluţionate dacă se folosesc foarte mult banii europeni

Marian-Jean Marinescu16 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a organizat prima vizită virtuală în Parlamentul European pentru un grup de elevi din Oltenia

CONSILIUL UE16 hours ago

Țările UE au adoptat noi reguli anti-fraudă pentru a asigura cooperarea strânsă între OLAF și Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană avertizează Ungaria și Polonia că “UE va merge înainte fără ele”: Nu vom capitula în faţa acestui veto privind pachetul de 1,82 trilioane de euro

POLITICĂ18 hours ago

Standard & Poor’s menține ratingul României la “BBB minus /A-3”. Ministrul finanțelor Florin Cîțu: Am câștigat încrederea investitorilor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță, despre cele 80 de miliarde de euro alocate României de UE: Am pierdut acel Plan Marshall după al Doilea Război Mondial. Nu putem pierde acest Plan Marshall

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță pledează pentru o modificare de tratat pentru a oferi UE mai multe prerogative în domeniul sănătății: Criza COVID-19 a arătat că niciun stat nu poate face față singur unor astfel de provocări

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Ludovic Orban: Peste 5 miliarde de euro finanțare europeană în perioada 2021-2027 pentru infrastructura de apă şi canalizare

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA1 week ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE2 weeks ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.2 weeks ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Advertisement
Advertisement

Trending