Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a prezentat planul de investiţii pentru Pactul ecologic european. Ursula von der Leyen vrea investiții publice și private de cel puțin 1.000 de miliarde de euro

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Comisia Europeană a prezentat marţi planul de investiţii pentru Planul ecologic european, care va mobiliza investiţii publice şi va contribui la deblocarea de fonduri private prin intermediul unor instrumente financiare ale Uniunii Europene, în special InvestEU, ceea ce ar duce la investiţii în valoare de cel puţin 1.000 de miliarde de euro, relevă un comunicat al executivului european. Planul prezentat marți vine cu o zi înainte ca Parlamentul European să își voteze poziția privind Pactul ecologic european, lansat de Ursula von der Leyen la 11 decembrie 2019, în plenul legislativului european.

Planul prevede că toate statele membre, regiunile şi sectoarele vor trebui să aibă o contribuţie la tranziţie, însă intensitatea provocărilor este diferită. Unele regiuni vor fi afectate în mod particular şi vor trece prin transformări economice şi sociale profunde. Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă va oferi sprijin financiar şi practic specific pentru a-i ajuta pe lucrători şi a genera investiţiile necesare în regiunile respective.

“Oamenii sunt cei în jurul cărora s-a construit Pactul ecologic european, viziunea noastră pentru o Europă neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Ne aşteaptă o transformare fără precedent, care va funcţiona dacă va fi echitabilă şi fiabilă pentru noi toţi. Vom sprijini oamenii şi regiunile care vor trebui să depună eforturi mai mari pentru realizarea acestei schimbări, pentru a ne asigura că nimeni nu este lăsat în urmă. Pactul ecologic implică nevoi ridicate de investiţii, pe care le vom preschimba în oportunităţi de investiţii. Planul pe care îl prezentăm astăzi, de a mobiliza cel puţin o mie de miliarde de euro, va arăta drumul şi va debloca un val de investiţii verzi”, a afirmat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene pentru Pactul ecologic european, Frans Timmermans, a spus că ”tranziţia necesară către neutralitate din punct de vedere climatic va spori bunăstarea oamenilor şi competitivitatea Europei, iar pentru ca aceasta să se realizeze, este nevoie de mai multe eforturi din partea cetăţenilor, a sectoarelor şi a regiunilor care se bazează într-o măsură mai mare decât alţii pe combustibili fosili”.

Potrivit acestuia, Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă va contribui la sprijinirea celor mai afectaţi prin sporirea atractivităţii investiţiilor şi propunerea unui pachet de sprijin financiar şi practic în valoare de cel puţin 100 de miliarde de euro.

Planul de investiţii pentru Pactul ecologic european va mobiliza fonduri UE şi va crea un cadru favorabil care să faciliteze şi să stimuleze investiţiile publice şi private necesare pentru tranziţia către o economie neutră din punct de vedere climatic, verde, competitivă şi incluzivă. Venind în completarea altor iniţiative anunţate în cadrul Pactului ecologic, planul se bazează pe trei dimensiuni – finanţare, facilitare şi sprijin practic.

În privinţa finanţării, se doreşte mobilizarea, în următorul deceniu, a unui cuantum de minimum o mie de miliarde de euro reprezentând investiţii durabile. Cea mai mare proporţie de până acum de cheltuieli din bugetul UE pentru acţiuni climatice şi de mediu va face posibilă atragerea de fonduri private, un rol-cheie urmând a fi jucat de Banca Europeană de Investiţii.

Referitor la facilitare, este avută în vedere oferirea de stimulente pentru deblocarea şi redirecţionarea investiţiilor publice şi private. UE va furniza investitorilor instrumente, plasând resursele financiare durabile în centrul sistemului financiar, şi va facilita realizarea de investiţii durabile de către autorităţile publice, încurajând “înverzirea” bugetului şi achiziţiile publice ecologice şi concepând modalităţi de a facilita procedurile de aprobare a ajutoarelor de stat destinate regiunilor vizate de tranziţia echitabilă.

În legătură cu sprijinul practic, Comisia Europeană va acorda sprijin autorităţilor publice şi promotorilor proiectelor pentru planificarea, conceperea şi executarea de proiecte sustenabile.

Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă este un instrument-cheie creat pentru a se asigura că tranziţia către o economie neutră din punct de vedere climatic are loc în mod echitabil şi că nimeni nu este lăsat în urmă. Deşi toate regiunile vor avea nevoie de finanţare, iar Planul de investiţii pentru Pactul ecologic european o va furniza, mecanismul asigură un sprijin ţintit care să ajute la mobilizarea unui cuantum de cel puţin 100 de miliarde de euro în perioada 2021-2027 în cele mai afectate regiuni, în scopul de a se atenua impactul socio-economic al tranziţiei. Mecanismul va crea investiţiile necesare pentru a ajuta lucrătorii şi comunităţile care se bazează pe lanţul valoric al combustibililor fosili. Mecanismul va suplimenta contribuţia substanţială de la bugetul UE prin intermediul tuturor instrumentelor care sunt relevante în mod direct pentru tranziţie.

Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă va consta în trei surse principale de finanţare:

1) Un fond pentru o tranziţie echitabilă, care va primi fonduri noi din partea UE în cuantum de 7,5 miliarde de euro, care se adaugă cuantumului inclus în propunerea Comisiei pentru următorul buget pe termen lung al UE. Pentru a putea valorifica partea din fond care le revine, statele membre vor trebui, în colaborare cu Comisia, să identifice teritoriile eligibile prin intermediul unor planuri teritoriale specifice privind tranziţia echitabilă. Statele membre vor trebui, de asemenea, să se angajeze să aloce, pentru fiecare euro din Fondul pentru o tranziţie echitabilă, fonduri din Fondul european de dezvoltare regională şi din Fondul social european Plus şi să furnizeze resurse naţionale suplimentare. Efectul cumulat va consta în finanţare în cuantum de 30-50 de miliarde de euro, care va mobiliza şi mai multe investiţii. Fondul va furniza în principal granturi regiunilor. De exemplu, va sprijini lucrătorii în dobândirea de abilităţi şi competenţe pentru viitoarea piaţă a forţei de muncă şi va ajuta IMM-urile, startup-urile şi incubatoarele de afaceri să creeze noi oportunităţi economice în aceste regiuni. Totodată, fondul va sprijini investiţiile în tranziţia către o energie curată, de exemplu în eficienţa energetică.

2) O schemă specifică pentru o tranziţie echitabilă în cadrul InvestEU, pentru mobilizarea de investiţii în cuantum de până la 45 de miliarde de euro. Această schemă va încerca să atragă investiţii private, inclusiv în energie şi transporturi durabile, care să aducă beneficii regiunilor respective şi să ajute economiile acestora să găsească surse noi de creştere.

3) Un mecanism de împrumut pentru sectorul public, în colaborare cu Banca Europeană de Investiţii, cu garanţii de la bugetul UE, pentru mobilizarea unor investiţii de 25-30 de miliarde de euro. Mecanismul va fi folosit pentru împrumuturi acordate sectorului public, de exemplu în sectorul reţelelor de încălzire centralizată şi în cel al renovării clădirilor. În martie 2020, Comisia va prezenta o propunere legislativă care să încadreze acest aspect.

Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă vizează mai mult decât finanţarea. Prin intermediul unei platforme dedicate tranziţiei echitabile, Comisia Europeană va furniza asistenţă tehnică statelor membre şi investitorilor şi se va asigura că sunt implicate comunităţile afectate, autorităţile locale, partenerii sociali şi organizaţiile neguvernamentale. Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă va include un cadru de guvernanţă puternic, axat pe planuri teritoriale specifice privind tranziţia echitabilă.

Citiți și La 11 zile de la preluarea mandatului, Ursula von der Leyen a prezentat Pactul Ecologic European, cu ambiția istorică a neutralității climatice a Europei: ”Va dura cât o generație să atingem acest obiectiv”

La 11 decembrie 2019, Comisia a prezentat Pactul ecologic european, care descrie obiectivul ambiţios al Europei de deveni, până în 2050, primul bloc din lume neutru din punct de vedere climatic. Tranziţia Europei către o economie sustenabilă implică eforturi semnificative în privinţa investiţiilor în toate sectoarele: pentru atingerea ţintelor actuale în materie de climă şi energie pentru 2030 va fi nevoie de investiţii suplimentare de 260 de miliarde de euro pe an până în 2030. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană amintește statelor UE că reglementările bugetare stricte privind deficitul și datorie publică vor reveni după criza COVID-19

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Restricţiile bugetare pentru statele membre ale UE se vor aplica din nou după ce se va încheia recesiunea provocată de pandemia de coronavirus (COVID-19), a afirmat vicepreşedintele executiv Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, într-un interviu acordat publicaţiei italiene Corriere della Sera, transmit Bloomberg și Politico Europe.

Pactul european de stabilitate şi creştere cere ca deficitul public să fie de maximum 3% din PIB, iar datoria publică să nu depăşească 60% din PIB.

Pactul rămâne activ, a declarat Dombrovskis, reamintind că a fost activată clauza derogatorie specială în luna martie, pentru a permite guvernelor să pompeze bani în economie, în ceea ce a reprezentat o măsură fără precedent în istoria Pactului de stabilitate și creștere.

În privința unui orizont de timp pentru revenirea la prevederile pactului, Dombrovskis a declarat: “nu putem spune când, dată fiind incertitudinea.

Pe de altă parte, oficialul european a avertizat că guvernele care intră şi mai mult în deficit în timpul crizei trebuie să ţină seama de sustenabilitatea unor astfel de politici, scrie Agerpres.

Pentru a limita consecințele economice ale pandemiei de coronavirus, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat la 20 martie că Uniunea Europeană suspendă temporar prevederile Pactului de Stabilitate și Creștere și regulile bugetare care le impuneau statelor membre să nu depășească un deficit bugetar de 3% din PIB.

Pentru România, acest lucru reprezintă o veste aparte în contextul în care Comisia Europeană a propus la data de 4 martie deschiderea procedurii de deficit excesiv în cazul țării noastre.

De altfel, România se află între primele cinci state membre ale Uniunii Europene care vor înregistra cel mai mare deficit bugetar din Uniune, peste media zonei euro și a UE-27, cauzat în mare parte de efectele economice provocare de pandemia de COVID-19, relevă Comisia Europeană în previziunile economice de primăvară publicate în luna mai și care prognozează o recesiune economică de proporții istorice a Uniunii Europene. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a autorizat punerea pe piață a anitivralului Remdesivir, eficient în tratarea COVID-19, după ce SUA a cumpărat toate stocurile pe următoarele 3 luni

Published

on

©audiovisual.ec.europa.eu

 

După ce administrația Trump a cumpărat toate stocurile de Remdesivir pentru următoarele trei luni, Comisia Europeană a autorizat astăzi, 3 iulie, punerea pe piață a anitivralului Remdesivir la nivelul Uniunii Europene eficient în tratarea COVID-19, relatează AFP și Agerpres.

“Nu vom omite niciun efort pentru a obţine tratamente sau vaccinuri eficiente împotriva coronavirusului”, a declarat comisarul european pentru sănătate Stella Kyriakides, citată într-un comunicat, în condiţiile în care autorizaţia a fost acordată la mai puţin de o lună după depunerea solicitării.

Unda verde din partea Comisiei Europene intervine la o săptămână după recomandarea făcută de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA), faţă de 67 de zile cât durează în mod normal, şi aprobarea statelor membre. Remdesivir devine astfel “primul medicament autorizat la nivelul UE în tratamentul împotriva COVID-19”, precizează executivul european.

Reamintim că administrația Trump a cumpărat practic toate stocurile cu Remdesivir, fiind medicamentul dovedit eficient în tratarea COVID-19, iar nicio altă țară din lume nu îl va putea cumpăra în următoarele trei luni, cel puțin, relatează The Gurardian.

Remdesivir este un medicament antiviral monitorizat ca tratament pentru Covid-19. Remdesivir este un „inhibitor al ARN polimerazei virale” (un medicament care interferează cu producerea de material genetic viral, prevenind înmulțirea virusului). Acesta a arătat activitate consistentă in vitro împotriva diferitelor virusuri ARN, inclusiv SARS-CoV-2 și a fost inițial dezvoltat pentru tratarea Ebola.

De asenemea, Remdesivir este primul medicament aprobat de autorităţile din SUA şi Europa pentru a trata Covid-19, este produs de Gilead şi și-a dovedit eficiența în recuperarea mai rapidă a pacienților cu coronavirus. 

În Statele Unite, rezultatele preliminare ale unui studiu făcut de guvern au arătat că pacienții cărora li s-a administrat Remdesivir s-au vindecat cu 31% mai repede decât cei care au primit tratament placebo. Aceste date au fost apreciate de medicul Anthony Fauci, expertul de vârf al SUA în bolile infecțioase, ca fiind „foarte semnificative”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Frans Timmermans: UE va investi 1 miliard de euro în proiecte care contribuie la o redresare ”verde” a economiei

Published

on

© Frans Timmermans - Facebook

Comisia Europeană a lansat astăzi, 3 iulie, prima cerere de propuneri din cadrul Fondului pentru inovare, unul dintre cele mai mari programe din lume pentru demonstrarea tehnologiilor inovatoare cu emisii scăzute de dioxid de carbon, finanțate din veniturile obținute din licitarea certificatelor de emisii din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii, se arată în comunicatul oficial al Executivului. 

Vicepreședintele executiv Frans Timmermans a declarat: ”Această cerere de propuneri vine exact la momentul potrivit. UE va investi 1 miliard de euro în proiecte promițătoare, care au ajuns la maturitate pentru a fi lansate pe piață, cum ar fi hidrogenul curat sau alte soluții cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru industriile mari consumatoare de energie, cum ar fi siderurgia, industria cimentului și industria chimică. Vom sprijini, de asemenea, stocarea energiei, soluțiile pentru rețeaua energetică și captarea și stocarea dioxidului de carbon. Aceste investiții pe scară largă vor contribui la relansarea economiei UE și la o redresare verde care să ne conducă la neutralitatea climatică în 2050.”

Fondul pentru inovare va finanța tehnologii revoluționare pentru energia din surse regenerabile, industriile mari consumatoare de energie, stocarea energiei și captarea, utilizarea și stocarea dioxidului de carbon.

Acesta va impulsiona redresarea verde prin crearea de locuri de muncă la nivel local adaptate exigențelor viitorului, deschizând calea către neutralitatea climatică și consolidând poziția Europei de lider tehnologic la scară mondială.

Pentru perioada 2020-2030, Fondul pentru inovare va aloca aproximativ 10 miliarde de euro obținute din licitarea certificatelor în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, în plus față de veniturile nedistribuite ale predecesorului Fondului pentru inovare, programul NER 300.

Prima cerere de propuneri va oferi finanțare în valoare de 1 miliard EUR sub formă de granturi pentru proiecte de mare anvergură în domeniul tehnologiilor curate, pentru a le ajuta să depășească riscurile legate de comercializare și de demonstrația la scară largă. Acest sprijin va ajuta noile tehnologii să pătrundă pe piață. În cazul proiectelor promițătoare care nu sunt încă gata pentru comercializare, se rezervă un buget separat de 8 milioane EUR pentru asistența destinată dezvoltării proiectelor.

Cererea de propuneri este deschisă pentru proiecte în sectoarele eligibile din toate statele membre ale UE, Islanda și Norvegia. Fondurile pot fi utilizate în cooperare cu alte inițiative de finanțare publică, cum ar fi ajutoarele de stat sau alte programe de finanțare ale UE. Proiectele vor fi evaluate în funcție de potențialul lor de a evita emisiile de gaze cu efect de seră, potențialul lor de inovare, maturitatea financiară și tehnică, precum și potențialul de aplicare la scară largă și de rentabilitate. Termenul-limită pentru depunerea proiectelor este 29 octombrie 2020. Proiectele se pot depune prin intermediul portalului de finanțare și de licitație al UE, unde sunt disponibile mai multe detalii privind întreaga procedură.


Fondul pentru inovare urmărește să creeze stimulentele financiare adecvate pentru ca întreprinderile și autoritățile publice să investească acum în următoarea generație de tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon și să ofere întreprinderilor din UE avantajul primului venit pentru a deveni lideri la nivel mondial în domeniul tehnologiei.

Fondul pentru inovare va fi pus în aplicare de Agenția Executivă pentru Rețele și Inovare (INEA), în timp ce Banca Europeană de Investiții va acorda asistență pentru dezvoltarea de proiecte unor proiecte promițătoare care nu sunt gata de a fi puse pe deplin în aplicare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending