Connect with us

ȘTIRI POZITIVE

FOTO & VIDEO Românii din întreaga lume marchează astăzi Ziua Universală a Iei, piesă emblematică a costumului popular național românesc

Published

on

În fiecare an, la 24 iunie este sărbătorită în România și în comunitățile românești din întreaga lume Ziua Universală a Iei, bluza tradițională românească fiind un simbol internațional al culturii române și o piesă emblematică a costumului popular național românesc.

Sărbătoarea “cămăşii cu altiţă”, cum mai este denumită ia, a fost iniţiată în anul 2013 de comunitatea La Blouse Roumaine, care a dorit ca bluza tradiţională românească împreună cu tradiţia noastră moştenită din timpuri imemoriale, să devină un adevărat brand de ţară, recunoscut în întreaga lume.

Chiar denumirea comunităţii reprezintă de fapt titlul unui tablou realizat de pictorul francez Henri Matisse care realiza o imortalizare a iei româneşti – “La blouse roumaine”, 1940 – creaţia fiind expusă la Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris, informează Radio România Cultural.

Anul acesta, sărbătoarea este marcată prin mesaje transmise de instituțiile publice, de misiunile diplomatice ale României în străinătate sau de organizații precum Liga Studenților Români din Străinătate.

Ministerul Apărării Naționale a publicat pe pagina sa de Facebook o serie de fotografii cu femeile militar din cadrul detașamentului trimis de România în cadrul misiunii ONU din Mali îmbrăcate în ii.

 

În Japonia, Ambasada României la Tokyo, împreună cu Ambasada Republicii Moldova, marchează această zi prin realizarea unei parade digitale a portului popular.

 

Liga Studenților Români din Străinătate, prin filiala sa din Italia, sărbătorește Ziua Internațională a Iei cu o expoziție virtuală prin care arată că ia continuă să inspire și peste meleaguri.

 

Ziua de 24 iunie coincide cu Sărbătoarea Sânzienelor, aluzie la faptul că în tradiţia noastră populară, acestea erau îmbrăcate în ii.

Termenul „ie” este derivat din latinescul „tunicae lineae” – tunică subţire purtată pe piele şi se pare că apariţia ei trebuie căutată undeva în vremea civilizaţiei Cucuteni.

În secolul al VI-lea apar menţiuni în limba latină în “Glossarium mediae et infimae Latinitatis” al lui Du Cange, privind termenul de camisa – împrumutat de la celţi – alături de alte aspecte despre portul românesc.

Arta meşteşugului popular – şi a coaserii iei în special – era moştenită din generaţie în generaţie pentru a nu pierde această tradiţie care ne reprezintă, împreună cu rugăciunile potrivite care se spuneau obligatoriu înaintea începerii torsului lânii, a ţesutului sau a împletitului firelor. Însemnele magice cusute cu grijă, cu fiecare împunsătură de ac, aveau menirea de a proteja purtătorul de spiritele rele, de farmece, ori de soarta rea.

Ia – denumire dată la origini exclusiv piesei vestimentare feminine, cămaşă tradiţională românească de sărbătoare – este considerată cea mai importantă piesă din costumul popular, deoarece determină compoziţia ornamentală a costumului, restul pieselor asociindu-se cu cămaşa, cu care e obligatoriu să se acorde ca epocă, vârstă, ornamente şi cromatică.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ȘTIRI POZITIVE

Un italian de 96 de ani a devenit cel mai vârstnic absolvent de studii superioare din Italia, fiind șef de promoție: A fi capabil să studiez a fost întotdeauna cea mai mare aspirație a mea

Published

on

© Università degli Studi di Palermo / Facebook

Un veteran de război italian în etate de 96 de ani a devenit cel mai vârstnic absolvent de studii universitare din Italia, după ce a absolvit specializarea Filosofie la Universitatea din Palermo. Mai mult, Giuseppe Paternò a absolvit aceste studii ca șef de promoție, informează The Guardian.

“În sfârșit mi-am realizat visul”, a spus fostul lucrător feroviar și veteran în cel de-al Doilea Război Mondial săptămâna aceasta, după ce a obținut diploma de filosofie la Universitatea din Palermo.

“A fi capabil să studiez a fost întotdeauna cea mai mare aspirație a mea, dar familia mea nu a fost în măsură să plătească pentru educația mea. Eram o familie numeroasă și foarte săracă”, și-a amintit acesta.

Giuseppe Paternò, cel mai mare dintre cei șapte frați, a început să lucreze încă de copil, când și-a ajutat tatăl cu slujba la o fabrică de bere din Palermo. În iulie 1943, când forțele aliate au debarcat în Sicilia, Paternò lucra ca telegrafist pentru armata italiană din Trapani.

În 2017, Paternò s-a înscris la catedra de filosofie a Universității din Palermo.

„Mă trezeam la ora șapte să studiez. Am folosit o mașină de scris veche pentru a-mi îndeplini sarcinile. Mă odihneam după-amiaza și seara, studiam până la miezul nopții. Vecinii mei m-au întrebat „de ce toate acestea la vârsta ta?”, Dar nu au putut înțelege importanța atingerii unui vis, indiferent de vârsta mea”.

Cu câteva examene rămase înainte de absolvire, pandemia de COVID-19 a determinat trecerea la platformele de învățare de la distanță, iar Paternò a fost obligat să se adapteze la noile tehnologii.

Visul lui Paternò s-a împlinit vineri, când a absolvit primul din promoția sa. “Este una dintre cele mai fericite zile din întreaga mea viață”, a spus el.

“Aș dori doar că soția mea a fost aici să mă vadă. Ea a murit acum 14 ani”, a spus el, precizând că își dorește să continue cu studiile masterale.

Continue Reading

ȘTIRI POZITIVE

“Solidaritate pentru Brașov”: Echipa de medici germani, prezentă la Brașov pentru combaterea COVID-19, a adus o donație de echipamente medicale

Published

on

© Gunther Krichbaum/ Facebook

O echipă de medici din Germania, condusă de şeful Secţiei de Pneumologie de la Spitalul Siloah din oraşul Pforzheim, dr. Thushira Weerawarna, se află, în această săptămână, la Braşov, pentru un schimb de experienţă cu colegii braşoveni privind combaterea coronavirusului, informează Agerpres.

Echipa medicală a adus, totodată, şi o donaţie, constând în echipamente şi consumabile medicale, în valoare totală de 50.000 de euro, în cadrul unei campanii iniţiată de preşedintele Societăţii Româno-Germane din Pforzheim, consilierul local Oana Krichbaum. 

Echipa germană de medici, însoţită de Oana Krichbaum, deputatul german Gunther Krichbaum, preşedintele Comisiei de Afaceri Europene din Bundestag, adjunctul ambasadorului Germaniei la Bucureşti, Kai Henning, şi secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, dr. Dragoş Garofil, au avut, marţi, o întrevedere cu prefectul judeţului Braşov, Cătălin Văsii, cu preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Veştea şi cu primarul municipiului reşedinţă, George Scripcaru.

Printre aparatura donată – aparate de ventilaţie – se numără şi un bronhoscop, care reprezintă o premieră pentru Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Braşov.

“La iniţiativa domnului consilier Cristian Macedonschi, am lansat o campanie de strângere de fonduri în luna martie, când a început situaţia dificilă cu COVID-19, pentru a susţine spitalul din Braşov, pentru a achiziţiona un aparat de ventilaţie. Toţi membrii noştri au donat, am strâns o sumă de bani, însă acest aparat este scump şi eram conştienţi că nu vom putea aduna întreaga sumă. În acest context i-am scris prietenului meu, şeful Secţiei de pneumologie de la Spitalul Siloah. El a donat o sumă de bani, dar mi-a spus că ar dori să facă mai mult. În acel moment, graniţele erau închise şi a propus ca, atunci când se vor deschide, să vină la Braşov cu o echipă de profesionişti şi cu aparatură, într-un schimb de experienţă”, a explicat, pentru Agerpres, Oana Krichbaum.

“Solidaritate cu Brașov”, a scris, pe Facebook, și Gunther Krichbaum, preşedintele Comisiei de Afaceri Europene din Bundestag.

Conform consilierului local braşovean Chistian Macedonschi (FDGR), gestul medicilor germani “este un răspuns la acţiunile umanitare pe care România le-a iniţiat în aprilie”, când a trimis o echipă de medici în Italia, şi a subliniat că iniţiativa campaniei a pornit de la societatea civilă, însă, ulterior, acesteia i s-au alăturat firme atât din Germania, cât şi din România.

Continue Reading

ȘTIRI POZITIVE

Academicianul român Basarab Nicolescu a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace

Published

on

© Basarab Nicolescu/ Facebook

Basarab Nicolescu, cercetătorul român care a revoluționat fizica prin conceptul Odderon, actualmente profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și membru al Academiei Române, a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace. 

Într-o postare făcută pe Facebook, academicianul român a anunțat că reprezentanții a opt universități și alte personalități din diferite țări l-au nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace 2020.

Basarab Nicolescu, născut la 25 martie 1942 la Ploieşti, este una dintre cele mai importante personalități contemporane ale României, informează Antena 1.ro.

Fizician, filosof și membru de bază al Academiei Române, Basarab Nicolescu este cunoscut în special pentru Odderon, un concept pe care l-a inventat în 1973. Teoria sa a fost confirmată după 45 de ani de către cercetătorii de la CERN (Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară). 

Premiul Nobel pentru Pace 2019 a fost decernat de Academia Suedeză, anul trecut, în luna octombrie, premierului etiopian Abiy Ahmed, care a pus capăt războiului de peste 20 de ani purtat de țara sa cu Eritreea.

Cinci personalități originare din România numără printre cei au primit premiul Nobel, până în prezent: George Emil Palade pentru Medicină, Ioan Moraru – pentru Pace, Elie Wiesel – pentru Pace, Herta Muller – pentru Literatură, Ştefan W. Hell – pentru Chimie. Dintre cei cinci, doar Ioan Moraru se afla în România atunci când a obţinut această distincţie, ceilalţi alegând să emigreze.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending