Connect with us

CONSILIUL UE

COVID-19: Consiliul UE îndeamnă statele membre să utilizeze programele și fondurile europene în vederea revitalizării sectorului sportiv

Published

on

© European Union, 2015/Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Uniunii Europene îndeamnă statele membre să utilizeze instrumentele financiare europene (programe și fonduri) și să se coordoneze în vederea revitalizării sectorului sportiv în conformitate cu regulile de siguranță sanitară impuse pentru limitarea răspândirii infecției cu noul coronavirus, potrivit unui document transmis delegațiilor naționale după reuniunea cu reprezentanții statelor membre privind reluarea activității sportive de performanță în contextul pandemiei.

“Pandemia de COVID-19 prezintă consecințe devastatoare în tot sectorul si la toate nivelurile, mai ales în ceea ce privește organizațiile sportive si cluburile, ligile, centrele de fitness, atleții, antrenorii, personalul sportiv, voluntarii sportivi si afacerile ce țin de domeniul sportului, incluzând organizatorii de evenimente sportive si mass media în materie de sport”, transmite Consiliul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Astfel, evitarea unei stagnări pe termen nedeterminat la nivelul sectorului sportiv european ține de potențarea unor modalități de combatere a imposibilității practicării sportului in condiții normale, care trebuie să se bazeze pe cooperare și solidaritatea între toate sectoarele sportive.

“Împărtășind idei in vederea potențialelor strategii de ieșire din criză si redresare, cât si pașii care trebuie făcuți în așa fel încât sectorul sportiv sa fie cu succes reactivat, sunt execmple legate de modul în care munca în echipă poate avea succes”, mai subliniază sursa citată.

În context, reprezentații guvernelor statelor membre schițează o serie de aspecte care trebuie luate în considerare pentru a gestiona într-o manieră cat mai organizată revenirea la normalitate a sectorului sportiv. 

“Activitățile sectorului sportiv trebuie să se desfășoare prin mijloace sigure si în condiții de securitate pentru toată lumea. Relaxarea măsurilor specifice impuse sectorului sportiv pentru a reduce răspândirea pandemiei de COVID-19 ar trebui implementată precaut si gradual, luând in considerare potențialul de risc, pentru a evita ridicarea prematură a măsurilor de izolare”, mai punctează Consiliul.

De asemenea, Consiliul îndeamnă țările membre să aibă in vedere următoarele măsuri cheie cu rol de revitalizare a sectorului sportiv in concordanță cu metodele de prevenire a răspândirii coronavirusului:

  • Promovarea sectorului sportiv prin diversele programe si fonduri UE, precum programul Erasmus+, Corpul European Solidaritate European, fondurile Politicii de Coeziune sau Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);
  • Explorarea posibilităților din cadrul măsurilor și inițiativelor orizontale relevante, inclusiv Inițiativa de Investiții privind răspunsul împotriva coronavirusului (CRII), Inițiativa de Investiții privind răspunsul împotriva coronavirusului Plus (CRII +), Sprijinul temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) și Schema temporară pentru ajutorul de stat , precum și alte inițiative de recuperare a UE, în conformitate cu prioritățile naționale și în cooperare cu organismele relevante;
  • Schimbul de experiențe și de cele mai bune practici privind sprijinul acordat sectorului sportiv ar trebui organizat prin diferite modalități, cum ar fi activități de învățare de la egal la egal sau întâlniri ale statelor membre interesate;
  • Promovarea constantă a programelor care duc la revitalizarea sectorului sportiv;
  • Continuarea schimburilor de informații între statele membre pentru a se contura o perspectivă de ansamblu asupra nevoielor și soluțiilor de redresare a sectorului sportiv european.

În acest sens, amintim că România a aplicat deja începând din luna mai, prin intermediul Ministerului Tineretului si Sportului, măsuri pentru relaxarea graduală a restricțiilor în ceea ce privește desfășurarea activității sportive de performanță în condiții de maximă siguranță pentru sănătatea sportivilor și a personalului preparator.

“Sportivii vor sta într-un regim închis și-și vor desfășura activitatea controlat. Cluburile trebuie să dispună de o bază proprie, cu spații de cazare, bucătărie, spații medicale, terenuri de antrenament, săli de forță sau alte utilități. Baza sportivă are nevoie de personal administrativ și de suport care să fie utilizat prin rotație, în ture de minimum 14 zile. În interiorul bazelor, vor exista măsuri și reguli clare pentru sălile de antrenament, vestiare, spălătorie și zonele medicale. Trebuie să existe și spații pentru persoanele suspecte de COVID-19, dacă vor exista asemenea cazuri. Pentru ca sportivii să-și reia antrenamentele, ei trebuie, în mod obligatoriu, să stea o perioadă de 14 zile începând de astăzi în izolare totală. La ieșirea din izolare, aceștia trebuiesc testați pentru COVID-19. Doar cei care au rezultatul negativ vor fi admiși în bazele de cantonament desemnate”, preciza un comunicat al ministerului de resort.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

CONSILIUL UE

Ministrul german al sănătății despre vaccinul Rusiei anti-COVID-19: Acesta nu a fost testat suficient. Sunt foarte sceptic în legătură cu ce se întâmplă în Rusia

Published

on

© European Union 2020

Ministrul german al sănătăţii, Jens Spahn, a afirmat miercuri că vaccinul dezvoltat de Rusia împotriva COVID-19 nu a fost testat suficient, în opinia sa obiectivul fiind acela de a avea un produs sigur, nu doar de a fi prima ţară care începe vaccinarea populaţiei.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat marţi că Rusia a devenit prima ţară care a înregistrat un vaccin împotriva COVID-19, după mai puţin de două luni de testare pe oameni şi înaintea testelor finale, anunţ primit cu rezerve de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi de comunitatea ştiinţifică.

“Poate fi periculos să începi vaccinarea a milioane, dacă nu chiar a miliarde de oameni prea devreme, pentru că ar putea ucide acceptarea vaccinării dacă merge prost, aşa încât sunt foarte sceptic în legătură cu ce se întâmplă în Rusia”, a afirmat Spahn la postul de radio Deutschlandfunk, potrivit Agerpres.

“Aş fi încântat dacă am avea un vaccin iniţial, bun, dar, pe baza a tot ceea ce ştim – iar aceasta este problema fundamentală, şi anume că ruşii nu ne spun multe – acesta nu a fost testat suficient”, a adăugat ministrul german.

Potrivit lui Jens Spahn, este crucial, chiar şi în timpul unei pandemii, să fie întreprinse studii şi teste corespunzătoare, iar rezultatele să fie făcute publice pentru a le da oamenilor încredere în vaccin.

Citiți și OMS nu garantează siguranța administrării vaccinului dezvoltat de Rusia împotriva COVID-19

“Nu este vorba despre a fi primul cumva – este vorba despre a avea un vaccin eficace, testat şi, prin aceasta, sigur”, a răspuns Spahn, întrebat despre vaccinul dezvoltat de Rusia şi numit „Sputnik V”, ca omagiu pentru satelitul lansat de Uniunea Sovietică în 1957, o premieră mondială la acea vreme.

Numai în jur de 10% dintre testele clinice au succes, iar unii oameni de ştiinţă se tem că Moscova ar putea să pună prestigiul naţional mai presus de siguranţă.

Vaccinul rusesc, despre care preşedintele Putin şi alţi responsabili au spus că este complet sigur, va fi administrat personalului medical, iar apoi celui didactic, pe bază voluntară la sfârşitul acestei luni sau la început de septembrie. Administrarea în masă la nivelul populaţiei este aşteptată să înceapă în Rusia în octombrie.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Statele UE amenință Belarusul cu sancțiuni și cu revizuirea relațiilor: Alegerile prezidențiale nu au fost nici libere, nici echitabile

Published

on

© European Union

Uniunea Europeană a denunţat marţi alegeri prezidenţiale ”nici libere, nici echitabile” în Belarus şi a ameninţat cu sancţiuni împotriva celor responsabili de violenţe și cu revizuirea relațiilor UE cu Belarus, potrivit unei declaraţii adoptate de cele 27 de state membre, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Alegerile prezidenţiale organizate duminică nu au fost ”nici libere, nici echitabile”, iar “poporul Belarusului merită mai mult”, au precizat țările UE.

Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au denunţat o ”violenţă disproporţionată şi inacceptabilă din partea autorităţilor statului” și au solicitat încetarea represiunii şi ”eliberarea imediată şi necondiţionată a tuturor celor reţinuţi”.

”Vom evalua acțiunile autorităților din Belarus în privința actualei situații și vom efectua o revizuire aprofundată a relaţiilor UE cu Belarus. Ar putea fi vorba, printre altele, de luarea de măsuri împotriva celor responsabili de violenţe, arestări nejustificate şi de falsificarea rezultatelor alegerilor”, au mai precizat țările UE în declarația amintită.

În finalul declarației, cele 27 de țări membre ale UE au făcut un apel la conducerea politică a Belarusului să inițieze un dialog autentic și incluziv cu societatea pentru a evita violențele.

“UE va continua să sprijine un Belarus democratic, independent, suveran, prosper și stabil”, au conchis țările membre.

Preşedintele în exerciţiu al Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a câştigat alegerile desfăşurate duminică în această ţară, obţinând 80,23% din voturi, a anunţat luni Comisia Electorală Centrală, citând rezultatele preliminare ale unui scrutin tensionat, marcat de violenţe şi acuzaţii de fraude electorale.

Opozanta Svetlana Tihanovskaia a contestat victoria proclamată a preşedintelui în exerciţiu Aleksandr Lukaşenko. Ea a fost obligată să se refugieze în Lituania.

Situaţia din Belarus se va afla pe ordinea de zi a reuniunii informale a miniştrilor de externe ai UE, care va avea loc la 27-28 august, la Berlin, însă patru țări europene – Estonia, Finlanda, Letonia, Polonia – au cerut marți o reuniune de urgență a țărilor UE.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Cinci țări cer o reuniune de urgență a UE: Grecia vrea discutarea relațiilor cu Turcia, în timp ce Polonia, Letonia, Estonia și Finlanda solicită analizarea situației din Belarus

Published

on

© European Union, 2020

Miniştrii de externe din Letonia, Estonia, Finlanda şi Polonia au susţinut marţi convocarea unei reuniuni de urgenţă cu şefii diplomaţiilor statelor UE pentru a analiza criza politică din Belarus, Polonia oferindu-se de asemenea să medieze între puterea şi opoziţia din Belarus în urma alegerilor prezidenţiale câştigate din nou de preşedintele Aleksandr Lukaşenko, dar pe care opoziţia le consideră fraudate, potrivit agenţiilor EFE şi AFP.

Miniştrii de externe leton Edgars Rinkevics, eston Urmas Reinsalu, finlandez Pekka Haavisto şi polonez Jacek Czaputowicz s-au întâlnit în capitala Letoniei, Riga, cu ocazia centenarului tratatului de pace între Letonia şi Rusia sovietică, informează Agerpres.

Miniştrii de externe din Letonia şi Polonia, state care au frontiere comune cu Belarus, au spus că ţările lor sunt dispuse să primească opozanţi belaruşi, după ce au vorbit despre situaţia candidatei la preşedinţie Svetlana Tihanovskaia, care marţi a părăsit Belarusul pentru a se refugia în Lituania, ea afirmând într-o înregistrare video că ”singură” a luat ”decizia foarte dificilă” de a pleca.

Situaţia din Belarus a devenit însă subiectul central al conferinţei lor de presă comune, la care miniştrii leton, eston şi finlandez au susţinut propunerea unei reuniuni europene formulată în ziua precedentă de omologul lor polonez şi despre care au menţionat că a fost transmisă şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell.

O solicitare similară, însă ce privește forările de hidrocarburi reluate de Turcia în Mediterana de Est, a venit și din partea Greciei.

”Ministerul de Externe (grec) va depune o cerere pentru o reuniune de urgenţă a Consiliului Afacerilor Externe al Uniunii Europene”, a anunțat biroul premierului elen Kyriakos Mitsotakis, care a avut convorbiri telefonice cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

De asemenea, șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a denunţat duminică mişcări ”extrem de îngrijorătoare” ale marinei turce în Mediterana, după semnarea unui acord maritim între Egipt şi Grecia.

O reuniune informală a miniștrilor afacerilor externe din țările UE este programată pentru perioada 27-28 august, la Berlin, în contextul președinției Germaniei la Consiliul UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending