Connect with us

U.E.

Franța, Germania și Regatul Unit cer UE să salveze acordul nuclear cu Iranul „prin dialog constructiv”

Published

on

© European Union, 2020

Miniștrii de externe din Franța, Germania și Regatul Unit i-au transmis o scrisoare Înaltulul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate Josep Borrell privind rezolvarea „prin dialog constructiv” a litigiului legat de nerespectarea angajamentelor asumate de Iran prin acordul nuclear din 2015, informează un comunicat de presă al Serviciului European de Acțiune Externă.

„Am primit astăzi o scrisoare a miniștrilor de externe ai Franței, Germaniei și Regatului Unit prin care transmit mai departe către Comisia mixtă (China, Franța, Germania, Rusia, Regatul Unit și Iran)  o chestiune cu privire la punerea în aplicare a angajamentelor Iranului în cadrul Planului comun de acțiune (JCPOA) pentru reglare prin mecanismul de soluționare a litigiilor, prevăzut la punctul 36 din acord”, transmite Înaltul Reprezentant, care va supraveghea procesul de soluționare a litigiilor în calitate de coordonator al Comisiei mixte.

De altfel, Josep Borrell a primit un mandat „puternic” din partea statelor membre pentru a se implica în eforturile diplomatice cu scopul dezescaladării în regiune și a sprijini și promova dialogul și soluții politice.

„Mecanismul de soluționare a litigiilor necesită eforturi intense de bună credință din partea tuturor. În calitate de coordonator, mă aștept ca toți participanții la JCPOA să abordeze acest proces în acest spirit”, a mai spus acesta.

Scopul mecanismului este de a rezolva problemele legate de punerea în aplicare a acordului în cadrul Comisiei mixte.

În acest sens, Josep Borrell transmite că a luat notă de intenția miniștrilor de externe „de a păstra JCPOA în speranța sinceră de a găsi o cale de a rezolva impasul prin dialog diplomatic constructiv”.

„JCPOA este o realizare semnificativă a diplomației multilaterale susținute după anii de negocieri. Având în vedere escaladările periculoase în curs de desfășurare în Orientul Mijlociu, conservarea JCPOA este acum mai importantă ca niciodată”, a subliniat șeful diplomației europene. 

Amintim faptul că președintele Consiliului European, Charles Michel, a avut o discuție telefonică la finele săptămânii trecute cu președintele Iranului, Hassan Rouhani, în care i-a cerut evitarea „acțiunilor ireversibile” și respectarea acordului nuclear.

Iranul a decis pe 5 decembrie că nu va mai respecta niciuna dintre restricțiile impuse de acordul nuclear JCPOA din 2015 încheiat cu marile puteri și din care Statele Unite s-au retras în 2018 în urma unei decizii a președintelui american Donald Trump care a acuzat regimul de la Teheran că nu respectă înțelegerea.

Acordul încheiat în iulie 2015, după peste un deceniu de tratative, prevedea că Teheranul se obligă, pentru o perioadă de zece ani, să reducă activitatea de îmbogățire a uraniului și cercetarea din acest domeniu la un nivel la care să dureze un an pentru a construi o bombă nucleară. De asemena, pentru 15 ani, Iranul s-a obligată să nu mărească cantitatea de uraniu peste 3.67% și să dilueze sau să scoată din țară 95% din cantitatea de uraniu deținută.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Solidaritate europeană: Germania a admis deja în spitale peste 100 de pacienți din alte țări UE și așteaptă și pacienți din Spania

Published

on

© Auswaertiges Amt/ via Luftwaffe

Spitalele din Germania au preluat 113 pacienţi infectaţi cu noul coronavirus din state partenere din Uniunea Europeană, informează DPA.

Dintre pacienţi, 85 provin din Franţa, 26 din Italia şi doi din Olanda, a declarat Ministerul german de Externe pentru DPA, informează Agerpres.

Unii dintre aceştia au fost transportaţi de forţele aeriene germane. 

Alte 81 de paturi pe tot cuprinsul Germaniei au fost rezervate pentru bolnavi din Italia şi 13 pentru pacienţi din Franţa.

Germania a fost prima țară europeană care și-a manifestat solidaritate cu Italia și trimis Romei 7 tone de măști și alte echipamente de protecție. De asemenea, Germania a livrat 300 de ventilatoare Italiei.

Autorităţile germane au declarat că au oferit şi Spaniei locuri la terapie intensivă, însă guvernul spaniol nu a răspuns încă, concentrându-se pe redistribuirea pacienţilor pe teritoriul spaniol.

O iniţiativă de ajutor din partea sectorului privat a grupului de clinici Helios a trimis o echipă de cinci medici şi o asistentă, precum şi ventilatoare, luni la Madrid.

De asemenea, o echipă de medici şi asistente de la Spitalul Universitar din Jena se află la Napoli de miercuri.

Italia și Spania sunt cele mai afectate țări din Uniunea Europeană de pandemia cu noul coronavirus. Italia înregistrează peste 110.000 de cazuri, iar Spania peste 104.000. Urmează Germania (cu peste 78.000 de cazuri), Franța (peste 57.000 de cazuri), Belgia și Olanda (cu peste 13.000 de cazuri)

Continue Reading

U.E.

Germania, Franța și alte 11 țări UE cer limitarea măsurilor de urgență privind COVID-19 la strictul necesar și susțin o monitorizare din partea Comisiei Europene

Published

on

Guvernele din 13 state membre ale Uniunii Europene s-au declarat miercuri “profund îngrijorate” de riscul încălcării principiilor statului de drept, democrației și drepturilor fundamentale care decurg din adoptarea anumitor măsuri de urgență, într-o reacție indirectă la decizia de luni a Parlamentului Ungariei prin care premierului Viktor Orban i-au fost acordate puteri aproape nelimitate pe timpul stării de urgență cauzate de noul coronavirus.

Guvernele din Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia au transmis că “în această situație fără precedent, este legitim ca statele membre să adopte măsuri extraordinare pentru a-și proteja cetățenii și pentru a depăși criza”, însă au cerut ca măsurile să fie limitate la ceea ce este strict necesar.

“Suntem profund îngrijorați de riscul încălcării principiilor statului de drept, democrației și drepturilor fundamentale care decurg din adoptarea anumitor măsuri de urgență. Măsurile de urgență ar trebui limitate la ceea ce este strict necesar, ar trebui să fie proporționale și temporare, sub rezerva controlului regulat și să respecte principiile și obligațiile de drept internațional menționate anterior. Ele nu ar trebui să restricționeze libertatea de exprimare sau libertatea presei. Trebuie să depășim în comun această criză și să ne menținem în comun principiile și valorile europene pe această cale”, au transmis cele 13 țări.

În context, guvernele menționate și-au manifestat susținerea pentru inițiativa Comisiei Europene de a monitoriza măsurile de urgență și aplicarea acestora pentru a se asigura că valorile fundamentale ale Uniunii sunt menținute și au invitat Consiliul Afaceri Generale să abordeze această chestiune atunci când este cazul.

Parlamentul maghiar a votat luni cu o majoritate de două treimi în favoarea unei legi care permite guvernului premierului Viktor Orbán să guverneze prin ordonanțe de guvern pe termen nelimitat. Orban a obţinut astfel undă verde de la legiuitori pentru a legifera prin ordonanţe în cadrul unei stări de urgenţă pe perioadă nedeterminată, pe care opoziţia o consideră “disproporţionată” în lupta împotriva noului coronavirus.

Proiectul de lege permite guvernului să prelungească pe termen nedefinit starea de urgenţă, intrată în vigoare în 11 martie, fără a mai cere avizul parlamentului. Sub acest regim al stării de urgenţă, guvernul ar putea “să suspende utilizarea anumitor legi prin decret, să se distanţeze de dispoziţii statutare şi să introducă alte măsuri extraordinare, cu scopul de a garanta stabilitatea vieţii, a sănătăţii, securitatea personală şi materială a cetăţenilor, precum şi economia”, scrie în proiectul premierului Viktor Orban.

Textul mai prevede de asemenea instituirea pedepselor cu închisoarea pentru difuzarea de ”ştiri false”, ceea ce a dus la protestul opoziției și al puținelor instituții independente de presă din țară.

În aceste condiții, Comisia Europeană a emis o declarație prin care avertizează că măsurile de urgență impuse de statele membre pentru combaterea COVID-19 trebuie să se limiteze la ceea ce este necesar și trebuie să fie strict proporționale, iar Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să evalueze dacă noile legi introduse în Ungaria respectă prevederile articolului doi din Tratatul Uniunii Europene.

Ungaria se confruntă în prezent cu procedurile de la articolul 7 în temeiul Tratatului UE, utilizate atunci când o țară membră manifestă riscul încălcării valorilor fundamentale prevăzute la articolul 2.

Continue Reading

Victor Negrescu

Eurodeputatul PSD Victor Negrescu avertizează că Guvernul ar putea rata folosirea banilor europeni pentru gestionarea Covid-19

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Eurodeputatul PSD Victor Negrescu avertizează că Guvernul ar putea rata folosirea banilor europeni pentru gestionarea Covid-19, potrivit unui mesaj postat pe Facebook.

Consiliul Uniunii Europene a aprobat luni, 30 martie, în mod oficial, cele două documente legislative prin care planul de ajutor economic propus de Comisia Europeană, în valoare de 37 de miliarde de euro, și extinderea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene vor intra în vigoare pentru a gestiona criza economică asociată pandemiei cu noul coronavirus. 

Din această sumă sumă, România poate utiliza aproximativ 3,1 miliarde de euro pentru a lupta împotriva COVID-19, valoare ce nu include sumele eliberate de Banca Europeană de Investiții sau contribuțiile statului român prin ajutoare de stat. 

În acest sens, eurodeputatul PSD critică atitudinea miniștrilor români responsabili de coeziune și fonduri europene pentru că nu au asigurat prezența la cel mai înalt nivel a României la teleconferința Consiliului de miniștri de resort, considerând că astfel au ratat șansa de a expune planurile Guvernului pentru utilizarea banilor europeni alocați.

„Recent a avut loc prin sistem de teleconferință o reuniune a Consiliului de miniștrii din statele europene responsabili de coeziune și fondurile europene. Deși ne așteptam ca România să fie prezentă la cel mai înalt nivel pentru a solicita fonduri europene pentru actuala situație de criză, pentru a expune planurile noastre pentru utilizarea celor 3 miliarde de euro alocați României sau pentru a solicita transferarea banilor europeni pe axele de interes, țara noastră a fost reprezentată doar la nivel de secretari de stat care au preluat, așa cum arată și tonul comunicatului, punctajele livrate de MAE. Din păcate, nu este singura reuniune europeană importantă tratată astfel de unii miniștrii”, transmite Victor Negrescu. 

Astfel, eurodeputatul atrage atenția că guvernarea de la București ar putea pierde oportunitatea de a utiliza banii europeni disponibili de la Comisia Europeană pentru gestionarea crizei din sănătate care a început să aibă și efecte negative în economie. 

„Atrag atenția de câteva săptămâni că actualul Guvern riscă să rateze folosirea facilităților europene din lipsă de pregătire sau interes. Am propus să lucrăm împreună pentru români, dar par încă în campanie electorală”, punctează Negrescu.

Totodată, eurodeputatul PSD amintește că UE a relaxat condițiile pentru achizițiile publice „așa că nu mai există scuze pentru lipsa echipamentelor sau achiziția dotărilor necesare pentru a face față provocărilor ridicate de această criză în toate sectoarele de activitate”. 

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending