Connect with us

ROMÂNIA

Frontierele României şi ale altor 19 state, supravegheate prin EUROSUR

Published

on

eu flagRomânia se află printre cele 19 ţări care participă la noul sistem european de supraveghere a frontierelor externe (EUROSUR), care a devenit, luni, operaţional. Cu toate că sistemul urmăreşte reducerea numărului de imigranţi ilegali care intră în UE, statele care utilizează EUROSUR vor fi obligate să respecte principiul care interzice trimiterea înapoi a unei persoane către o locaţie unde viaţa i-ar putea fi ameninţată.

Obiectivul EUROSUR constă în sprijinirea statelor membre în eforturile lor de a limita numărul de resortisanţi ai ţărilor terţe care intră ilegal pe teritoriul Uniunii Europene, prin „îmbunătăţirea conştientizării situaţiei la frontierele lor externe” şi prin „creşterea capacităţii de reacţie a serviciilor lor de informaţii şi de control la frontiere”, se arată într-un comunicat emis de Comisia Europeană.

În prima fază, la noul sistem participă 18 ţări din sudul şi estul Uniunii Europene, care au graniţe externe terestre şi maritime: Bulgaria, Croaţia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franţa, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia şi Spania, la care se adaugă şi Norvegia. Celelalte state cu graniţe externe, Belgia, Germania, Olanda şi Suedia, se vor alătura EUROSUR, de la 1 decembrie 2014.

Cele 19 ţări speră ca noul sistem să ducă la reducerea numărului de imigranţi ilegali care intră în UE fără a fi descoperiţi, a numărului de decese ale imigranţilor ilegali prin salvarea mai multor vieţi pe mare şi la sporirea securităţii interne în întreaga Uniune, contribuind la prevenirea criminalităţii transfrontaliere.

Structura de bază a sistemului este reprezentată de „centrele naţionale de coordonare”, prin intermediul cărora vor coopera şi îşi vor coordona activităţile toate autorităţile naţionale care au responsabilităţi în ceea ce priveşte supravegherea frontierelor, precum poliţia, poliţia de frontieră, paza de coastă sau marina militară.

EUROSUR va contribui la „gestionarea graniţelor terestre şi maritime externe ale UE prin întărirea schimbului de informaţii între statele membre şi cu agenţia FRONTEX, însemnând schimbul de date şi informaţii în timp real, culese de la diferite autorităţi şi prin intermediul a diferite instrumente de supraveghere, cum ar fi sateliţii sau sistemele de raportare de pe nave, prin intermediul unei reţele de comunicare protejate”, potrivit unui comunicat emis de Parlamentul European.

Foto: wikipedia

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: Oficial UE: Romania e parte a Schengen, din punct de vedere teoretic si juridic | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

Președintele Klaus Iohannis salută rezoluția Parlamentului European prin care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov: Este un pas înainte în demersurile de sancționare a regimurilor totalitare

Published

on

Președintele României, Klaus Iohannis, a salutat rezoluția referitoare la comemorarea a 80 de ani de la izbucnirea celui de Al Doilea Război Mondial și importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei, adoptată de Parlamentul European, prin care Uniunea Europeană condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 de Uniunea Sovietică și Germania nazistă.

”Rezoluția este un pas înainte în demersurile de sancționare a regimurilor totalitare, responsabile de distrugerea unui număr impresionant de vieți omenești și de încălcarea gravă a drepturilor și libertăților fundamentale”, a transmis șeful statului printr-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Totodată, președintele Klaus Iohannis a apreciat că ”educarea tinerei generații în spiritul respectului față de principiile democratice și demnitatea umană, prin includerea în programele educaționale a istoriei regimurilor totalitare, reprezintă o nevoie stringentă a societății de astăzi.”

”Onorarea victimelor regimurilor totalitare, apărarea democrației și a statului de drept, respectarea drepturilor omului, promovarea valorilor și principiilor europene, asumarea corectă a trecutului traumatic, precum și o acțiune susținută în direcția combaterii extremismului, revizionismului, iliberalismului și tuturor manifestărilor care au scopul de a fragiliza democrația și de a ataca pacea socială reprezintă obiectivele prioritare ale României”, a mai spus șeful statului.

Parlamentul European a adoptat joi a rezoluție prin care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939, subliniind astfel ”importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei”.

Prin rezoluția adoptată joi de Legislativul european cu 535 de voturi pentru, 66 împotrivă și 52 de abțineri, eurodeputații fac apel, la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, la o ”cultură comună a memoriei”, ca formă de încurajare a rezilienței europenilor în fața amenințările moderne la adresa democrației.

Aceștia reamintesc că ”integrarea europeană a fost, de la început, un răspuns la suferința provocată de două războaie mondiale și a fost construită ca model de pace și reconciliere bazat pe valorile comune ale tuturor statelor membre. Prin urmare, Uniunea Europeană este în mod special responsabilă pentru protejarea democrației, respectarea drepturilor omului și statul de drept.”

De asemenea, statele membre ale UE sunt invitate să comemoreze 23 august drept Ziua europeană a amintirii pentru victimele regimurilor totalitare atât la nivelul UE, cât și la nivel guvernamental, precum și ”să sensibilizeze tânăra generație cu privire la aceste aspecte, incluzând istoria și analiza consecințelor regimurilor totalitare în programa școlară și în manualele școlare din toate școlile Uniunii; invită statele membre să sprijine documentarea trecutului zbuciumat al Europei, de exemplu prin traducerea proceselor de la Nürnberg în toate limbile UE”.

Amintim că în ziua în care Guvernul rus a decis să publice protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov odată cu împlinirea a 80 de ani de la semnarea acestuia la Moscovaminiștrii afacerilor externe din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România au semnat o declarație comună în care fac apel la guvernele tuturor țărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât și material pentru investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare.

”Acționând într-o manieră concertată, putem combate mai eficace campaniile de dezinformare și tentativele de manipulare a datelor istorice. Trebuie să construim un front comun împotriva totalitarismului. O poziție clară și fermă a comunității internaționale va continua calea către reconciliere. Avem convingerea că Europa de astăzi este un loc mai sigur pentru toate popoarele și că este pregătită să reziste cu fermitate împotriva oricărui tip de nedreptate. Considerăm că europenii nu vor tolera niciodată totalitarismul sau genocidul împotriva vreunui popor”, se arată în textul semnat de Urmas Reinsalu (Estonia), Edgars Rinkēvičs (Letonia), Linas Linkevičius (Lituania), Jacek Czaputowicz (Polonia) și Ramona Mănescu (România).

Potrivit declarație comune, data de 23 august marchează 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov între Uniunea Sovietică și Germania Nazistă care a declanșat Al Doilea Război Mondial și a condamnat jumătate din Europa la decenii de suferință.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Guy Verhofstadt o felicită pe Laura Codruța Kövesi: ”Este cea mai bună persoană pentru această slujbă și un semnal important pentru Guvernul român”

Published

on

@ European Parliament Media Center

Eurodeputatul belgian și fostul lider al grupului ALDE (actualmente Renew Europe) Guy Verhofstadt o felicită pe Laura Codruța Kövesi după ce aceasta a fost votată azi, 19 septembrie, în Consiliul Uniunii Europene pentru a prelua funcția de procuror-șef al Parchetului European: ”Felicitări pentru Laura Kövesi pentru numirea ei în funcția de procuror-șef european! Nu numai că este cea mai bună persoană pentru această slujbă, ci este și un semnal important pentru Guvernul român: nu ar fi trebuit să o concediați. Acest tip de decizii îndoielnice se întorc împotriva voastră”.

 

Reamintim că ambasadorii celor 22 de state membre ale Uniunii Europene participante la crearea Biroului Procurorului Public European au decis ca Laura Codruţa Kövesi să fie primul procuror-șef al EPPO.

Surse europene au declarat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro că 17 state membre au votat pentru Laura Codruţa Kövesi, iar cinci împotrivă.

Citiți și: Ambasadorii țărilor UE au decis: Laura Codruţa Kövesi a fost votată procuror-șef european, primul din istoria Uniunii Europene

Totodată, Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European, salută și el votul dat de Consiliul Uniunii Europene în favoarea candidaturii Laurei Codruța Kövesi pentru poziția de procuror șef al Parchetului European.

”Confirmarea Laurei Kövesi pentru poziția de procuror șef al Parchetului European este un mare succes pentru grupul PPE și pentru lupta anticorupție. După luni de atacuri inacceptabile ale guvernului socialist din România împotriva ei, Biroul Procurorului European trebuie să își înceapă activitatea cât mai repede cu putință”, a scris Weber, pe Twitter.

Citiți și: Manfred Weber salută votul pentru Laura Codruța Kövesi: ”Un mare succes pentru lupta anticorupție după atacuri inacceptabile ale guvernului socialist din România”

Guy Verhofstadt este cunoscut pentru poziționările sale cu privire la România. Acesta a criticat poziția Guvernului României de a împiedica numirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror-șef european și a avertizat forțele politice din România că îndreaptă țara noastră spre o posibilă activare a articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene.

Într-un editorial scris de eurodeputatul belgian în luna mai, acesta a mai menționat că Laura Codruța Kovesi este ”curajoasă și extrem de eficientă în lupta împotriva corupției în România, a arătat ce poate realiza o persoană, împuternicită prin lege. UE trebuie să o susțină pe ea și pe tot ceea ce aceasta reprezintă. Lupta împotriva corupției în România și în alte părți este o luptă pentru sufletul Europei”.

Citiți și: Guy Verhofstadt, editorial despre ”recuperarea sufletului Europei”: Cazul Laurei Codruța Kövesi este un exemplu perfect că Europa are nevoie de mecanisme mai puternice pentru a-și apăra valorile

Continue Reading

POLITICĂ

Premierul Viorica Dăncilă, după votul din Consiliul UE în favoarea Laurei Codruţa Kövesi: Este important să clarifice acuzațiile care planează asupra sa. Imaginea României ar avea de suferit

Published

on

Premierul Viorica Dăncilă a declarat că “imaginea României ar avea de suferit” dacă sunt adevărate acuzaţiile care i se aduc Laurei Codruţa Kövesi şi a precizat că votul dat de reprezentantul României la UE în cadrul reuniunii COREPER a fost unul “împotrivă”.

“A fost opinia altor state membre, repet, punctul meu de vedere, că legea trebuie respectată, în faţa legii toţi trebuie să fim egali şi că este important ca înainte de a ocupa un post să poţi să clarifici toate acuzaţiile care planează asupra persoanei tale. Mă întreb, dacă doamna Codruţa Kövesi ajunge procuror general şi dacă din aceste afirmaţii sunt unele adevărate, eu îmi doresc să nu fie adevărate, dar dacă sunt adevărate aceste acuzaţii, atunci cine va avea de suferit? Eu nu vreau să mă refer la persoană, dar cu siguranţă imaginea României ar avea de suferit”, a declarat Viorica Dăncilă, joi, la Radio Europa Liberă.

Întrebată cum a votat reprezentantul României la UE (ambasadorul Luminiţa Odobescu – n.r.) , premierul a subliniat: “Aşa cum am spus, împotrivă”.

Conform unor surse citate de Digi24, președintele Klaus Iohannis i-a cerut ambasadorului României la UE, Luminița Odobescu, să voteze pentru desemnarea Laurei Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef european.

Ambasadorul s-a conformat solicitării șefului statului, după ce Viorica Dăncilă anunțase miercuri seară că România, prin Luminița Odobescu, va vota împotrivă.

Ambasadorii celor 22 de state membre ale Uniunii Europene participante la crearea Biroului Procurorului Public European au decis ca Laura Codruţa Kövesi să fie primul procuror-șef al EPPO. 17 state membre au votat pentru Laura Codruţa Kövesi, iar cinci împotrivă.

Votul a fost salutat de președintele Klaus Iohannis, de președintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag-ul german, precum și de mai mulți europarlamentari, între care Guy Verhofstadt, Dacian Cioloș, Siegfried Mureșan sau Rareș Bogdan.

Citiți și Ambasadorii țărilor UE au decis: Laura Codruţa Kövesi a fost votată procuror-șef european, primul din istoria Uniunii Europene

După votul de joi, potrivit surselor citate de CaleaEuropeană.ro, negociatorii Parlamentului European și cei ai Consiliului UE urmează să aibă o nouă întâlnire pentru a lua act de stadiul tratativelor. Ulterior, Parlamentul European va supune la vot candidatura Laurei Codruţa Kövesi în sesiune plenară, iar Consiliul Uniunii Europene va vota, la nivel de miniștri, în formațiunea Justiție și Afaceri Interne.

Citiți, pe larg, despre Epopeea ”primului procuror-șef european”, aproape de final: Candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European a fost votată joi de statele membre UE

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending