Connect with us

ROMÂNIA

Frontierele României şi ale altor 19 state, supravegheate prin EUROSUR

Published

on

eu flagRomânia se află printre cele 19 ţări care participă la noul sistem european de supraveghere a frontierelor externe (EUROSUR), care a devenit, luni, operaţional. Cu toate că sistemul urmăreşte reducerea numărului de imigranţi ilegali care intră în UE, statele care utilizează EUROSUR vor fi obligate să respecte principiul care interzice trimiterea înapoi a unei persoane către o locaţie unde viaţa i-ar putea fi ameninţată.

Obiectivul EUROSUR constă în sprijinirea statelor membre în eforturile lor de a limita numărul de resortisanţi ai ţărilor terţe care intră ilegal pe teritoriul Uniunii Europene, prin „îmbunătăţirea conştientizării situaţiei la frontierele lor externe” şi prin „creşterea capacităţii de reacţie a serviciilor lor de informaţii şi de control la frontiere”, se arată într-un comunicat emis de Comisia Europeană.

În prima fază, la noul sistem participă 18 ţări din sudul şi estul Uniunii Europene, care au graniţe externe terestre şi maritime: Bulgaria, Croaţia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franţa, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia şi Spania, la care se adaugă şi Norvegia. Celelalte state cu graniţe externe, Belgia, Germania, Olanda şi Suedia, se vor alătura EUROSUR, de la 1 decembrie 2014.

Cele 19 ţări speră ca noul sistem să ducă la reducerea numărului de imigranţi ilegali care intră în UE fără a fi descoperiţi, a numărului de decese ale imigranţilor ilegali prin salvarea mai multor vieţi pe mare şi la sporirea securităţii interne în întreaga Uniune, contribuind la prevenirea criminalităţii transfrontaliere.

Structura de bază a sistemului este reprezentată de „centrele naţionale de coordonare”, prin intermediul cărora vor coopera şi îşi vor coordona activităţile toate autorităţile naţionale care au responsabilităţi în ceea ce priveşte supravegherea frontierelor, precum poliţia, poliţia de frontieră, paza de coastă sau marina militară.

EUROSUR va contribui la „gestionarea graniţelor terestre şi maritime externe ale UE prin întărirea schimbului de informaţii între statele membre şi cu agenţia FRONTEX, însemnând schimbul de date şi informaţii în timp real, culese de la diferite autorităţi şi prin intermediul a diferite instrumente de supraveghere, cum ar fi sateliţii sau sistemele de raportare de pe nave, prin intermediul unei reţele de comunicare protejate”, potrivit unui comunicat emis de Parlamentul European.

Foto: wikipedia

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: Oficial UE: Romania e parte a Schengen, din punct de vedere teoretic si juridic | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Klaus Iohannis s-a întâlnit la sediul PPE de la Bruxelles cu simpatizanții PNL din diaspora

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri, la sediul PPE de la Bruxelles, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii şi simpatizanţii PNL din diaspora, că se află într-un “război” cu Partidul Social Democrat, subliniind totodată că acesta nu este unul de natură doctrinară, ci a fost generat de “atacul” PSD asupra românilor.

“Suntem – şi o spun cu tristeţea de rigoare – într-un război. Suntem într-un război cu PSD. (…) Nu este un război doctrinar. Atenţie, faceţi, vă rog, diferenţa! Este un război între o forţă politică care a luat puterea prin alegeri şi a deturnat-o şi noi, ceilalţi, preşedintele şi Opoziţia, care luăm partea românilor. (…) Acum suntem într-o competiţie electorală, într-o luptă electorală şi sperăm ca bătăliile pe care le câştigăm să ducă la terminarea acestui război, fiindcă o naţiune nu poate să fie la nesfârşit în război cu sine. Aşa ceva dăunează grav societăţii”, a declarat preşedintele, citat de Agerpres.

 

Potrivit unui transmisiuni LIVE pe pagina de Facebook a eurodeputatul Rareș Bogdan, liderul delegației române din grupul PPE, la eveniment au mai luat parte și eurodeputații Siegfried Mureșan și Dan Motreanu.

Președintele Klaus Iohannis a participat joi și vineri la lucrările Consiliului European de toamnă, acolo unde a avut întrevederi bilaterale cu președinta aleasă a Comisiei Europene Ursula von der Leyen și cu președintele francez Emmanuel Macron.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele Israelului exprimă încă o dată, într-o scrisoare către Custodele Coroanei, ,,profunda recunoștință a poporului evreu față de eforturile curajoase ale Reginei-Mamă Elena de a salva evrei români de la ororile Holocaustului”

Published

on

© Screenshot @familiaregalaaromaniei

Președintele Israelului, Reuven Rivlin, îi transmite o scrisoare Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei române, pentru a-și exprima încă o dată ,,profunda recunoștință a poporului evreu față de eforturile curajoase ale Reginei-Mamă Elena a României de a salva evrei români de la ororile Holocaustului nazist”, în ciuda ,,amenințărilor la adresa vieții sale”, cu ocazia repatrierii rămășițelor pământești ale Majestății Sale, pentru odihnă veșnică, alături de fiul său, Regele Mihai I, înmormântat la Curtea de Argeș.

Scrisoarea integrală a președintelui Reuven Rivlin către Custodele Coroanei poate fi citită integral, mai jos: 

© Screenshot @familiaregalaaromaniei

,,Majestății Sale Margareta,
Custodele Coroanei române,
Majestatea Voastră,
Cu ocazia repatrierii Reginei-Mamă Elena a României, pentru a se odihni alături de fiul ei, Regele Mihai I, vă scriu pentru a exprima încă o dată profunda recunoștință a poporului evreu față de eforturile sale curajoase de a salva evrei români de la ororile Holocaustului nazist, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În pofida amenințărilor la adresa vieții sale, Regina Elena a reușit să îl convingă pe viceprim-ministru să permită trimiterea de ajutoare medicale, haine și mâncare evreilor transportați în ghetourile și lagărele de concentrare din Transnistria, în același timp încercând să oprească deportările către lagărele de exterminare naziste. Pentru eforturile sale umanitare neînfricate, ea a fost distinsă de către Yad Vashem cu titlul de ”Drept Între Popoare”.
Națiunile noastre împărtășesc o istorie îndelungată și, de-a lungul secolelor, cetățenii evrei ai României au cunoscut perioade de bunăstare, precum și vremuri mult mai puțin fericite. Aceste acte nobile, precum cele ale Reginei Elena, sunt o rază de lumină în anii întunecați ai Holocaustului.
Suntem încântați de bunele relații și de cooperarea dintre Statul Israel și România și sperăm că acestea vor continua să se dezvolte. Doresc, de asemenea, să-mi manifest deosebita apreciere pentru implicarea autorităților române în programe de păstrare vie a memoriei Holocaustului, deoarece credem cu tărie că numai prin educație, cercetare și reflecție ne putem asigura că astfel de evenimente teribile nu se vor mai petrece vreodată.

Cu distinsă considerație,
Reuven (Ruvi) Rivlin

La 71 de ani de la plecarea în exil și la 37 de ani de la trecerea Reginei Elena la cele veșnice, Majestatea Sa Margareta a decis aducerea rămășițelor pământești ale bunicii sale la Curtea de Argeș, în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală. 

Rămăşiţele vor fi reînhumate la Curtea de Argeş, într-o ceremonie care va avea loc pe 19 octombrie.

Alteţa Sa Regală Principesa Elena a Greciei şi a Danemarcei, născută la 3 mai 1896, la Palatul Tatoi, lângă Atena, a fost fiica Regelui Constantin I al elenilor şi a Reginei Sofia (născută Principesă Imperială a Prusiei). A fost sora Regilor George al II-lea, Alexandru şi Pavlos ai Greciei. S-a căsătorit la Atena, la 10 martie 1921, cu Principele Moştenitor Carol, de care a divorțat la 21 iunie 1928. În 1940 a devenit regina-mamă a României.

În anii ’40, mama regelui Mihai a salvat sute de mii de oameni de furia naziştilor, s-a opus abuzurilor primilor ani ai ocupaţiei sovietice şi a încercat din răsputeri, alături de fiul ei, să păstreze ţara în lumea liberă.

Regina Elena a închis ochii la Lausanne, în ziua de 29 noiembrie 1982, timp în care țara noastră se afla sub dictatura comunistă. Ea a fost înmormântată la cimitirul Boix-de-Vaud din Lausanne. Spre deosebire de Regele Mihai I, Regina Elena nu a și-a mai revăzut niciodată țara.

Continue Reading

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, mesaj cu ocazia repatrierii Reginei-Mamă Elena a României: Un act de dreptate istorică. După 71 de ani, Regina se întoarce în pământurile Patriei pe care a iubit-o și apărat-o în vremuri de restriște

Published

on

Demersul Casei Regale de a repatria osemintele Reginei-Mamă Elena a României (1896-1982) este un act de dreptate istorică, un gest de recuperare identitară și de patriotism civic, apreciază președintele Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis vineri.

Rămăşiţele pământeşti ale Reginei-Mamă Elena sunt repatriate vineri, 18 octombrie, sicriul fiind depus și la Palatul Elisabeta din București, înainte ca aceastea să fie reînhumate sâmbătă la Curtea de Argeş, alături de fiul ei, Regele Mihai I, în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală.

”Președintele Klaus Iohannis consideră că organizarea acestui eveniment național arată că poporul român își respectă istoria și pe cei care au contribuit la devenirea României de astăzi. Regina-Mamă Elena reprezintă un puternic simbol de demnitate, onoare și curaj și un reper deosebit de conduită morală în întunecatul secol XX. După 71 de ani, ea se întoarce acasă, în pământurile Patriei pe care a iubit-o și apărat-o în vremuri de restriște, unde se va odihni la loc de cinste, în panteonul Regilor și Reginelor României”, se arată în mesajul șefului statului.

Iohannis consideră că aducerea acasă, lângă fiul ei, Regele Mihai I, este nu doar un act de dreptate istorică și demnitate, ci un demers necesar pentru recuperarea și întregirea valorilor României contemporane. 

”În perioade tulburi și crude pe care le-a traversat țara noastră, Regina-Mamă a dat dovadă de tărie de caracter și claritate morală. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Regina-Mamă s-a implicat cu hotărâre pentru salvarea evreilor și romilor persecutați, suferinzi și chinuiți. Pentru rolul său direct și abnegația cu care i-a ocrotit pe cei asupriți, Regina-Mamă Elena a primit postum titlul de „Drept între popoare”. Perioadele exilului pe care le-a traversat nu au reușit să o îndepărteze sufletește de România, rămânând alături de fiul ei, Regele Mihai I, și de poporul român”, mai spune președintele.

Klaus Iohannis amintește că, alături de Mihai I, Regina-Mamă Elena s-a opus atât abuzurilor regimului de inspirație fascistă, cât și celui de inspirație sovietică  și a susținut ferm principiile democrației autentice. 

”Martoră a unor vremuri frământate, Regina a rămas fidelă valorilor europene înrădăcinate puternic astăzi în societatea românească, condusă de credința că eforturile de a se opune acțiunilor extremiste și iraționale nu vor fi în zadar. Societatea românească trebuie să aibă grijă ca moștenirea Reginei-Mamă Elena, simbol al României europene, să nu se piardă, să fie cinstită și onorată cum se cuvine, prezervată și transmisă generațiilor viitoare, mai ales de acum înainte, când Regina a revenit acasă”, a conchis președintele.

Regina Elena a închis ochii la Lausanne, în ziua de 29 noiembrie 1982, timp în care țara noastră se afla sub dictatura comunistă. Ea a fost înmormântată la cimitirul Boix-de-Vaud din Lausanne. Spre deosebire de Regele Mihai I, Regina Elena nu a și-a mai revăzut niciodată țara.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending