La 17 mai 2019, Consiliul a prelungit măsurile restrictive ale UE împotriva regimului sirian până la 1 iunie 2020. În conformitate cu strategia UE privind Siria, UE a hotărât să își mențină măsurile restrictive împotriva regimului sirian și a susținătorilor acestuia, întrucât represiunea împotriva populației civile continuă, se arată în comunicatul oficial.

În același timp, Consiliul a eliminat de pe listă cinci persoane decedate, precum și o entitate care nu mai există și o entitate în cazul căreia nu se mai justifică aplicarea măsurilor restrictive. Lista include în prezent 270 de persoane și 70 de entități vizate de o interdicție de călătorie și de o măsură de înghețare a activelor ca urmare a faptului că se fac responsabile de represiunea violentă împotriva populației civile din Siria, au beneficiat de pe urma regimului sau l-au sprijinit și/sau s-au asociat cu astfel de persoane sau entități.

Dintr-o perspectivă mai amplă, sancțiunile aflate în prezent în vigoare împotriva Siriei includ un embargo asupra petrolului, restricții impuse asupra anumitor investiții, înghețarea activelor deținute de banca centrală siriană în UE, restricții la export asupra echipamentelor și tehnologiei care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne, precum și asupra echipamentelor și tehnologiei destinate urmăririi și interceptării comunicațiilor prin internet sau telefon.

UE își menține angajamentul de a găsi o soluție politică durabilă și credibilă pentru conflictul din Siria, astfel cum este stabilit în Rezoluția 2254 a Consiliului de Securitate al ONU și în Comunicatul de la Geneva din 2012.

Accentuarea importanței Parteneriatului Estic se încadrează foarte bine în discuția despre viitorul Europei, tema centrală a Summitului de la Sibiu, a transmis, luni, președintele Klaus Iohannis în cadrul participării sale, la Bruxelles, la reuniunea aniversară a zece ani de la lansarea Parteneriatului Estic.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul intervenției sale, șeful statului s-a referit la importanța Parteneriatului Estic, o inițiativă care, de la lansarea sa în 2009, s-a dovedit a fi benefică pentru ambele părți, contribuind la extinderea ariei de prosperitate și securitate în vecinătatea estică a Uniunii, în baza unui set comun de valori și a convergenței treptate a politicilor, și care a condus la apropierea statelor partenere de comunitatea europeană de valori, în funcție de obiectivele și ambițiile fiecărui stat partener.

În acest sens, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru necesitatea continuării angajamentului Uniunii Europene în vecinătatea sa estică şi pentru consolidarea acestui parteneriat de importanță strategică, cu scopul de a crea o Europă mai puternică pentru toți cetățenii.

Din perspectiva desfășurării recente a Summitului de la Sibiu, Iohannis a evidențiat faptul că accentuarea importanței Parteneriatului Estic se încadrează foarte bine în discuția despre viitorul Europei. În acest context, președintele a amintit că declarația adoptată la Summitul de la Sibiu reafirmă în mod clar responsabilitatea comună a statelor membre și a instituțiilor europene de a face Uniunea mai puternică și de a recunoaște perspectiva europeană a altor state din Europa.

Nu în ultimul rând, șeful statului a accentuat faptul că Uniunea va acționa în continuare în funcție de nivelul de ambiție al partenerilor estici, respectând alegerile individuale ale acestor state.

Președintele Klaus Iohannis a menționat că Uniunea așteaptă un angajament politic continuu din partea țărilor partenere în ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor luate în relație cu UE referitoare la respectarea setului comun de norme și valori, promovarea statului de drept, funcționarea sistemului judiciar şi dezvoltarea unor economii transparente.

Președintele Klaus Iohannis a participat luni, la Bruxelles, la o întâlnire cu reprezentanții statelor din cadrul Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova, Ucraina).

© Administrația Prezidențială

Întâlnirea a avut loc la invitația președintelui Consiliului European, Donald Tusk, cu ocazia aniversării a 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic.

La întâlnire au luat parte şi reprezentanții principalelor instituții europene, președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele Comisiei Europene,  Jean-Claude Juncker, și Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate al Uniunii Europene, Federica Mogherini. Președintele României a participat la eveniment în calitate de șef al statului care deține Președinția Consiliului Uniunii Europene.

De asemenea, la această întâlnire au mai participat Johannes Hahn, comisar european pentru politică de vecinătate și negocieri pentru extindere, Carl Bildt, fost prim-ministru și fost ministru de afaceri externe al Suediei, Radosław Sikorski, fost ministru de afaceri externe al Poloniei, și  Timo Soini, ministrul afacerilor externe din Finlanda.

Președintele Consiliului European Donald Tusk a anunțat joi, la finalul Summitului de la Sibiu, organizarea unei reuniuni a Consiliului European în format UE-28 la data de 28 mai, la două zile distanță după alegerile pentru Parlamentul European, pentru ca liderii să poarte primele discuții oficiale privind noile numiri în fruntea instituțiilor UE, confirmând astfel informații apărute în presa europeană încă de săptămâna trecută.

În procesul de ocupare ale viitoarelor poziții de top din instituțiile UE, Donald Tusk a precizat că paritatea de gen va fi „dificil de realizat”, dar va depune eforturi pentru un echilibru geografic, demografic, politic și nu în ultimul rând de gen, relatează Politico.

Președintele Consiliului European a declarat la Sibiu că adevăratul echilibru ar însemna un număr egal de bărbați și femei, dar totuși este îngrijorat că acest lucru nu este posibil.

În prezent, există o singură femeie într-un post de top în UE – Federica Mogherini, înaltul reprezentant pentru afaceri externe. Președinții Comisiei, Consiliului, Parlamentului și Băncii Centrale Europene sunt toți bărbați.

Presat de întrebarea privind problema egalității de gen, Tusk a menționat după conferința de presă de la finalul summitului că “aceasta este intenția mea, dar dupa cum știți avem doar cinci posturi și mult mai multe condiții și criterii, și în acest sens, mă tem că este dificil să atingem echilibrul de gen, dacă echilibrul înseamnă nu unul la patru, ci patru din cinci, de exemplu.”

El a adăugat: “Voi face tot posibilul să existe o egalitate de gen mai echilibrată decât cea de astăzi.”

Citiți și: Finalul Summitului de la Sibiu redeschide tensiunile negocierilor în UE: Donald Tusk a anunțat convocarea unui summit pe 28 mai și a cerut liderilor europeni numirea noii conduceri a instituțiilor UE în luna iunie