Președintele Klaus Iohannis a declarat marți că nu este de acord cu propunerea Greciei privind impunerea la nivel european a unor certificate în baza cărora cei vaccinați împotriva COVID-19 să poată călătorii.

Grecia a propus marți un certificat de vaccinare împotriva COVID-19 valabil la nivelul întregii Uniuni Europene, pentru a ușura călătoriile devastate de pandemie. Conform propunerii înaintate de premierul grec, certificatul ar putea fi utilizat la îmbarcarea în orice mijloc de transport, informează Digi24.

“Nu consider că este o idee bună. Trebuie să existe un certificat de vaccinare, dar trebuie folosit pentru motive medicale nu pentru călători. Sunt date importante pentru medicul de familie sau pentru oricine dacă persoana ajunge la urgență. Însă, să folosim aceste certficate ca să împărțim populația Europei în două nu mi se pare un lucru bun”, a declarat Klaus Iohannis, în prima sa conferință de presă din acest an, susținută la Palatul Cotroceni.

Într-o scrisoare adresată preşedintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a propus extinderea schemei la întreg teritoriul UE. 

“Pentru ţări precum Grecia, care sunt dependente de turism, este imperativ ca această chestiune să fie rezolvată înainte de sezonul de vară”, a susținut premierul grec.

Șefii de stat și de guvern din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene se vor întâlni, în format videoconferință, în data de 21 ianuarie pentru a dezbate situația campaniei de vaccinare care a debutat în țările UE la 27 decembrie după autorizarea vaccinului produs de companiile Pfizer BioNTEch.

Până în prezent, Uniunea Europeană a acordat o autorizație de introducere pe piață pentru două vaccinuri împotriva COVID-19, Pfizer-BioNTech, autorizat la 21 decembrie 2020 și Moderna, autorizat la 6 ianuarie 2021.

Până acum, Comisia Europeană a stabilit acorduri cu șase producători de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru aproximativ două milioane de doze, după cum urmează: CureVac (405 milioane), AstraZeneca (400 de milioane), Johnson&Johnson (400 de milioane), Sanofi-GSK (300 de milioane), Pfizer-BioNTech (300 de milioane) şi Moderna (160 de milioane). De asemenea, executivul european se află în discuții avansate și cu companiile Novavax și Valneva.

Șefii de stat și de guvern se vor întâlni, în videoconferință, în data de 21 ianuarie pentru a dezbate situația campaniei de vaccinare care se derulează în statele membre încă de la 27 decembrie, după ce a fost aprobat primul vaccin anti-covid de către Agenția Europeană a Medicamentului.

„Joi, 21 ianuarie, la ora 18:00, președintele Consiliului European va prezida o videoconferință cu liderii statelor membre cu privire la coordonarea pandemiei”, a scris purtătotul de cuvânt al Consiliului European pe contul de Twitter.

On Thursday January 21 at 6pm @eucopresident will chair a videoconference with #EU27 on #COVID19 coordination.

— Barend Leyts (@BarendLeyts) January 8, 2021

Campania de vaccinare a debutat pe 27 decembrie în toată Uniunea Europeană, cu toate acestea, până ieri, 7 ianuarie, au fost vacinați puțin peste un milion de cetățeni europeni în rândul statelot membre. Mai multe țări ale blocului comunitar au întâmpinat întârzieri sau au avut companie ”lentă” de vaccinare. Guvernul olandez a mărturisit că a fost luat prin surprindere de aprobarea rapidă a primului vaccin produs de Pfizer-BioNTech.  

Citiți și: COVID-19: Premierul Mark Rutte explică de ce Olanda este ultimul stat din UE care a început campania de vaccinare: Am fost luați pe nepregătite de aprobarea vaccinului

Vaccinul anti-COVID-19 produs de BioNTech-Pfizer a primit undă verde în luna decembrie din partea Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), autoritatea care are rolul de reglementare a medicamentelor din Europa, la timp pentru a demara la 27 decembrie campania de vaccinare în același timp în întreaga Uniune Europeană.

Campania de vaccinare anti-Covid a început oficial în toate țările UE, duminică 27 decembrie, primii vaccinați fiind vârstnicii și cadrele medicale. Vaccinarea se face utilizând serul dezvoltat de Pfizer-BioNTech, a cărui eficiență dovedită împotriva SARS-CoV-2 este de 90% și care a fost aprobat la începutul săptămânii de Agenția Europeană a Medicamentului. 

Conform Strategiei UE privind vaccinurile împotriva COVID-19, Uniunea Europeană și-a asumat un rol important în ceea ce privește garantarea accesului universal la testele, tratamentele și vaccinurile împotriva COVID-19. Obiectivele asumate de Uniunea Europeană sunt legate de asigurarea calității, siguranței și eficacității vaccinurilor și asigurarea accesului echitabil și în timp util la vaccinuri pentru cetățenii UE.

Astfel, Comisia Europeană a urmărit dezvoltarea unui portofoliu divers de vaccinuri candidate pe platforme diferite, astfel încât să crească șansele de a avea mai multe vaccinuri disponibile, după autorizarea de punere pe piață acordată de către Agenția Europeană a Medicamentului (EMA). Astfel, Comisia Europeană a stabilit acorduri cu șase producători de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru apromixativ două miliarde de doze, după cum urmează: CureVac (405 milioane), AstraZeneca (400 de milioane), Johnson&Johnson (400 de milioane), Sanofi-GSK (300 de milioane), Pfizer-BioNTech (300 de milioane) şi Moderna (160 de milioane).

Președinții Parlamentului European, Consiliului European și Comisiei Europene și Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe au reacționat miercuri seară la protestele violente din capitala SUA, unde manifestanții pro-Trump au luat cu asalt Capitoliul, unde Congresul american era reunit pentru a valida victoria lui Joe Biden la alegerile prezidențiale din noiembrie anul trecut.

Mai întâi, preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, a declarat că este extrem de îngrijorat de evenimentele care au loc la Washington.

“Scene profund tulburătoare de la Capitoliul SUA în această noapte. Voturile democratice trebuie respectate. Suntem siguri că SUA se vor asigura că regulile democraţiei sunt protejate“, a scris Sassoli pe Twitter.

Deeply concerning scenes from the US Capitol tonight. Democratic votes must be respected. We are certain the US will ensure that the rules of democracy are protected.

— David Sassoli (@EP_President) January 6, 2021

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a descris Congresul SUA drept “templu al democrației” și s-a declarat șocat de scenele de la Washington.

“Avem încredere că SUA vor asigura un transfer pașnic de putere către Joe Biden”, a mai spus el.

The US Congress is a temple of democracy.

To witness tonight’s scenes in #WashingtonDC is a shock.

We trust the US to ensure a peaceful transfer of power to @JoeBiden

— Charles Michel (@eucopresident) January 6, 2021

Dinspre partea sa, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj încrezător.

“Sunt încrezătoare în forța instituțiilor și democrației americane. Transferul pașnic al puterii este esențial. Joe Biden a câștigat alegerile. Aștept să lucrez cu el din postura de viitor președinte al SUA“, a scris ea, pe Twitter.

I believe in the strength of US institutions and democracy. Peaceful transition of power is at the core. @JoeBiden won the election.

I look forward to working with him as the next President of the USA. https://t.co/2G1sUeRH4U

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) January 6, 2021

Și șeful diplomaţiei europene Josep Borell a denunţat “asaltul neobişnuit împotriva democraţiei americane” şi a făcut apel la respectarea rezultatului alegerilor prezidenţiale din SUA, câştigate de Joe Biden.

“În ochii lumii, democraţia americană pare în stare de asediu în această seară. Este un asalt neobişnuit împotriva democraţiei SUA, instituţiilor sale şi statului de drept. Aceasta nu este America“, a scris el, pe Twitter.

“Rezultatele alegerilor de la 3 noiembrie trebuie pe deplin respectate”, a adăugat el.

In the eyes of the world, American democracy tonight appears under siege.

This is an unseen assault on US democracy, its institutions and the rule of law.

This is not America. The election results of 3 November must be fully respected.

— Josep Borrell Fontelles (@JosepBorrellF) January 6, 2021

Reacțiile liderilor instituțiilor UE s-au alăturat celei a secretarului general al NATO, care s-a declarat șocat și a cerut respectarea rezultatelor alegerilor, ele fiind urmate de reacții din partea premierului britanic, a cancelarului Austriei, a premierului Spaniei, a ministrului german de externe și a șefului diplomației franceze.

Congresul SUA s-a întrunit miercuri pentru validarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale. Mii de susţinători ai preşedintelui în exerciţiu al SUA, Donald Trump, s-au adunat în faţa Capitolului din Washington şi au dărâmat mai multe bariere de securitate, ceea a dus la ciocniri cu poliţia şi la scene haotice în faţa intrării în Congresul SUA, unde congresmenii s-au reunit pentru a valida oficial victoria electorală a democratului Joe Biden.

Mai mult, susţinătorii preşedintelui în exerciţiu Donald Trump au pătruns miercuri în plenul Camerei Reprezentanţilor, care fusese deja evacuată, şi s-au implicat într-o confruntare armată cu agenţii de securitate de la Capitoliu, într-o demonstrație violentă fără precedent în ultimele două secole pentru clădirea Congresului american.

Patru persoane au decedat şi 52 au fost arestate în timpul protestelor violente desfăşurate la Capitoliu, iar la Washington a fost declarată stare de urgență.

Ulterior, Congresul Statelor Unite şi-a reluat sesiunea consacrată certificării victoriei lui Joe Biden la prezidenţiale.

În urma unui apel lansat de președintele ales Biden, care i-a cerut lui Trump să adreseze un mesaj în care să ceară încetarea “asaltului” asupra clădirii Capitoliului, liderul în funcție a făcut apel la protestatarii de la Washington, într-un mesaj video postat pe Twitter, să meargă acasă, spunând că “trebuie să avem pace”.

Cu toate acestea, liderul de la Casa Albă continuă să acuze că alegerile au fost fraudate și a cerut vicepreședintelui său și republicanilor din Congres să blocheze certificarea victoriei lui Biden.

Înainte, vicepreşedintele american Mike Pence a afirmat că nu se va opune certificării victoriei lui Joe Biden în alegerile prezidenţiale, invocând ”constrângerile” prevăzute în Constituţie, acesta fiind criticat apoi de Donald Trump.

Procesul de certificare a alegerii lui Joe Biden în funcția de președinte al SUA de către Congresul american reprezintă ultima etapă înaintea ceremoniei de inaugurare din 20 ianuarie, după ce fostul vicepreședinte a câștigat alegerile prezidențiale din 3 noiembrie 2020 cu peste 81 de milioane de voturi, iar la 14 decembrie a obținut și majoritatea voturilor, 306 la 232, în Colegiul Electoral, în urma competiției cu Donald Trump.