Connect with us

NEWS

Germania începe dezbaterea în justiție privind sinuciderea asistată de medici în cazul bolnavilor în stadiu terminal

Published

on

@truthseeker08/Pixabay License

Curtea Constituțională Federală din Germania a început marți, 16 aprilie, să audieze un caz înaintat de pacienți bolnavi în stadiu terminal și de medici împotriva unei legi care interzice serviciile de sinucidere asistată profesional, redeschizând astfel o dezbatere amară și controversată, anunță Deutsche Welle

Parlamentarii germani au aprobat așa-numitul articol 217 în noiembrie 2015, care penalizează pe oricine transformă sinuciderea asistată într-un serviciu profesional – cu sau fără plată. Însă, o decizie a instanței administrative de la Leipzig, doi ani mai târziu, în 2017, a ridicat întrebări cu privire la lege, deoarece judecătorii au constatat că, în cazuri extreme, autoritățile nu au putut refuza medicamente letale pacienților cu boli terminale.

Astfel de semnale contradictorii au alimentat reluarea dezbaterilor cu privire la o chestiune cu o rezonanță uriașă într-o țară cu o populație curs de îmbătrânire rapidă și în care Biserica încă exercită o puternică influență. În plus, este un subiect deosebit de sensibil, deoarece naziștii au folosit ceea ce ei numeau ,,eutanasia” pentru a extermina circa 200.000 de persoane cu dizabilități, relatează publicația germană.

De marți, Curtea Constituțională Federală va începe să dezbată ultima provocare adusă de șase reclamanți – printre care pacienți bolnavi în stadiu terminal, medici și asociații care oferă sprijin persoanelor care doresc sinuciderea asistată.

În practică, legea din 2015 prevede că un soț care își ajută soția bolnavă în stadiu terminal să moară nu va fi urmărit penal. În schimb, o asociație sau o altă companie  care se oferă în mod repetat să asiste oamenii să moară se va confrunta cu urmărirea penală.

Situația nu este, însă, la fel de limpede în cazul medicilor care prescriu cocktailuri mortale pentru pacienți. Practicanții din domeniul sănătății cer certitudine juridică în cazurile  în care sunt obligați să prescrie medicamente paliative.

În orice caz, în fața instanței constituționale, pacienții susțin că dreptul lor general personal se extinde la dreptul de a avea o moarte determinată de sine.

Sinuciderea indirect asistată a fost legalizată în Germania încă din 1996. Aceasta se referă la faptul că pacientul este conștient că administrarea de doze mari de analgezice sub supravegherea medicului în timpul îngrijirii paliative poate duce la deces. Un medic care, cu bună știință, pune la dispoziție medicamentele necesare unui pacient pentru a-și lua propria viață, se poate confrunta cu consecințe juridice sau profesionale, însă, informează publicația Inquirer.

Sinuciderea asistată pasiv este, de asemenea, legală în Germania. În 2009, parlamentarii au decis ca pacienților în deplinătatea facultăților mintale să li se permită să ia propriile decizii cu privire la tipurile de tratament medical pe care le primesc – chiar dacă refuzul unui tratament recomandat are drept rezultat moartea. Acest termen se referă, de obicei, la refuzul pacientului de a lua măsuri de susținere a vieții, mai precizează sursa citată mai sus.

Cu toate acestea, a ajuta în mod activ și cu bună știință o persoană să se sinucidă este explicit în afara legii în Germania, potrivit Deutsche Welle. 

În acest sens, marți și miercuri, instanța supremă din Germania va asculta argumente care susțin că interdicția guvernului privind sinuciderea asistată activ din  2015 încalcă libertățile personale ale pacienților și pedepsește pe nedrept medicii care participă la acest act.   

O decizie asupra cauzei judecate ar putea fi luată cel mai devreme peste câteva săptămâni sau chiar la luni distanță după ce judecătorii au ascultat pledoariile tuturor părților implicate.

La nivelul Uniunii Europene, sinuciderea asistată este permisă de lege doar în trei state membre: Belgia, Olanda și Luxemburg. Anumite forme de sinucidere asistată sunt posibile, însă, și în alte state ale UE. Dincolo de spațiul comun, practica este legalizată în Elveția și în cateva state americane, precum Oregon, Vermont sau Washington. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Președintele Poloniei, Andrzej Duda: Trebuie să făurim viitorul acestei lumi pe baza unei profunde înţelegeri a ceea ce s-a întâmplat acum peste 75 de ani în centrul Europei

Published

on

Trebuie să făurim viitorul acestei lumi pe baza unei profunde înțelegeri a ceea ce s-a întâmplat acum peste 75 de ani în centrul Europei și a ceea ce continuă să ne povestrească martorii acelor fapte, a declarat președintele Andrzej Duda, în marginea ceremoniilor ce marchează 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de exterminare, Auschwitz-Birkenau, informează DPA, citat de Agerpres.

”Adevărul despre Holocaust nu trebuie să moară… Nu vom înceta eforturile de a face ca oamenii să-şi aducă aminte de această crimă, aşa încât să nu se mai întâmple niciodată astfel de lucruri”, a mai spus Duda într-o declarație pregătită pentru evenimentul comemorativ.

Președintele Poloniei, însoțit de supraviețuitori ai Holocaustului, a depus jerbe în fața ”Zidului Morții”, unde gărzile SS au împușcat mii de oameni.

Duda s-a întâlnit ulterior cu omologul său israelian Reuven Rivlin şi i-a mulţumit pentru prezenţa sa la evenimentul din Polonia, care, a afirmat el, ”constituie un semn vizibil de amintire şi protest împotriva tratamentelor inumane şi a urii”.

La evenimentul comemorativ au participat peste 200 de supraviețuitori ai Holocaustului, alături de delegații din peste 50 de țări, dar și reprezentanți ai Uniunii Europene, Consiliului Europei, ONU, OSCE.

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

Continue Reading

NATO

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: La 75 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz, antisemitismul rămâne. Trebuie să rămânem vigilenți și să fim pregătiți pentru a acționa

Published

on

© Oana Lungescu/ Twitter

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord a fost creată pentru a apăra valorile universale înscrise în Carta Națiunilor Unite și pentru a proteja popoarele din Europa și America de Nord de tirania care a dus a Holocaust, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană în cadrul evenimentelor de comemorare a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de concentrare Auschwitz-Birkenau, organizate la sediul NATO de la Bruxelles, potrivit unui comunicat al NATO. 

”Holocaustul a reprezentat un atac asupra întregii umanități. A fost despre exterminarea celui diferit, iar ceea ce ce ne face diferiți, unici, este ceea ce ne face umani”, a declarat Geoană cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Acesta a amintit că, după cel de-Al Doilea Război Mondial  ”națiunile libere au căutat o nouă cale, o cale bazată pe respectarea valorilor universale înscrise în Carta Națiunilor Unite, precum dreptul la viață, la libertatea religioasă, la libertate, în sine. NATO a fost creată pentru a apăra acele valori și pentru a proteja popoarele din Europa și America de Nord de tirania care a dus la Holocaust. Trebuie mereu să ne amintim. Trebuie să rămânem mereu vigilenți și trebuie să fim pregătiți pentru a acționa. La 75 de ani de la Holocaust, antisemitismul rămâne. Nu putem accepta acest lucru”, a transmis Mircea Geoană.

Pe 27 ianuarie 1945, cel mai mare lagăr de exterminare nazist de la Auschwitz-Birkenau a fost eliberat de armata sovietică. Soldații ruși au descoperit 7500 de prizonieri în viață și 600 de cadavre. În total, prin lagărul nazist au trecut peste un milioan de prizonieri.

Regimul nazist a ucis în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial mai bine de 6 milioane de evrei, romi, persoane ce făceau parte din alte grupuri entice slave, persoane cu probleme locomotorii sau mintale sau cu orientări sexuale diferite.

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

La nivel național, în anul 2018 a fost adoptată o lege specială pentru combaterea antisemitismului, consolidându-se, astfel, cadrul legislativ în materie, iar în 2019 a fost adoptată legea prin care se înființează Muzeul Național de Istorie a Evreilor și Holocaustului din România.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

MAE, mesaj cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului: Episodul dramatic al Holocaustului rămâne o lecție a istoriei naționale și universale care nu ar trebui uitată niciodată

Published

on

Episodul dramatic al Holocaustului rămâne o lecție a istoriei naționale și universale care nu ar trebui uitată niciodată, în contextul internațional actual, marcat de creșterea intoleranței, xenofobiei și antisemitismului, a transmis Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat, cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Cu prilejul datei comemorative de 27 ianuarie, Ministerul Afacerilor Externe aduce un omagiu memoriei celor peste șase milioane de victime care și-au pierdut viața în Holocaust.

”La 75 de ani de la eliberarea prizonierilor din lagărul de la Auschwitz-Birkenau, România își exprimă solidaritatea cu supraviețuitorii atrocităților din timpul celui de-al doilea Război Mondial. Ministerul Afacerilor Externe subliniază că promovarea și protejarea diversității, a drepturilor omului și libertăților fundamentale reprezintă condiția esențială pentru construirea și dezvoltarea oricărei societăți democratice.”, mai este precizat în sursa amintită mai sus.

Ministerul Afacerilor Externe a reafirmat cu această ocazie ”angajamentul României pentru consolidarea instrumentelor juridice și instituționale care previn și sancționează antisemitismul și orice forme de rasism, xenofobie, discriminare rasială și intoleranță.”

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

În perioada martie 2016 – martie 2017, România a exercitat Președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), în acest mandat fiind adoptată definiția de lucru a antisemitismului, realizare remarcabilă a IHRA.

La nivel național, în anul 2018 a fost adoptată o lege specială pentru combaterea antisemitismului, consolidându-se, astfel, cadrul legislativ în materie, iar în 2019 a fost adoptată legea prin care se înființează Muzeul Național de Istorie a Evreilor și Holocaustului din România.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending