Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a aprobat ca persoanele care dezvăluie informații dobândite în context profesional asupra unor activități ilegale să fie mai bine protejate

Published

on

Corespondență din Strasbourg

Noile norme, adoptate cu 591 de voturi pentru, 29 împotrivă și 33 de abțineri, convenite deja de negociatorii Parlamentului cu miniștrii UE, conțin noi reglementări la nivel european pentru protecția avertizorilor de integritate ce semnalează încălcări ale dreptului european în diverse domenii, precum achizițiile publice, serviciile financiare, spălarea de bani, siguranța produselor sau a transportului, siguranța nucleară, sănătatea publică, protecția consumatorilor sau a datelor, se arată în comunicatul oficial.

 

Foto: Reprezentața Comisiei Europene din România

Canale de raportare mai sigure

Pentru a garanta siguranța potențialilor avertizori de integritate si confidențialitatea informațiilor dezvăluite, noile norme permit dezvăluirea informațiilor fie la nivel intern al organizației în cauză, fie direct autorităților naționale competente, precum și instituțiilor, organismelor sau agențiilor europene.

În cazurile în care nu a fost luată nicio măsură adecvată ca răspuns la semnalarea inițială sau dacă există un pericol iminent la adresa interesului public sau un risc de represalii, avertizorii vor fi în continuare protejați dacă vor decide să facă publice informațiile.

Măsuri de protecție împotriva represaliilor

Reglementările interzic în mod explicit represaliile și introduc măsuri de protecție pentru a împiedica suspendarea, retrogradarea și intimidarea sau confruntarea avertizorului cu alte forme de represalii. Cei care oferă sprijin avertizorului, cum ar fi facilitatorii, colegii sau rudele, sunt de asemenea protejați.

Statele membre trebuie să se asigure că avertizorii de integritate au acces gratuit la informații și consultanță complete și independente cu privire la procedurile și căile de atac disponibile, precum și asistență juridică în timpul procedurilor. În timpul procedurilor judiciare, avertizorii pot beneficia, de asemenea, de sprijin financiar și psihologic.


„Scandalurile recente, cum ar fi LuxLeaks, Panama Papers sau Football leaks, au adus în atenție problematicile cu care se confruntă astăzi avertizorii de integritate. În ajunul alegerilor europene, Parlamentul s-a reunit pentru a transmite un semnal puternic: a auzit preocupările cetățenilor săi și a impus reguli ferme care să garanteze siguranța acestora și a celor care aleg să vorbească deschis”.

Raportorul Virginie Roziere (S&D, Franța) 


Etapele următoare

Reglementările urmează a fi aprobate și de către miniștrii UE. Statele membre vor avea apoi doi ani la dispoziție pentru a se conforma cu regulile prevăzute de directivă.

Background

Scandalurile recente, de la LuxLeaks la Panama Papers și Cambridge Analytica, au demonstrat cât de important este rolul avertizorilor de integritate în detectarea și prevenția încălcării reglementărilor europene în detrimentul interesului public și a bunăstării sociale. Lipsa unei protecții eficiente a avertizorilor de integritate la nivelul UE poate, de asemenea, să aibă un impact negativ asupra funcționării politicilor UE într-un stat membru, dar și asupra altor țări sau a UE în ansamblu.

În prezent, doar 10 țări UE (Franța, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Malta, Olanda, Slovacia, Suedia și Regatul Unit) oferă o protecție juridică completă. În celelalte țări, protecția este doar parțială sau se aplică anumitor sectoare sau categorii de angajați.

Un studiu realizat în 2017 de către Comisia Europeană a estimat că pierderea potențialelor avantaje datorate lipsei de protecție a avertizorilor de integritate, numai în cadrul achizițiilor publice, se situează între 5,8 și 9,6 miliarde EUR pe an la nivel UE.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca planul de redresare a UE să se bazeze pe cercetare și industrie: Trebuie să ne creștem capacitatea de rezistență la crize

Published

on

©️ Cristian Bușoi/ Facebook

Președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, Cristian Bușoi, a afirmat vineri că va susține planul de relansare economică propus de Comisia Europeană și a precizat că acesta trebuie să aibă în centrul său inovarea, cercetarea, digitalizarea și industria

“Vedem cu toții ce a însemnat criza COVID- 19, care încă nu s-a sfârșit, dar și ce înseamnă poluarea și emisiile toxice de carbon. Tocmai de aceea, trebuie să ne creștem capacitatea de rezistență la astfel de crize. Trebuie să reducem cât mai mult poluarea, pentru a avea o planetă mai sănătoasă și mai curată, iar acest lucru poate fi realizat cu ușurință dacă acordăm atenția necesară procesului de digitalizare. Transformarea noastră industrială trebuie să fie fezabilă pentru toate sectoarele. Planul de redresare propus de Comisia Europeană nu trebuie să lase în urmă regiuni care astăzi se bazează pe energia produsă de cărbune sau pe industria grea”, a spus Bușoi, citat de Parlamentul European într-un comunicat.

 

Bușoi a salutat și propunerea de majorare a alocării bugetare pentru programul de cercetare Orizont Europa.

De asemenea, eurodeputatul român a subliniat că implementarea planului de redresare nu trebuie să pună presiune în plus pe industrie, IMM-uri și pe consumatori. Referindu-se la domeniul energiei, Cristian Bușoi a precizat că va urmări ca executivul european să respecte întru totul principiul “unul din, unul din afară” pentru a evita prea multe reglementări noi și a nu crea presiuni majore asupra industriei sau IMM-urilor.

“România rămâne liderul țărilor UE din centrul și estul Europei în privința promovării energiilor regenerabile, fapt reconfirmat recent de analiza publicată de cea mai mare firmă de consultanță din lume, Deloitte”, a mai adăugat el.

Șefa executivului european, Ursula von der Leyen, a propus, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euroComisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.

În planul de 750 de miliarde de euro, Comisia Europeană a cuprins o propunere de consolidare a Fondului pentru o tranziție justă cu până la 40 de miliarde de euro, pentru a sprijini statele membre în accelerarea tranziției către o neutralitate climatică.

De asemenea, planul prevede suplimentarea cu 94,4 miliarde de euro a programului Orizont Europa, care va fi consolidat pentru a finanța cercetarea vitală în domeniul sănătății, al rezilienței și al tranziției către o societate digitală și verde.

Continue Reading

S&D

PES salută planul de redresare al Comisiei Europene: Este o recunoaștere și o victorie pentru eforturile și implicarea familiei social-democrate pentru a construi un viitor verde, social, digital, cu respect pentru egalitatea de gen și durabil

Published

on

© pes.eu

Partidul Socialiștilor Europeni salută planul de redresare pentru viitoarea generație al Comisiei Europene, pe care îl consideră o recunoaștere și o victorie pentru eforturile și implicarea familiei social-democrate pentru a construi un viitor verde, social, digital, cu respect pentru egalitatea de gen și durabil, se arată într-un comunicat.

COVID19 a avut un impact puternic asupra vieții fiecărui european. Pe lângă sute de mii de vieți secerate de pandemie, economia europeană a fost grav afectată de restricțiile impuse în lupta împotriva virusului. Încă de la începutul crizei, PES a pledat pentru un plan de recuperare puternic, cu instrumente financiare puternice pentru a proteja cetățenii și a pune din nou UE pe picioare.

Astfel, președinția PES salută planul UE pentru următoarea generație, de 750 de miliarde de euro, prezentat de Comisie, din care 500 de miliarde de euro vor fi acordate în subvenții prin programe UE și 250 de miliarde de euro în împrumuturi. Acesta consolidează bugetul UE pe termen lung prin creșterea puterii totale de finanțare a UE la 1,85 trilioane de euro, printr-o finanțare mai durabilă a bugetului UE cu resurse noi proprii.

Planul Comisiei este o inițiativă importantă și la timp pentru a sprijini fără întârziere țările, regiunile, orașele și sectoarele care au fost cele mai afectate, inclusiv o dimensiune internațională puternică. Vrem să subliniem angajamentul și munca grea a comisarilor noștri PES pentru realizarea planului respectiv, precum și rezoluția importantă adoptată de Parlamentul European pentru care Grupul S&D a jucat un rol fundamental. Familia PES s-a mobilizat rapid, liderii noștri, prim-miniștri, miniștri, funcționari regionali, primari, comisari, parlamentari, partide membre și organizații membre afiliate, pentru a combate diferitele consecințe ale virusului. PES a coordonat reacția familiei noastre politice la această criză fără precedent care a lovit toate statele membre, în special prin strategia PES de a limita și de a ne recupera din criza COVID-19. Planul propus de Comisia Europeană este o recunoaștere și o victorie pentru eforturile și implicarea familiei noastre politice”, transmite președinția socialiștilor europeni. 

Totodată, explică că PES a solicitat o mobilizare ambițioasă pentru un fond de recuperare al UE, echipat pentru a face față crizei, pentru a-i sprijini pe cei mai afectați (femei, tineri, seniori, etc.) și pentru a construi un viitor verde, social, digital, cu respect pentru egalitatea de gen și durabil pentru economiile și societățile Europei. Mai mult, a solicitat ca Pilonul Social, Pactul Ecologic European, o revizuire socială a semestrului european și Strategia UE pentru Egalitate de Gen să rămână cadrul pentru acțiunea noastră colectivă și să formeze un viitor corect al societăților noastre europene. Nu în ultimul rând, a insistat asupra faptului că apărarea statului de drept, democrația și egalitatea nu sunt negociabile.


Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a prezentat, la 27 mai, în fața Legislativului European, un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual, de 1.100 de miliarde de euro, și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică sub forma unui fond de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei coronavirusului. Ursula von der Leyen a subliniat că aceste 1.850 miliarde de euro se adaugă planurilor de redresare financiară deja adoptate, referindu-se la pachetul celor trei plase de siguranță de 540 de miliarde de euro, ridicând valoarea totală a efortului financiar european la 2.400 de miliarde de euro.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonul resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumut.

Această finanțare suplimentară va fi canalizată prin programele UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu după 2058.

 

Continue Reading

PPE

Liderul eurodeputaților români din PPE, Rareș Bogdan: Cei 33 de miliarde de euro de la UE trebuie investiți de România în infrastructură, sănătate, agricultură și cercetare

Published

on

© Rares Bogdan/ Facebook

Liderul delegației eurodeputaților români din grupul PPE, Rareș Bogdan, susține că cele 33 de miliarde de euro pe care România îi va primi dacă va fi aprobat bugetul promis de Comisia Europeană vor trebui folosiţi, în special, pentru investiţii publice, precum infrastructură rutieră, energetică şi în domeniul sănătăţii, pentru irigaţii cu scopul de a creşte producţia din agricultură, precum şi pentru cercetare “căci izvorul nostru de inteligență este un avantaj pe care trebuie să-l valorificăm, să nu-l mai socotim o cenușăreasă”.   

De asemenea, prim-vicepreşedintele PNL a evidenţiat contribuţia adusă de preşedintele Klaus Iohannis pentru ca României să i se aloce o sumă substanţială ca sprijin, în contextul crizei generate de pandemia de coronavirus (COVID-19). Rareș Bogdan a subliniat că negocierile purtate de președintele Klaus Iohannis, de Guvern și de delegația română din grupul PPE nu au fost ușoare.

“Nu vă spun mai multe, căci nu este normal să dau din casă, deși mă mănâncă limba de fost jurnalist, însă vă mărturisesc că sunt mândru de maniera în care șeful statului a punctat. De altfel, dacă vă amintiți, domnul Iohannis a respins mereu ideea Europei „cu două viteze”, iar în decembrie a fost foarte ferm împotriva manierei de alocare a banilor pentru Coeziune și prin Politica Agricolă Comună” a completat Bogdan.

“Este o datorie și o șansă să întărim Europa. Chiar avem nevoie!”, a conchis Rareş Bogdan.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus miercuri, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro.

Din acest plan de 750 de miliarde de euro, potrivit estimărilor Comisiei Europene, România ar urma să primească între 31,2 și 33 de miliarde de euro, între care 19,62 miliarde reprezintă granturi și 11,58 împrumuturi. Reamintim că președintele Klaus Iohannis a avut la 18 mai o discuție telefonică cu Ursula von der Leyen, în care a solicitat creșterea alocărilor bugetare pentru politica de coeziune și politica agricolă comună.

În acest context, ministrul fondurilor europene a anunțat joi că va fi creat Planul Național de Recuperare Economică, precizând că suma de aproximativ 31 de miliarde de euro va ridica nivelul fondurilor europene disponibile pentru România la 85 de miliarde de euro, luând în calcul și alocările din Cadrul Financiar Multianual pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending