Connect with us

ROMÂNIA

Premierul Viorica Dăncilă: Aderarea României la moneda euro reprezintă un adevărat proiect de țară

Published

on

Aderarea României la moneda euro reprezintă un adevărat proiect de țară pentru succesul căruia este nevoie de sprijinul întregii societăți, a declarat marți premierul Viorica Dăncilă, informează Agerpres.

”Aş compara adoptarea de către România a monedei unice europene cu alte proiecte care au schimbat decisiv în bine societatea românească – aderarea la Alianţa Nord-Atlantică şi integrarea în Uniunea Europeană. De aceea am considerat că acest proces trebuie temeinic pregătit, cu implicarea întregii societăţi”, a spus Dăncilă, la evenimentul de prezentare a Raportului de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, desfăşurat la Academia Română.

Potrivit Planului naționat de adoptare a monedei euro, elaborat de Comisia Națională de specialitate, prezentat la 12 decembrie 2018, România va îndeplini criteriile pentru aderare la zona euro în 2024-2026, adoptarea monedei unice europene urmând să aibă loc în concordanță cu trei scenarii de atingere a nivelului de convergență necesară.

”În contextul discuțiilor pe marginea raportului de fundamentare, majoritatea covârșitoare a membrilor Comisiei au aprobat ca obiectiv realist pentru adoptarea monedei euro de către România orizontul de timp 2024-2026. Acest document analizează în detaliu modul în care funcționează zona euro, cum poate influența acest lucru intrarea României în zona euro și gradul de pregătire al economiei românești pentru implementarea acestui obiectiv”, infora executivul într-un comunicat.

în cadrul studiului Comisiei Naționale, trei scenarii care indică perioada de timp în care România ar putea ajunge la o masă critică de convergență reală și structurală de 70%, 75%, respectiv 80%, în funcţie de două rate de creştere medii anuale, una de 4% și o alta de 5%.

Rata de creștere de 4% are la bază media ratelor de creştere PIB real din perioada 2000-2017, în vreme ce rata de 5% este apreciată ca fiind una optimistă și pleacă de la ipoteza că România îşi va îmbunătăţi contribuţia factorilor de producţie la creşterea potenţială şi că va implementa reforme structurale favorabile creşterii economice.

Scenariul 1:

În cazul unei ţinte stabilite de 70% din media ZE19, România poate atinge acest nivel în 6 ani dacă înregistrează o rată de creştere medie de 4% pe an sau în 4 ani cu o rată de creștere de 5%.

Scenariul 2:

În scenariul în care România îşi propune să atingă 75% din media ZE19 (nivel cel mai indicat pentru economia României, după cum rezultă din Raport), aceasta se poate realiza într-un interval de 9 ani (dacă se păstrează rata medie de creştere istorică de 4% pe an) sau în 6 ani în contextul unei creşteri cu o rată medie de 5% pe an.

Scenariul 3:

Cel din urmă scenariu se referă la o masă critică de convergență reală și structurală de 80% din media ZE19, însă din comunicatul oficial al Guvernului nu rezultă orizontul de timp privind aderarea la zona euro în condițiile atingerii acestui nivel de convergență.

Tema aderării României la zona euro este un subiect intens disputat în sfera politică din țara noastră. În 2017, președintele Klaus Iohannis a solicitat, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, Guvernului și Băncii Naționale să prezinte un plan și un calendar pentru adoptarea monedei unice. Ulterior, pe 28 martie 2018, a fost înființată Comisia Națională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, condusă de Guvern, BNR și Academia Română și având ca sarcină elaborarea Planului Naţional de aderare la zona euro.

Pe de altă parte, raportul de Convergență prezentat în luna mai 2018 de către Comisia Europeană arăta că România îndeplineşte în prezent doar unul dintre cele patru criterii economice necesare adoptării monedei euro: criteriul referitor la finanţele publice. Țara noastră nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, cel al cursului de schimb şi a ratelor dobânzilor pe termen lung, iar legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu tratatul european.

În prezent, din zona euro fac parte 19 state membre ale Uniunii. Dintre cele care are nu au aderat la moneda comună, Bulgaria a depus în luna iulie cererea de aderare pentru a deveni cel de-al 20-lea stat UE care va folosi moneda euro.

Aderarea la zona euro este un proces deschis, care se bazează pe anumite norme. Raportul se bazează pe criteriile de convergență, denumite și „criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Printre aceste criterii de convergență se numără stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Se evaluează, de asemenea, compatibilitatea legislației naționale cu normele uniunii economice și monetare. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, întâlnire cu ambasadorii statelor membre la București: Reiterez sprijinul puternic al României pentru parcursul european al Republicii Moldova

Published

on

© Administrația Prezidențială

Klaus Iohannis a reiterat miercuri, 8 decembrie, sprijinul puternic al României pentru parcursul european al Republicii Moldova, în cadrul unei întrevederi cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditați la București, cu prilejul încheierii în scurt timp a Președinției slovene a Consiliului UE, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

În cadrul reuniunii, au fost abordate, în principal, temele care se vor afla pe agenda viitorului Consiliu European din 16 decembrie 2021, precum pandemia de COVID-19, prețurile la energie, situația tensionată de la granița Uniunii Europene. De asemenea, președintele Klaus Iohannis a prezentat prioritățile şi așteptările României de la Summitul Parteneriatului Estic, care va avea loc la Bruxelles, la data de 15 decembrie 2021.

În acest sens, șeful statului a evidențiat că este necesar să fie agreată o viziune strategică pe termen lung, care să fie axată pe solidaritate în fața provocărilor comune, pe proiecte concrete și pe sprijinirea eforturilor pentru realizarea reformelor în acele state partenere angajate deplin în integrarea europeană. Totodată, președintele a reiterat sprijinul puternic al României pentru parcursul european al Republicii Moldova.

Referitor la pandemia de COVID-19, Klaus Iohannis a exprimat aprecierea pentru eforturile Comisiei Europene, precum și pentru eforturile făcute de Președinția slovenă a Consiliului UE, în ceea ce privește coordonarea la nivel european. Totodată, președintele Klaus Iohannis s-a referit la cele mai recente evoluții marcate de apariția unei noi tulpini a virusului SARS-CoV-2, subliniind, în acest context, importanța menținerii unității statelor membre, a coordonării strânse şi a dialogului constant între țările UE, astfel încât să nu fie afectată libera circulație sau Piața Internă a Uniunii.

Președintele României a evidențiat necesitatea continuării campaniei de vaccinare, prin creșterea gradului de conștientizare cu privire la beneficiile vaccinării și prin combaterea dezinformării.

În ceea ce privește subiectul creșterii prețurilor la energie, șeful statului a arătat că acesta rămâne unul de actualitate și va fi din nou abordat la următoarea reuniune a Consiliului European. Situația este preocupantă, iar consecințele socio-economice sunt evidente și afectează semnificativ nu numai consumatorii vulnerabili, dar și competitivitatea la nivel național și la nivelul Uniunii. În acest sens, președintele României a reamintit că este nevoie de soluții pe termen scurt și mediu, capabile să prevină eventuale perturbări în aprovizionarea cu energie și care să diminueze efectul creșterii prețurilor la energie asupra consumatorilor.

De asemenea, președintele Klaus Iohannis a subliniat rolul energiei nucleare şi al gazului natural, ambele importante pentru țara noastră, ca opțiuni pentru o tranziție energetică accesibilă. În context, acesta evocat angajamentul şi implicarea țării noastre în efortul comun privind schimbările climatice, prin utilizarea instrumentelor şi resurselor financiare avute la dispoziție.

Abordând situația de la granița Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a condamnat instrumentalizarea de către regimul din Belarus a migrației, situație care afectează mai multe state membre UE. Totodată, președintele României a reiterat solidaritatea deplină a țării noastre cu statele membre afectate direct și a evidențiat importanța unui răspuns unitar la aceste amenințări.

Mai mult, a menționat că situația de securitate de la granița cu Ucraina rămâne preocupantă și că trebuie continuate eforturile pentru dezescaladarea situației, dar și pentru consolidarea apărării colective în cadrul NATO.

În cele din urmă, Klaus Iohannis a adresat felicitări Președinției slovene a Consiliului UE pentru eforturile întreprinse în avansarea agendei europene, într-o perioadă marcată de multe provocări la nivelul Uniunii, și a urat succes viitoarei Președinții franceze a Consiliului.

Continue Reading

ROMÂNIA

Spitalul Regional Iași: Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 8 decembrie, decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea Contractului de finanțare (Spitalul Regional de Urgență Iași – COVID-19), dintre România și Banca Europeană de Investiții (BEI), semnat la București și la Luxemburg, la 20 aprilie 2021, informează Administrația Prezidențială.

Finanţarea în valoare de 250 milioane de euro face parte dintre facilităţile întreprinse de BEI ca urmare a crizei provocate de pandemia COVID-19, pentru sprijinirea statelor membre în realizarea unor investiţii în infrastructura de sănătate.

La solicitarea Ministerulului Sănătății și Ministerului Finanțelor, Guvernul României a aprobat pe 19 august proiectul de lege pentru aprobarea Contractului de finanțare pentru Spitalul Regional de Urgență Iași – COVID-19. Împrumutul acordat pe o perioadă de 27 de ani reprezintă cel mai mare sprijin oferit până acum de BEI pentru sistemul de sănătate din România.

Ministrul Sănătății, Alexadru Rafila, a precizat miercuri, în cadrul ședinței de Guvern, că pentru Spitalul Regional de la Iaşi s-a semnat și contractul pentru proiectare, sperând ca şi pentru cele de la Cluj şi Craiova să se semneze contractele luna viitoare, relatează Adevărul

„Pentru Iaşi s-a semnat contractul pentru proiectare, urmează ca în cursul acestei luni, sau probabil luna viitoare, să se semneze şi pentru Cluj şi Craiova, voi da un raport detaliat”, a mai spus Rafila.

De asemenea, premierul Nicolae Ciucă a declarat că subiectul celor trei spitale regionale, de la Cluj-Napoca, Craiova și Iași, trebuie să reprezinte un punct prioritar pe agenda Ministerului Sănătăţii.

„Am avut o discuţie cu dl Rafila şi de asemenea, legat de acest subiect, cred că este important să aducem în dezbatere şi stadiul în care ne găsim cu proiectele celor trei spitale regionale”, a spus Ciucă în şedinţa Executivului, potrivit sursei citate mai sus. 

Șeful Guvernului a mai subliniat că ar dori ca subiectul celor trei spitale să reprezinte un punct prioritar pe agenda Ministerului Sănătăţii.

„Este de asemenea foarte important tot ceea ce înseamnă pregătirea întregului ansamblu de servicii medicale oferte populaţiei, este nevoie să identificăm de acum ceea ce avem nevoie pentru valul 5, să demarăm toate elementele de contract, asigurarea medicamentelor şi serviciilor medicale în ATI şi dacă există posibilitatea, şi trebuie să existe, să îmbunătăţim tot ceea ce reprezintă ansamblul de măsuri”, a mai afirmat Ciucă.  

Noul Spital Regional de Urgență Iași – COVID-19 va înlocui infrastructura învechită și fragmentată a Spitalului Clinic Județean de Urgență Iași cu o structură modernă, la standarde europene, din punct de vedere arhitectural și medical, al echipamentelor și tehnologiei IT. Spitalul va utiliza un nou model operațional de management de spital, financiar, administrativ și clinic, focalizat pe pacient.

Acesta va fi organizat pe centre de îngrijire, grupate pe patologii înrudite și va avea 850 de paturi de spitalizare continuă, 60 de paturi de urgență, 45 de paturi pentru spitalizare de zi, 70 de cabinete ambulatorii, 19 de săli de operație, servicii avansate de imagistică, radiologie intervențională, endoscopie, cardiologie intervențională, neuroștiințe etc. Astfel, spitalul este prevăzut a deveni un centru de nivel terțiar pentru rețeaua de spitale din regiunea Nord-Est, pentru a trata pacienții critici și cazurile care necesită tehnologie și expertiză la nivel înalt, va integra tehnologii și practici medicale actualizate, abordări multidisciplinare, eficiente și sigure din punct de vedere clinic.

Sprijinul BEI va îmbunătăți calitatea și eficiența tratamentelor medicale, utilizând cele mai noi tehnologii și va contribui la consolidarea răspunsului în materie de sănătate publică la pandemia de COVID-19 și la îmbunătățirea gradului de pregătire împotriva pandemiilor viitoare.

De asemenea, spitalul va îmbunătăți activitatea de predare și cercetare de la Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore Popa din Iași. Se estimează că unitatea spitalicească va fi operațională în 2027.

Conform contractului, finanțarea BEI în valoare de 250 de milioane de euro reprezintă aproximativ jumătate din costul net aferent obiectivului Spitalul Regional de Urgență Iași, diferența urmând a fi asigurată din fonduri europene nerambursabile și de la bugetul de stat, după cum va fi necesar.

 

Continue Reading

ROMÂNIA

Directorul SRI: Construirea parteneriatelor strategice rămâne piatra de temelie a proiectului european

Published

on

© Serviciul Român de Informații

Construirea parteneriatelor strategice rămâne piatra de temelie a proiectului european, a transmis directorul Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig.

Potrivit unui comunicat al SRI, acesta a participat marți la o masă rotundă cu tema ”Politica Europeană de Securitate”, în prezența directorului Secretariatului Permanent al Colegiului de Informații în Europa, ambasadoarea Yasmine Gouédard.

Evenimentul a fost găzduit de Academia Națională de Informații “Mihai Viteazul” și este afiliat inițiativei franceze La Fabrique Défense, care își propune dezvoltarea unei culturi strategice comune a tineretului european.

Printre temele atinse de directorul SRI în alocuțiune sa se numără amenințările la adresa securității naționale, cât și la adresa securității europene.

Hellvig a vorbit despre nevoia de concentrare asupra politicii europene de securitate, dar și despre rolul important al Colegiului de Informații în Europa în promovarea unei viziuni strategice comune, a excelenței academice și a unui mod anticipativ de abordare a amenințărilor.

”Construirea parteneriatelor strategice rămâne piatra de temelie a proiectului european. Amenințările de securitate cu care ne confruntăm la nivel colectiv în Europa, interesul comun de dezvoltare a unui cadru asertiv, responsabil și corect de reacție și răspuns, bazat pe principii democratice, ne unesc în acest demers. De aceea, cred că este necesar ca în perioada următoare, să încurajăm dezvoltarea unei cooperări mai consistente pe toate dimensiunile instituționale, academice și diplomatice de care dispunem”, a afirmat directorul SRI.

În cadrul discuțiilor, Hellvig a subliniat importanța conștientizării de către toți actorii instituționali și cetățeni a amenințărilor de tipul propagandei, dezinformării, polarizării sociale sau extremismului care pot fi combătute doar prin solidaritatea activă a cetățenilor în raport cu propria lor comunitate națională de informații și consolidarea eforturilor educaționale.

“Sper că atât Colegiul, cât și celelalte platforme cu obiective similare, își vor extinde și perfecționa în continuare programele astfel încât împreună să putem deveni mai puternici și mai buni în abordarea amenințărilor prin practici de securitate durabilă”, a mai adăugat directorul SRI.

Ambasadoarea Yasmine Gouédard a prezentat conceptul de cultură strategică comună și rolul pe care colegiul îl are în această construcție prin trei piloni: programul academic, seminariile tematice și activitățile de conștientizare a publicului.

”Suntem astăzi într-un moment foarte important. Realizăm că noi, ca europeni, suntem în egală măsură responsabili pentru securitatea europeană. În timp ce Europa s-a schimbat în ultimele decenii, lumea a evoluat: globalizarea și creșterea interconectivității au transformat fenomenele regionale în fenomene globale. Ne confruntăm cu amenințări cu care am mai avut de-a face de-a lungul anilor, dar care au rămas și nu trebuie subestimate, precum terorismul, crima organizată, dar și cu provocări noi ca migrația ilegală sau atacurile cibernetice”, a afirmat Yasmine Gouédard.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ROMÂNIA8 mins ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu ambasadorii statelor membre la București: Reiterez sprijinul puternic al României pentru parcursul european al Republicii Moldova

INTERNAȚIONAL29 mins ago

Lideri din întreaga lume l-au felicitat pe Olaf Scholz după alegerea sa în funcția de cancelar al Germaniei

U.E.37 mins ago

Președintele Germaniei Frank-Walter Steinmeier îl îndeamnă pe noul cancelar Olaf Scholz ”să își ia în serios marea responsabilitate care atârnă pe umerii” săi în combaterea pandemiei

U.E.44 mins ago

Emmanuel Macron îl primește vineri la Paris pe Olaf Scholz, în prima vizită externă a noului cancelar german: Să scriem împreună cooperarea franco-germană pentru Europa

Alin Mituța1 hour ago

Europarlamentarul Alin Mituța: Românii trebuie să aibă acces la servicii de sănătate la același nivel cu ceilalți europeni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Prin Fondul Social pentru Climă trebuie să finanțăm infrastructura de transport pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Joe Biden, discuție cu aliații săi europeni după videoconferința cu Vladimir Putin: Reiterăm sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană propune un cod de cooperare polițienească pentru a consolida colaborarea între autoritățile de aplicare a legii din statele membre

Dacian Cioloș2 hours ago

Dacian Cioloș, reverență pentru Angela Merkel: Retragerea sa lasă un gol de autoritate în politica mondială

U.E.3 hours ago

PES salută alegerea lui Olaf Scholz în funcția de cancelar federal: Marchează o nouă etapă pentru Germania și Europa

SUA5 hours ago

UE-SUA lansează un dialog comun privind politica de concurență în domeniul tehnologiei

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE1 week ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

Team2Share

Trending