Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz se vor alătura unui grup de lideri ai UE la summitul de vineri, în contextul în care capitalele încearcă să ajungă la un consens cu privire la amploarea și ritmul procesului de aderare a noilor membri la Uniune, informează Politico Europe.
Aceștia participă la discuțiile din micul stat balcanic Muntenegru, în cadrul summitului anual UE-Balcanii de Vest, în timp ce Bruxelles-ul își intensifică eforturile de a accelera procesul de aderare pentru țările care doresc să se alăture blocului. Niciun nou membru nu a mai fost admis de la aderarea Croației în 2013, dar pe fondul incertitudinii politice și economice, țările candidate exercită o presiune tot mai mare pentru deschiderea porților.
„Se observă un impuls clar în ceea ce privește extinderea”, a declarat președintele Consiliului European, António Costa, care a efectuat o serie de vizite în regiune în ultima săptămână pentru a purta discuții cu țările candidate. Muntenegru elaborează în prezent tratatul de aderare la UE, Albania avansează în acest proces, iar Republica Moldova și Ucraina au aflat că pot deschide formal negocierile de aderare după ce Ungaria a renunțat la veto.
În încercarea de a accelera procesul de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest și pentru Republica Moldova, Germania și Franța urmează să lanseze o inițiativă, bazată pe beneficii mai mari pentru integrare înainte de obținerea calității de membru deplin, relatează DPA, potrivit Agerpres.
Propunerea, prezentată într-un document de poziție consultat de publicația germană, cere ca țările candidate să primească recompense pe măsură ce îndeplinesc criteriile de aderare, printre acestea aflându-se acces privilegiat la piața unică a UE și posibilitatea de a trimite observatori la instituțiile europene.
Ideea este menită să creeze stimulente pentru accelerarea reformelor pe care țările candidate trebuie să le întreprindă.
Se induce astfel sentimentul victoriei de etapă, menținându-se viu entuziasmul în eforturile necesare pentru aderare. În egală măsură, politica de extindere a UE capătă un nou impuls și transmite mesajul că blocul european ia în serios extinderea, în contextul în care Macedonia de Nord încearcă de mai bine de 20 de ani să devină membru.
Cancelarul german Friedrich Merz urmează să ajute la prezentarea inițiativei vineri, la summitul UE – Balcanii de Vest din Muntenegru.
Propunerea ar urma să se aplice în cazul Albaniei, Bosniei-Herțegovina, Kosovo, Muntenegrului, Macedoniei de Nord și Serbiei, precum și al Republicii Moldova, care are frontieră comună cu Ucraina. Astfel, Republica Moldova și Ucraina ar putea avea un ritm diferit de integrare.
În urmă cu câteva săptămâni, cancelarul german Friedrich Merz a respins sugestia lui Zelenski, potrivit căreia Ucraina ar trebui să adere la UE până în 2027.
Pentru liderul german, „nici măcar 1 ianuarie 2028 nu este realist”, întrucât, atât timp cât este în război, a mai spus Merz, nu se poate alătura blocului european și, de asemenea, trebuie mai întâi să îndeplinească criterii stricte de aderare, inclusiv cele privind statul de drept și combaterea corupției.
Poziția acestuia este dublată de cea a premierului ungar, Peter Magyar, care a transmis zilele trecute că țara sa se opune în continuare unui proces de aderare accelerat al Ucrainei, potrivit Deutsche Welle.
El a declarat că Budapesta ar sprijini aderarea Ucrainei dacă aceasta ar finaliza toate cele 33 de capitole de aderare în următorii 10-15 ani și dacă această măsură ar primi sprijinul unui referendum cu caracter juridic obligatoriu în Ungaria.
